Page 4 - 1913-38
P. 4

Pag. 548.                                 C O S I N Z E A N   A                               Nr. 38.

                                                                                       Bulgaria  să  nu  aştepte  nici  un  ban  din
                                                                                    partea Franţei“.
                                                                                        Paris-Journal,  e  tot  aşa  de  ca­
                                                                                    tegoric:
                                                                                       „Bulgarul  are  nevoe  de  bani;  el  s’a
                                                                                    adresat  la  Viena  unde  banii  sunt  puţini,
                                                                                    şi  acum  cere  la  Paris,  unde  aurul  e  a-
                                                                                    bundent.
                                                                                       Ei  bine!  nu!  ne  e  imposibil  să  dăm
                                                                                    un  ban  Bulgarului,  atâta  vreme  cât  el  nu
                                                                                    va  fi  înfrânat  cum  trebue,  de  poliţia  con­
                                                                                    trolului european“.
                                                                                        Vedeţi  cât  de  puţin  samănă  pa-
                                                                                    sagiile  de  mai  sus,  cu  articolele
                                                                                    pline  de  simpatie,  de  prietenie  şi
                                                                                    de  admiraţie  prin  cari  presa  pari­
                                                                                    ziană  îi  îndeamnă  pe  capitaliştii
                                                                                    francezi  de  a-şi  plasă  capitalurile
                                                                                    în  întreprinderi  româneşti.  Dar  Bul­
                  Dela serbările Asociaţiunii în Orăştie: Aşteptarea oaspeţilor înaintea portalului,   garia  nu  e  România,  vai!  Sălbătă­
                             sâmbătă, când a spsit comitetul central din Sibiiu.    cite  nemaipomenite  pe  cari  soldaţii
            dinand  se  află  la  Paris.  Ei  bat  din   tele  caracteristice  pe  cari  le  veţi   regelui  Ferdinand  le-au  săvârşit  în
            uşă  în  uşă,  cer  audienţe  la  miniştri,   ceti:                      cursul  războiului  balcanic,  au  ins­
            colindă  băncile,  darînzadar.  Franţa,   L’Aurore, scrie:               pirat  lumei  civilizate  oroare  şi  des-
            bogata  Franţă,  le  refuză  orice  spri­  „Finanţele  franceze  vor  refuză  de  sigur   gust.  Oroarea  şi  desgustul  acesta
            jin.  Şi  sub  refuzul  ei  politicos,  Bul­  să  contribuiască  la  realizarea  proectelor   se  traduce  acum  în  fapte  de  ordin
                                                bulgăreşti,  cari  ar  compromite  încă  odată   practic.   Europa   refuză  Bulgariei
            garii  au  prins  desigur  oroarea  pe   pacea  lumei,  şi  odată  cu  dânsa,  dezvoltarea
            care  grozăviile  comise  de  ei  în  re­  afacerilor  comerciale  şi  industriale  ale  Eu­  orice  ajutor  bănesc.  Victimele  schin­
                                                ropei“.                              giuite  de  barbarii  Balcanilor  pe
            centul  război,  o  inspiră  acestei  na­
            ţiuni.                                  în ziarul L’Eclair, găsim:       câmpiile  Traciei  şi  aiurea  se  răs-
                Presa  franceză  însă,  e  mai  sin­  „O  pace  foarte  penibilă  ne-a  dat  numai   bună.  Să  nu  tăgăduim  existenţa
                                                o  odihnă  provizorie,  deoarece  ţarul  Bul­  unei  justiţii  imenente.  Ea  se  mani­
            ceră.  Ea  nu  se  jenează  să  spună   garilor  s’a  dedat  numai  decât  la  cuvântări
            adevărul.  Şi  adevărul  acesta  e  că   puţin  liniştitoare,  învitându-şi  soldaţii  să   festează  în  aceste  clipe.  în  vreme
                                                se  pregătească  din  nou,  pentru  a  com­  ce eu scriu si în ziua când veţi
            Bulgaria  inspiră  Francezilor  o  în­  plectă  într'o  zi  sarcina  glorioasă  pe  care   y             y
            credere  mediocră.  Să  nu  se  conteste   au  întreprins’o.  în  vremea  asta  Grecia  şi   ceti  aceste  rânduri,  trimişii  Bulgari
                                                Serbia,  sub  egida  României,  schiţează  şi
            influenţa  morală  pe  care  faptele   ele  o  a  doua  ligă  împotriva  proectelor  de   în  Franţa,  îsi  vor  urmă  fără  folos,
            unui  popor  le  exerciază  astăzi  şi   revanşă ale Bulgariei.          apelurile pe lângă cercurile finan-
            asupra  stărei  lui  economice.  Cruzi­
             mile  pe  cari  le-au  săvârşit  Bulgarii
            mai  deunăzi,  se  întorc  acum  împo­
            triva  lor.  Această  ţară  sărăcită,  a-
            cest  neam  istovit  de  un  război  în­
            delungat  nu  aud  astăzi  nici  un  ac­
            cent  simpatic  de  nicăiri.  Şi  poate
             că  i-ar  fi  indiferent  Bulgariei  dacă
             Europa  ar  lăudâ-o  sau  dacă  ar  re­
             probă-o  numai  în  mod  platonic;
             dar  reprobarea  Europei  atrage  după
             sine si refuzul concursului financiar.
                 y
             Şi lucrul acesta e grozav.
                Să  vedem,  de  curiozitate,  cari
             sunt  părerile  presei  franceze  relative
             le  cererile  de  împrumut  ale  Bulga­
             riei.  Să  spicuesc  în  cele  trei  ziare
             mai  jos  însemnate,  şi  pe  cari  le-am
                                                   Dela  serbările  Asociaţiunii  în  Orăştie:  Lumea  aşteaptă  sosirea  conductului  etno­
             ales  din  pricina  cunoscutelor  lor   grafic  pe  strada  principală,  care  duce  înspre  piaţ.  La  conductul  etnografic  au  luat
             legături  cu  înaltele  cercuri  finan­  parte  cam  5—6  mii  de  ţărani  din  împrejurimi  şi  vreo  3—4  mii  privitori.  Acest
                                                   conduct,  aranjat  de  d.  Nicolae  Branga,  funcţionar  la  „Ardeleana“,  a  fost  cel  mai
             ciare  şi  politice  ale  Franţei  —  no­              frumos punct al serbărilor din Orăştie.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9