Page 8 - 1913-32
P. 8
Pag. 464. C O S I N Z E A N A N r . 3 2 .
venţia e cumpărată de guvernul va mai fi atunci pământ unguresc departe de ele. Deocamdată — cum
francez şi nădăjduim, că înainte stânca aceea, din pasul Cazan, ci se spune — nu toţi cei chemaţi
de-a se încheia pacea universală, pământ românesc, ţară românească I“ vor fi liberaţi, ci numai un număr
vom avea totuş prilej, ca să aprin * mai mare. După ce în Balcani însă
dem întreg praful de puşcă al veci Pentru mişcarea teatrală. Har se vor fi liniştit toate şi armatele po
nilor noştri dela hotarele Lotaringiei“. nicul secretar al „Fondului de teatru poarelor de-aici vor fi demobilizate şi
Urmările acestei invenţii, dacă român“, domnul Dr. Horia P. Pe- ele, vor fi liberaţi şi rezerviştii noştri
se va confirmă, vor fi într’adevăr trescu, a scos şi în broşură confe toţi, şi în Bosnia, Herţegovina şi
de neînchipuit. La caz, că o armată rinţa sa interesantă despre mişcarea Dalmaţia va rămânea numai conti-
se apropie de hotarul unei ţări, de noastră teatrală şi zbuciumul sufletesc gentul regulat de armată.
aci la depărtare de 20 chilometri i se al intelectualilor delà noi, pe care *
poate aprinde întreg praful de puşcă a ţinut-o în Lugoj şi Caransebeş în Primarul Budapestei a murit.
şi astfel războiul se eschide de sine, 5 şi 6 Iulie a. c. Jidanul Francisc Heltai, care numai
căci fără de gloanţe şi praf el nu Conferinţa dlui Dr. Horia P. Pe- de curând fusese numit primar al
se poate închipui. Deci, ca technică, trescu scrisă într’un stil literar pe Budapestei, a murit duminecă sara
în viitor războiul va fi utopie... înţelesul tuturora, fixează o mul la nouă ore. Heltai a făcut o carieră
Dar până când toate statele se ţime de momente din mişcarea tea frumoasă în viaţă, ca mulţi ovrei
ajungă la foloasele acestea ale in trală delà noi şi chiar ca lectură se de altcum, şi dedicându-se jur
venţiei lui Ulivi, se poate uşor în ceteşte cu drag şi cu mult interes. nalisticei, a câştigat o mulţime de
tâmpla, ca Franţa şi aliatele sale * prietini cu putere, cu ajutorul cărora
să încerce un mare războiu împo Ordinul de zi al ţarului Fer a urcat şi el mereu înspre cele mai
triva triplei-alianţe, ca înainte de a dinand. Pacea delà Bucureşti puse înalte oficii. Prietin cu oamenii po
impune pacea universală, să croiască capăt războiului din Balcani şi făcîi litici unguri de seamă, a ajuns de
după placul lor hotarele. Războiul să se sfârşească o luptă, care în vre putat, acum mai nou primar al ca
acesta ar fi îngrozitor pentru tripla mea din urmă degenerase în adevărat pitalei şi membru în casa magna
alianţă şi ea ar perde foarte mulţi măcel. Armatele bulgare, sârbeşti, ţilor. E de remarcat, că a fost cel
oameni, căci nu s’ar putea apără cu greceşti şi muntenegrene vor demo dintâi amploiat al capitalei — ca
nimic împotriva duşmanului... biliza şi în câteva zile soldaţii vor director al fabricei de gaz — care a
Invenţia lui Ulivi a fost cumpă putea să se reîntoarcă pe la cămi- avut salar anual de aproape 100.000
rată de statul francez, dupăce Italia, nurile lor părăsite şi pustii şi să în coroane.
