Page 3 - 1913-44-45
P. 3
Nr. 44 45. C O S I N Z E A N A ------------------------------------------- Pag. 643.
luând el în considerare în măsură
mare o c h i u l , acest organ atât de
fin, de nobil şi de gingaş în corpul
omenesc, — îl uzează nainte de
vreme şi îl slăbeşte, îl expune la boale
care nainte de răspândirea cărţii, nu
erau cunoscute decât rar de tot.
Îndeosebi răspândirea cetitului
a provocat morbul miopiei. La oa
menii ce stau mult cu nasu ’n carte,
vine scurţimea vederii mult mai cu
rând decât la ceialalţi. Ţăranul care
ceteşte puţin (ori de loc), ci e cu
ochii tot afară în mijlocul naturii,
privind depărtările cu verdeaţă, lu
cru ce e foarte sănătos şi întăritor
chiar, pentru ochiu, — nu pune o-
chelari nici când. Poporul a şi bă
gat de seamă asta şi de aceea Nem
ţilor cu mulţii lor învăţaţi cari ve
neau şi pe la noi în zilele „Nem
ţiei“ (şi al neştiinţei noastre), le zi
Vederea oraşului Lukowitza (Bulgaria). cea: om din neamul cel cu ochelari...
Dar că cetitul atrage după sine
din motivul foarte firesc, că români în mijlocul taberei lor dela morbul scurţimii de vedere nici
aproape în 70% — nu ştim ceti. Lukovitza. Piramida e cu atât mai n’are să ne mire. Nici nu-i aşa
Chestia ruşinoasă a analfa vrednică de admirat, cu cât soldaţii lucru uşor cum ne pare, după ce
nici n’au avut uneltele cele mai
beţilor e mai actuală ca ori bune, ci cu unelte făcute în pripă suntem deprinşi cu el. Doar ochiul
trebue să învălue în razele privirii
când în aceste luni, când munca s’au ajutat. Totuş a ieşit lucru fru sale literă de literă, cuvânt de cu
agricultorilor stagnează până la mos şi trainic. vânt, până cuprinde şirul întreg şi
începutul lui Martie! In faţa piramidei, pe peptul ei, apoi şir după şir, până desluşeşte
Preoţii şi învăţătorii să ur au fixat o tablă de piatră, pe care coloane, pagini întregi, uneori foarte
meze cu sfinţenie îndemnurile au scris cu litere săpate frumos: grăbit, opintit de poruncitorul său.
Şi doar are lucru urât cu unele li
din „Apelul“ lansat de „Aso- PURTĂTORII PĂCII TRECUT-AO PE tere. De pildă din literile mari sunt
ciaţiune“, în acest scop. AICI: AL DOILEA REGIMENT DE uşor de cetit Z M D, dar sunt greu
VÂNĂTORI „REGINA ELISABETA“
Să nu uităm, că valoarea LUKOVITZA, 30 IULIE 1913. de cetit F V Y E. Din cele mici
unui neam se măsoară mai a- se cetesc uşor a m n o, dar se ce
tesc greu literile subţiri ca j l f t;
les, după literatura lui şi după In una din zile, după ce a fost pe C şi G le greşeşti uşor între
cetitorii acesteia! A , gata, soldaţii s’au aşezat în jurul şi sine. Adeseori greşim literele sin
în faţa ei, şi un fotograf, mobilizat
şi el, a fotografat monumentul şi guratice, şi numai fiindcă celelalte
ne ajută mai bine, cetim totuşi cu-
pe înălţătorii Iui, — ca o plăcută
Monumentul delà Lukovitza. amintire din zilele străbaterii arma vîntul corect.
Iaca dară, că binele ce ni-1 o-
telor române în Bulgaria, ca dictă-
Precum s’a arătat şi în numărul toare de pace. fere cetitul, îşi are răul seu: cât în
41 al „Cosinzenei“, armatele române râureşte sănătos asupra sufletului şi
năvălite în Bulgaria, oprite fiind pe □ □ □ a minţii, influinţează păgubitor a-
culmile din sus de Sofia de a înainta CETITUL ŞI SĂNĂTATEA supra sănătăţii.
până în capitala bulgară, în timpul □ □ □
şederii lor prin locurile pe cari se Legea desvoltării în lume, o ob
aşezase, au zidit felurite monumente, servă ochiul cercetător nu numai în O FÂNTÂNĂ URIAŞĂ
cari să vorbească vremilor urmă felul de viaţă al omenimii, ci şi în până la mijlocul pământului.
toare despre această sărire la mijloc lucrurile asupra cărora ea, omeni-
a României, între popoarele vecine mea, se încearcă a exerciâ stingere, Abia isprăviră Americanii cu
războite, pentru a le aduce odată nimicire, nu desvoltare. De pildă tăiarea canalului „Panama“, de care
la pace ! boalele. Se luptă ştiinţa omenească
Afară de monumentul delà Bela- din toate puterile să le împuţineze, ei sunt nespus de mândri şi îl nu
Slatina, arătat în numărul nostru 41, să le stîngă, — totuş şi în vieaţa mesc „cea mai mare lucrare de
un alt monument foarte interesant lor este desvoltare, ca în toate din mâni omeneşti in lume", şi deja se
e cel delà Lukovitza, orăşel pe dru lume, şi între ele pe când unele pier, face vorbă de o nouă lucrare uriaşă
mul ce duce delà Plevna spre Sofia. dacă pier, se nasc altele nouă, cari care ar lăsa departe în urma sa şi
Vezi chipul monumentului în fruntea dau nouă bătae de cap ştiinţei.
acestui număr. Aci avem exemplul cu cetitul. E grandioasa lucrare a canalului „Pa
E o măreaţă piramidă de peatră, lucrul cel mai de folos pentru des- nama“. Un inginer englez, I. E. Mur-
clădită cu multă măestrie de soldaţii voltarea sufletului omenesc. Dar phy e cel care îşi bate capul cu
