Page 3 - 1913-43
P. 3
Nr. 43. COSINZE AN A Pag. 627.
carte din Ungaria. Ei, tarii şi fe
riciţii !...
Şi încă o vorbă: vine iarna, să
vedem de cursurile pentru analfabeţi!
Să ne punem pe lucru. Că, acum,
o statistică despre neştiutorii noştri
de carte, ne-ar întristâ poate prea
tare.
□ □ □
Staţiunea de telegrafie fără fir a canalului Panama.
— Cea mai mare staţiune
de acest fel în lume. —
0 revistă ştiinţifică americană
aduce amănunte din planurile după
cari se va arangeâ Uniunea Ame
ricană în jurul noului Canal-Panama,
pentru a-1 asigura în toate privinţele
şi a-şi asigură domnia asupra lui
pe veci.
Una din măsurile prin cari să
aibă cea mai repede bună pază
asupra canalului, va fi: instalarea
unei staţiuni de telegrafie fără fir,
în întinderi uriaşe. S'a început deja
Octavian Smigelschi: Odihnă dulce... Tablou în oleu, care prin fineţa tonurilor a zidirea stajiunei în capul de sud al
stors admiraţia şi a celor mai pricepuţi vizitatori. Comisia însărcinată să facă cum canalului, aproape de fărmul Mării,
părări pe seama statului, s’a oprit mult la acest chip, precum şi la altele. Această
comisie, între altele, a făcut Dnei Pulcheria Smigelschi, propunerea să-i vândă un în hotarul orăşelului Caimeto, în
autoportret al răposatului, pentru galeria portretelor istorice a statului.
vecinătatea oraşului Panama.
îndoială, în trecut România a pus In cursul anilor 1907—8, se aflau Guvernul Statelor Unite Ameri
prea puţin preţ pe cultura masselor în Ungaria 1989 comune fără nici cane pune pref din cale afară mare
populare. Iar urmarea e, că statul un fel de şcoală. Cea mai întunecată pe această stafiune, care e menită
român, oricât de minunate însuşiri parte a ţării e Bihorul... bietul nos a servi aducerea şi trimiterea de
are sub alte raporturi şi oricât e de tru Bihor. In 12 sate din ţară nu e ştiri în modul cel mai repede! Sta
preţuit ca putere şi bogăţie, ca cul nici un singur om care să ştie scrie ţiunea va purtă numele: Radiosta-
u
tură obştească e pus —tot cătră urmă. şi ceti. Rău de tot stă şi comitatul ţiunea Darien“ şi va stă pin trei
In Ungaria din 100 de locuitori Hunedoarei, unde legea lui Apponyi turnuri uriaşe, fiecare de 180 metri
numai 33'3% ştiu ceti şi scrie. Faţă a închis şcolile confesionale româ de nalt. Cele trei turnuri vor fi le
cu acest număr stă Germania, care neşti cu sutele. Adecă nici nu atâta gate între sine prin reţele bogate
abia la 200 de suflete are un anal legea, cât mai ales furia inspecto şi puternice de drot, formând toate
fabet! rilor din Deva şi Brad. trei turnurile un triunghiu şi laturea
După confesiuni, numărul ştiuto Ungaria, în privinţa ştiutorilor droturilor dela unul la altul, va fi
rilor de carte se împarte astfel în de carte stă în şirul al treispreze de 270 metri de lungă.
ţara noastră: Ovrei 70‘3%, evange- celea între statele Europei. Statistica Schinteile de telegrafie ce să vor
lici 69'7%, reformaţi 64'2%, unitari ungurească, de unde culegem aces trimite din aceste turnuri, din pu
55*7°/o, romano-catolici 54’1%, gre- te date, spune că îndărătul Unga ternicele lor maşini de radiotele-
co-orientali (Români şi Sârbi) 26*8% riei stau numai: Bulgaria, Sârbia, grafie, vor aveâ capacitatea de cinci
şi greco-catolici 20°/o. Greco-cato- Rusia, Spania, Portugalia şi Româ mii kilometri depărtare, — şi vor
licii dacă-s rămaşi de tot Ia urmă, nia, cu 75% analfabeţi. Am cercetat stă în neîntreruptă legătură cu sta
nu însamnă că Românii fac aceasta, şi alte statistici, dar România ocupă ţiunile de acelaş fel de telegrafie
ei fiindcă şi Rutenii sunt gr.-cat. şi acelaş loc în serie. După statisti din Arlingon, Boston, Sanfrancisco,
ntre aceia întunerecul e şi mai mare! cile mai nouă, desigur România a- în Statele Unite, apoi cu stafiunea
Deci: Ovreii au mai mulţi ştiutori rată o însemnată înaintare faţă de din Baldivia a statului Chile, din
ie carte în Ungaria! Nu-i mirare trecut. America de sud, şi cu cea din
Iacă în mâna lor e aproape toată De încheiere, reţinem această Buenos-Aires din Argentinia, — pre
deaţa ţării! cifră: 70’3% sunt Ovreii ştiutori de cum şi cu amândoi fermii Mări
