Page 2 - 1913-43
P. 2
Pag. 626.------------------------------- ----------- COSINZEANA ------------- --------------------------------- Nr. 43.
mişelfi se săvârşesc sub spoiala
D U H U L L U I C A R A G I A L E pretinsei voastre civilizaţii 1“
Trupa-Antonescu îşi achită re
a plutit de-asupra noastră în clipa, ror Românilor, dela Nistru pân’ la cunoştinţa faţă de memoria maes
când am azistat la minunata repre Tisa, din Hotin şi pân’ la... Balcicl trului Caragiale, cel mai viguros dra
zentaţie a „Năpastei“. * maturg al nostru, când aranjază cel
Trupa artiştilor din Ţară a reîm Sub graiul lor maestru, se vor dintâi turneu, cu două piese de forţă
prospătat amintirea zilelor bune din trezi la o nouă vieaţă operele - vai, ale lui.
trecut, vremea lui Matei Millo - în aşa de puţinei - ale scriitorilor no Noi nu le-putem mulţămî în
ceputurile mişcării teatrale la noi- ştri dramatici; se vor da noui im- deajuns, — decât să-i întimpinăm
până încoace, la trupa lui Petcu- pulzuri tinerilor scriitori de a-şi în cu dragoste şi să azvârlim un covor
lescu, de care îmi aduc aminte ca cerca aripile lor şi pe acest teren, de flori în cale, căci cărarea pe care
prin vis, căci abia aveam pe atunci unde neamurile streine au atâtea merg ei, e drumul îngust şi greu al
6—7 ani 1 rândunici gureşe, atâtea ciocârlii cân apostolatului)
Talentul strălucit al dlui Ion Bre- tăreţe şi atâţia vulturi, ce plutesc în
zeanu, al dnelor M. Ciucurescu şi slavă, abia fâlfăind din aripile uriaşe.
M. Antonescu; jocul desăvârşit al Măestru Brezeanu ne-a evocat 32 „fini“ ai ministeriului român
celorlalţi membri ai trupei şi — mai într’o sară, cu o preciziune uimi de industrie. — Pnntre multele mo
pe sus de toate - dulcea limbă ro toare, duhul lui Caragiale. Rolul lui mente înălţătoare de suflet, dictate de
mânească, în care ne grăesc de pe Ion ocnaşul ne-a zguduit adânc, dân- marele patriotism în jurul mobilizării
scândurile teatrului aceşti apostoli du-ne fiorii, pe cari singur arta a- din vară a României, - e şi Azilul
ai Thaliei, sunt tot atâtea comori, devărată ţi-i poate trezi. în zbuciu improvizat pe lângă Ministeriul de in
pentru cari nu aflăm deocamdată, mul zadarnic al lui Dragomir (dl dustrie, care a cuprins îndată, dîndu-le
destule elogii şi potrivite cuvinte de Mărculescu), în atitutinea bănuitoare adăpost şi îngrijire, pe acei copii mici,
recunoştinţă. a Ancei (dna M. Antonescu), Ion oc dela 5 —10 ani, ai părinţilor mobili
zaţi, p; cari soartea îi lovise să le
Mersul greoiu al mişcării noa naşul vine şi face lumină... Erâ o moară soţiile şi să n’aibă cui îşi lăsă
stre teatrale va prinde noui aripi şi linişte de biserică în sala tixită de dragii şi neajutoraţii copilaşi. S’au aflat
interesul somnolent al obştei, pentru lume şi ochii ni s’au umplut de la 32 astfel de părinţi şi ministeriul în
-
mişcări de acest soiu, se va de crimi, când'ocnaşul nevInovaiT ie dată le-a luat copiii în grija Azilului
ştepta şi el însfârşit. Căci nu se roagă de Dragomir, cu vorbele zgu de.chis anume în acest scop. - Copiii
poate spune, că interesul ar lipsi cu duitoare: au fost bine îngrijiţi acolo, zicându-li-
totul. Am fost martor, în două oraşe, „Vezi... Tu la ce n’ai venit să spui se „finii" ministeriului de industrie.
la reprezentaţiile trupei „Antonescu“ pe cum că Ion nu-i vinovat... Pe Ion Chipul din fruntea numărului de azi
l’aţi bătut în cap degiaba... Luaţi-mă ne arată o grupă a acestor drăguţi
şi mărturisesc, că am rămas foarte
pe mine. Ce-am avut eu cu Dumitru „fini" ai ministeriului, - totodată e
plăcut surprins de entuziasmul, cu e altă socoteală, dar pe Ion lâsaţi-1, o do /adă atât de grăitoare despre buna
care i-a întâmpinat obştea româ săracul Şi Ion s’ar fi rugat la Maica
îngrijire a celor dela conducerea Ro
nească. Nu lipsea deci interesul cald Domnului Bună, pentru păcatele tale... mâniei pentru cetăţenii Ţării chemaţi
- ci era c6pleşit doar de un strat Vezi!... vezi!...“ în slujba Ţării. — în câte familii dela
de cenuşă - şi a trebuit un singur în tăcerea solemnă s’auzeâ doar noi, a căror părinţi, ca rezervişti, au
suflu mai puternic, ca cenuşa să se câte un sughiţ de plâns suprimat - f jst mobilizaţi, era în acelaş timp lipsa
împrăştie şi cărbunii ascunşi să ia încolo stăm cu toţii cu sufletele în şi năcazul tot aşa de mare! Dar unde
flăcări. cleştate, sub stăpânirea unei puteri ai auzit ca macar un ajutor ceva să
Măestri dramatici din Ţară au reu mai înalte. se trimiţă nenorociţilor, până taţii lor
stau prin cea Bosnie oameni perduţi?
şit să realizeze, în câteva săptămâni, Duhul măestrului Caragiale a fost
ceea-ce singuri n’am fi putut realiza trezit la o nouă vieaţă - la vieaţa □ □ □
într’un deceniul veşnică a autorilor celebri - prin Analfabetizmul în Ungaria
Mângâierea şi bucuria ne e cu intrepretarea artistică a lui Brezeanu.
atât mai mare, cu cât turneurile se îl vedeam pe măestru Iancu, lu- Ungaria nu se poate număra între
vor repeta an de an, ridicând tot ându-şi ochelarii în mână, încrun statele-luminate. Dovadă: analfabeţii
mai mult nivelul pretenţiilor noastre tând din sprincene, răscolind cu ochii mulţi pe cari îi are. Abiă câteva
artistice, dând un impuls deosebit de lui scăpărători patimile cele mai a- ţări din Balcani o întrec în această
puternic mişcării teatrale dela noi, dânci... punând degetul pe rănile privinţă. Ne doare peste măsură,
şi lămurindu-ne tot mai desluşit i- multe şi mari, din cari sângeră o- ,când între aceste ţări cu mulţi ne
dealul măreţ, ce se desvăluie tot menirea şi spunându-ne apoi, cu priştiutori de carte, vedem înşirată şi
mai mult, din negurile în care era virea lui de părinte nobil şi iertător: — România. Lucru pe care îl înţe
înfăşurat: unitatea culturală a tutu- „Iată cine sunteţi voii Iată, câte legem numai până la un punct. Fără
