Page 7 - 1913-32
P. 7

N  r .   3 2 .                          C  O  S I N  Z E   A  N  A                          Pag. 463.

   ţi  os  şi  foarte  des  întrebuinţai,  după   flacăra  de  curenţi.  De  atunci  lam-   O  invenţie  genială,  care  va
   cum  este  şi  astăzi  în  ţările  răsări­  pele  au  ajuns  la  o  mare  perfecţiune.   pune  capăt  războiului.  Din  Franţa
   tene.  Era  indispenzabil  nu  numai   Cine  dintre  noi  a  putut  să  se  plângă   sosesc veşti despre o ciudată invenţie
   la  gătirea  mâncărilor,  ci  aproape  în   că-1  înăduşă  la  scris  sau  la  cetit   a  unui  inginer  italian  cu  numele
                                                                           Ulivi,  care  dovedindu-se  adevărată,
   toate  condiţiile  vieţii.  Luptătorii  îşi   scrumul  şi  mirosul  greu  al  luminilor   va pune capăt războaielor în viitor...
   ungeau  trupul  cu  uleu,  iar  femeile,   de  său,  ca  de  pildă  foarte  harnicii   Inginerul  italian  a  inventat  afir­
   între altele, găteau dintr’ânsul opaiţe.  călugări  din  Mănăstirea  Blajului  din   mative  un  modru  cum  să  se  aprindă
      înmuiau  fire  de  in,  de  cânepă,   vremea vlădicului Bob?        dela  20  chilometri  depărtare  pravul
   sau  de  papură  în  acest  oleu  şi  a-   Gazul  şi  electrica  sunt  o  nouă   de  puşcă  din  magazine  şi  de  prin
   veau  material  de  luminat.  Romanii   etapă  în  lupta  pe  care  o  poartă  o-   locurile  închise,  fără  sârmă,  fără  alte
                                                                          mijloace,  decât  cu  ajutorul  unor  raze
   au  mers  mai  departe  c’un  pas:  au   menirea  în  contra  întunerecului,  cea   de  soare,  pe  cari  el  Je  poate  proectâ
   folosit  ceara  de  stup,  pe  care  o   mai  strălucită  şi  mai  apropiată  de   oricât  de  departe.  In  zilele  trecute
   turnau  în  fire  de  trestie,  în  cari  în-   desăvârşire.   a. l.    Ulivi  a  făcut  strălucite  probe  cu  in­
   troduceaau  fitile  de  cânepă  sau  de                                venţia  sa  în  faţa  a  câtorva  trimişi
   măduvă.  Dela  dânşii  îşi  au  deci  o-                                de-ai  ministerului  de  războiu  fran­
                                                                           cez  şi  probele  au  reuşit  splendid.
   riginea  luminile  noastre  de  astăzi.   R Â N D U R I   M  Ă R U N T E  Din  depărtare  de  20  chilometri  el  a
   Mai  mare  preţ  puneau  însă  şi  Ro­                                 aprins  praful  de  puşcă  de  pe  câteva
   manii  pe  opaiţele  cu  oleu.  Acestea   Serbările  Asociaţiunii.  în  anul   vapoare  puse  anume  la  distanţa  a-
   erau  făcute  din  pământ,  din  bronz,   acesta  marile  festivităţi  ale  Asocia­  ceasta  enormă  şi  le-a  aruncat  pe
   sau  chiar  din  sticlă.  Celea  mai  dese   ţiunii  se  vor  ţinea  in  zilele  de  13,   toate  în  aer.  După  aceea  tot  ase­
                                                                           menea  a  aprins  cu  ajutorul  apara­
                                       14,  15  şi  16  Septembre  st.  n.  în
   erau  cele  cu  fitil,  dar  să  întrebuin­  Orăştie.  Din  prilejul  acesta  socie­  tului  său  praful  din  nişte  butoaie,
   ţau  şi  cu  două  sau  mai  multe  fitile.   tatea  românească  se  pregăteşte  din   care  erau  ascunse  la  aceeaş  de­
   Uneori  chiar  cu  12.  Lângă  morţi  şi   greu,  ca  să  poată  primi  oaspeţii  ce   părtare...
   în  temple  se  aplicau  des  aceste  fe­  vor  sosi  la  serbări,  cu  un  concert   Când  vestea  aceasta  a  sosit  la
   linare. Dintre Greci, Atenienii aranjau   ales,  apoi  cu  interesante  expoziţii   Paris,  ziarele  au  scos  ediţii  speciale,
   în  onoarea  zeilor  serbări  cu  jocuri   de-ale  meseriaşilor,  de-a  „Atelierului   amintind  despre  invenţia  lui  Ulivi,
                                      de  ţesături  şi  cusături“  şi  altele.  Nă­
                                                                           ca  despre  cea  mai  mare  invenţie  o-
   de  facle.  Chiar  şi  în  curtea  împă­  dăjduim,  că  Orăştienii  vor  puteă  pro­  menească.
   ratului  Constantin  cel  mare  erau   duce  lucruri,  cari  să  le  menţie  şi  pe   „Invenţia  senzaţională  a  ingine­
   încă  în  uz  astfel  de  jocuri.  Ne  putem   mai  departe  renumele,  de  care  se   rului  Ulivi  —  scria  o  gazetă  de
   închipui  cât  scrum  făceau  opaiţele.   bucură în toate părţile.      bulevard  —  face  imposibilă  orice
                                                       *                   acţiune de războiu pentru viitor. In-
   Sclavii,  atât  la  Greci  cât  şi  la  Ro­
   mani,  zilnic  spălau  păreţii  caselor
   de  fum.  Cele  dintâi  lampe  atârnă-
   toare  le-au  întrebuinţat  creştinii  în
   catacombe.  Dânşii  au  aplicat  la  a-
   ceste  opaiţe  mai  întâi  săul.  în  bi­
   serici  până  astăzi  se  întrebuinţează
   lumini  de  său.  Cele  dintâi  lumini
   vărsate  în  forma  de  astăzi,  datează
   de  prin  veacul  XII.  Din  acest  veac
   au  început  negustorii  să-şi  ţină  pră­
   văliile  deschise  şi  câteva  ceasuri
   din  seară,  ceea  ce  mai  înainte  nu
   se obicinuiâ.
      în  curtea  unui  prinţ  german  din
   evul  mediu  se  ardeau  cu  prilejiul
   festivităţilor  câte  14.000  bucăţi  lu­
   mini  de  o  ocazie.  Industria  luminilor
   e  foarte  desvoltată  şi  astăzi.  Se
   pun  în  circulaţie  lumini  de-o  mare
   fineţă,  din  stearin,  parafină  şi  alte
   materii  similare.  Luminatul  a  înain­
   tat  grozav  dela  data  folosirii  petro­
   lului.  La  anul  1789  a  fost  inventată
   sticla  de  lampă,  coşul  care  împe-
                                               Ea: Aş vrea să ştiu la ce te gândeşti, când priveşti marea.
   decă  desvoltarea  fumului  şi  fereşte     El; La tine. Ştii, găsesc, câ e tot aşa de... lesne schimbăcioasă.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12