căreia i-o recomandase, a refuzat ceapă mizeriile unei vieţi casnice, *
s’o cumpere, pentru suma de 300.000 care va trebui de-acù din nou creată... Fabrică de cerşitori. Jandar
lire. Atunci a făcut ofert Franţei şi Din ordinele de zi ale regilor din meriei din Dobriţin i-a bătut la ochi,
aceasta a înţeles îndată importanţa Balcani, cu care ei ordonează de că la ultimul târg de ţară de-aici
ei. I-a dat lui Ulivi un avans de mobilizarea, cel mai duios e al ţa sunt foarte mulţi cerşitori streini
2 milioane şi jumătate franci, drept rului Ferdinand din Bulgaria. La în cari mai nainte nu se văzuseră
aceea, şi i-a promis, că dovedindu-se ceput el aduce aminte soldaţilor de niciodată pe aici. S-a pus drept a-
invenţia de practică, suma aceasta învingerile glorioase secerate împo ceea şi le-a luat un interogatoriu,
o va întregi mai apoi la 10 milioane. triva Turcilor, aminteşte apoi de din care a aflat apoi, că erau toţi
De prezent de altcum genialul „credinţa călcată“ a aliaţilor şi în angajaţi ai unei întreprinderi jido
inventator e ţinut sub pază poliţie cheie cu cuvintele următoare, pline veşti din Budapesta, care-i trimetea
nească, şi e urmărit la tot pasul de de duioşie şi de ameninţare toto pe la toate târgurile să cerşească şi
detectivi, ca nu cumva să vândă in dată : „Storşi de puteri şi osteniţi, în schimb îi ţinea cu mâncare şi haine.
venţia şi altui stat. Franţa îl păzeşte dar nu învinşi, am fost nevoiţi să *
bine, căci are mare nevoie de el, ne împăturăm drapelele glorioase şi Despre „Misterul Poetului“,
pe semne. să le punem în cute pentru zile splendidul roman al scriitorului ita
* lian A. Fogazzaro, care a apărut în
mai bune“...
O tânguire, care poate fi şi Sărmana pace ! Dacă gândul a- traducerea poetică a dlui D. To-
dreaptă. Intr’un ziar unguresc ce cesta al ţarului Ferdinand e sincer, mescu, în editura „Librăriei Naţio
tim un articol plin de tânguire îm nu va dura nici ea o vecinicie. nale“ S. Bornemisa din Orăştie, scrie
potriva societăţii maghiare de na- * o foarte frumoasă dare de seamă
vigaţiune, care a tipărit şi espus pe Săpături arheologice în Bihor. în „Românul“ secretarul literar al
la băile Erculane afişe în limba ro Prin Bihor se fac de prezent săpă „Fondului de teatru“, dl Dr. Horia
mânească. Articolul se închee cu turi arheologice de un anumit Dr. P. Petrescu, din care reţinem urmă
următoarea tânguire, care poate să Iuliu Kormos, geolog reg. care afir toarea apreciere foarte reuşită:
fie foarte adevărată: mative ar fi date prin părţile săpate „Nu-l recomand oricărui cetitor,
„Voi bănci mari şi întreprinderi, de rămăşiţe de mamuth, animalul dupăcum n’am dat romanul „Mary“
cari nu puteţi distinge interesele de uriaş al epocei preistorice. Obiectele de Bjornson tuturora în mână. Nu
stat din interesele comerciale, voi ce se găsesc prin locurile săpate, mai inimi curate să-l citească roma
continuaţi numai! (Cu lipitul afi vor fi transportate în muzeul geolo nul „Misterul Poetului“, numai inimi
şelor româneşti. Nota Red.)— Atunci gic din Budapesta. cari pricep ce va să zică izbucnirile
peste cincizeci de ani pe afişele a- * tainice ale inimei omeneşti şi sen
cestea nu vor mai fi nici cele cinci Rezerviştii din Bosnia, Her- zaţiile — abia perceptibile pentru
cuvinte ungureşti. (Acum erau bag- ţegovina şi Dalmaţia vor fi cât de aceia, cari au piele sufletească de
seamă.) — Căci vor doborî până curând liberaţi şi se vor puteâ re — crocodil“.
atunci valahii tabla comemorativă întoarce pe la familiile lor, după ce
de pe stâncă şi nici pe hârtie nu aproape un an de zile au fost ţinuţi
