Page 8 - 1913-43

Pag. 632. COSINZEANA Nr. 43.

terul, decum cu linii ferate, aducătoare însemnătatea noului Seminar, a-
de progres şi bunăstare. O face acum târnă, fireşte, dela modul cum va
România cu mână largă. căută să fie de fapt, o adevărată
şcoală românească de preoţie, căci
*
O nouă şcoală românească de are menirea să crească preoţi ro­
preoţie. In ziua de 10 Octomvrie mâni. Lucru asupra căruia nu este
n., anul de faţă, s’a deschis ia Lu­ ertat să stăm nici o clipă la îndoială.
goj, fără multă vorbă şi fără paradă Să trăiască, să înflorească!
strălucitoare, o înaltă şcoală româ­ *
nească, care e chemată să fie un Viaţă pe Marte? Astronomul Le-
izvor nou de cultură pentru poporul coutre din Genf a publicat zilele astea
românesc din această ţară. însemnă­ o broşură în care îşi arată observările
tatea deschiderii Seminarului teo­ sale asupra planetei Marş, observări
logic românesc din Lugoj e cu mult foarte interesante, deşi, vădit, joacă în
mai mare, decum se pare a crede în ele rol însemnat şi fantazia, nu tot­
primul moment. Această instituţie, deauna probele materiale ştiinţifice.
pentru a cărei întrupare a ostenit Lecoutre spune că, cu ajutorul celor
mai desăvârşite telescoape, provăzute
atâta P. S. Sa episcopul Vasile, as­ cu oglinzi parabolice, a ţinut în ne­
tăzi al Gherlei, adună însfârşit sub sfârşită observare planeta Marte timp
aripile ocrotitoare ale mamei, pe de şaptezeci de nopţi senine, — şi
bieţii tineri români, cari erau siliţi convingerea lui, pe urma acestor ob­
să înghită toate batjocurile unor co­ servări încordate, e, că este vieaţă pe
legi streini şi toată umilinţa la care Marte! Ba e pătruns de credinţa ce i
erau supuşi, pentru fiinţa lor de ro­ s’a întărit prin aceste observări, că lo­
mâni, în cele seminarii romano-ca­ cuitorii planetei au ştire despre vieaţa
de pe pământul nostru, pentru că el
tolice din ţară. Seminariştii diecezei a văzut în anumite puncte ale planetei
lugojene sunt de-acum înainte acasă, astfel de izbucniri de raze luminoase,
cu ai lor şi între ai lor. Nu vor mai cari nu le poate înţelege altfel, decât
bate drumurile, cu inimile strânse, că învăţaţii de pe Marte dau prin a-
spre Oradea-mare, ori spre Ungvarul celea, cu ajutorul unor uriaşe reflec­ Un magnet colos de puternic e
Rutenilor. Vor învăţă preoţia dela torii şi oglinzi, semne locuitorilor de cel cu care să fac experienţe în o
aceia, cari ei înşişi sunt preoţi de pe pământ, - voind a să pune în le­ fabrică din Anglia. El atrage aşa
legea noastră şi păstoresc turmă ro­ gătură de înţelegere cu noi pământenii!.. de tare un glob de fer de sub
mânească. Lucruri de foarte mare Şi astronomul din Genf provoacă el, încât un om să ţine prins pe
lanţul legat de glob, şi nu-1
însemnătate, atât pentru sufletele pe învăţaţii celorlalte observatorii, să poate trage în jos. Puterea mag­
tinerilor clerici, cât şi pentru credin­ urmărească şi ei acest lucru şi se vor netului atrage spre sine globul
încredinţa şi ei, că nu e numai părere
cioşii români din eparhia Lugojului. aceea ce le spune. cu om cu tot!
Noi, Românii din această ţară, * terial unei societăţi de corăbii, „Ca­
avem puţine şcoli mai înalte: abiâ Un nou fel de a-ţi slăbi pe nadian Pacific“, ce duce călători la
putem înşira aci facultăţile de teo­ inimic a iscodit Rusia, care se vede America, să strecoare din Austria
logie şi doar pedagogiile. Se pot că tare poartă vecinei sale Austria şi Ungaria bărbaţi îndatoraţi faţă de
socoti uşor pe degetele dela mâni, Sâmbetele. Ziarul „National-Zeitung“ armată (rezervişti) sau juni ce n’au
Deci, nu e lucru de toate zilele, din Berlin află, că Rusia ar fi dat făcut încă armata ! Ci-că de 2 ani,
a deschide o nouă şcoală ca aceasta! de vreo doi ani de zile ajutor ma­
de când această societate are drept
a lucră în Austria, a strecurat fără
paşapoarte, sute de mii de bărbaţi
supuşi armatei, — şi li-a dat drumul
prin America! Casă aibă titlu atră­
gător de a primi concesie de lucrat
în Austria, — a pus le dispoziţia
trenurilor austriace mulţime de va­
goane sistem american, foarte fru­
moase, cu terase deschise la capete,
pentru ca călătorii să poată stâ pe
timp frumos acolo afară, la aer cu­
rat şi desfătându-şi privirile în frum-
seţile peisagelor din ţinuturile prin
care aleargă trenul. E foarte plăcut
a călători pe aceste vagoane cu terase.
Descoperindu-se blăstămăţia com­
paniei, direcţia trenurilor austriace a
oprit de-o săptămână circularea va­
goanelor americane ale companiei
din vorbă, pe liniile ferate austriace,
ca pe nişte obiecte ale unor criminali!
Un taur cu 170.000 cor. La expoziţia de vite din Buenos-Aires (America) a fost
vândut taurul a cărui chip îl arătă aci, botezat „Americus“, cu nu mai puţin ca
170.000 coroane!, preţ ce nu s’a mai dat până azi în toată lumea pentru un taur.