Page 5 - 1913-43

N r . 4 3 . C O S I N Z E A N A Fag 629.

Vaporul român „DACIA“, în faţa portului Balcic, după ce a descărcat trupe româneşti în zilele
cuceririi dela Bulgari a acestui port şi a Cadrilaterului. La dreapta, pe ţărm, să zăreşte oraşul Balcic,
cunoscut cetitorilor noştri după vederea de pe pagina din faţă.
când stai să sorbi lumea cu ochii: operateur de ochi, a avut succese numai prin pipăire şi după vorbă.
a orbit! Câte părae de lacrămi a strălucite, curate bravuri ale ştiinţei. Ba şi nepoţei în jurul lor!
vărsat nenorocita fată tineră şi cei Unul din fiii sermanei bătrâne oar­ Nespusă mirare arătă femeea
din jurul ei, pe urma acestei per- be, a dus într’o zi şi pe nenorocita Welch văzând azi faţa oraşului
deri a vederii! — Şi cât de cumplită sa mamă la vestitul profesor, spu- Chicago, pe care îl văzuse acum
şi străpunsă de cele mai arzătoare nându-i toată trista ei poveste. Pro­ 50 de ani. Stă uimită de palatele
junghiuri, au fost pentru inima ei fesorul i-a cercetat cu de-amănun- lui aşazise „zgărietoare de nori“, şi
anii cei dintâi după nenorocirea ei. tul ochii şi, spre mirarea bolnavei întinderea şi strălucirea lui, cea care
înzadar au alergat părinţii ei cu ea a spus, că el — are nădejde să-i nu se mai poate nici asămănâ cu
pe la cei mai vestiţi medici de ochi, poată ajută! Să-i vină atunci şi cea de acum 50 de ani.
totul a fost în zadar. Pătura de al­ atunci. Dar mai mult decât se miră ea
beaţă ce i s’a pus pe ochi nu mai S’a pus pe lucru cu sârg, cu de lumea din jurul ei, să miră lu­
putu fi înlăturată şi ea trebui să deosebită luare aminte, — căci îşi mea din Chicago de ea, şi nu-i vine
se împace cu cumplitul gând, că făcea şi el din asta mândria sa, de a crede că femeea asta — oarbă a
nu va mai vedea în vieaţa asta ar putea da vederea unei femei fost şi azi, mulţumită uriaşelor pro­
lumea frumoasă pe care a văzut’o şi care 50 de ani a fost tot oarbă! grese ale ştiinţei medicale, — iaca
a îndrăgit’o şi ea 17 ani, cei mai fru­ Şi spre marea lui mângăere, dar vede iară, după 50 de ani de orbie!
moşi ani ai copilăriei şi juniei sale! spre negrăita mirare şi bucurie a Vin din mari depărtări oameni la
Dar fiind altfel fata foarte fru­ femeii şi a familiei sale, — a reuşit! ea s’o vadă şi să-i asculte graiul.
moasă şi cu fire bună, plăcută, când După lungi şi grele străduinţe, a □ □ □
a fost de 22 ani, sa măritat. Un curăţit ochiul oarbei, şi i-a redat Boala de mare, vindecată.
tiner cu care se cunoscuse, pe care vederea!
şi ea îl văzuse şi-l ştia că şi el Nu se poate închipui fericirea Să ştie că groaza călătorilor la
America şi peste tot pe mare, în
e frumos şi bun, — a luat’o şi aşa sărmanei femei, când a văzut că
cale mai îndelungată, este „boala de
oarbă, că tare o avuse dragă. Şi vede şi ea lumea iară! Frumoşii ei
mare", răul ce se face omului pe
din căsătorie au avut opt copii! Cu ochi de odinioară, acum slăbiţi de urma legănatului corăbiei, care-i a-
timpul şi-a perdut soţul şi doi din lacrimile cele multe vărsate vale duce greaţă mare, şi vomare cu sâ-
copii, dar ceialalţi au crescut mari când cu perderea vederii, — s’au luiri par’că nesfârşite, de crede o-
si s’au ales oameni harnici si mun- umplut de nou de lacrimi calde, mul că moare. Mult şi-au bătut me­
dicii capul cu aceea, cum ar da de
citori, şi ei au auzit că la univer­ dar de lacrimile fericirei când si-a
leacul acestui morb urât şi blăstămat.
sitatea din Chicago a venit un nou văzut în jurul seu pe dragii sei O revistă medicală din Miinchen
profesor-medic de ochi, care ca copii, pe care ea îi putea deosebi aduce mai nou din peana unui me­