Page 4 - 1913-44-45

Pag. 644. C O S I N Z E A N A Nr. 44—45.

pe păreţii fântânei uriaşe. Pe cum
mergi cu săpătura în jos, aşa lun­
geşti şinele şi adânceşti vatra.
Lucrarea asta, zice Murphy, n’ar
fi împreunată cu greutăţi de nebi­
ruit. Numai dela 10 kilometri în jos,
ar trebui să ai grijă de aerizarea
băii acesteia, trimiţând acolo aer cu­
rat, de afară, prin presiune mare,
şi de acolo prin ţevi anume, prin
răsuflători, ar ieşi iar afară, făcând
loc altuia.
Inginerul Murphy a calculat, că
ar fi scos afară pământ în volum de
350 kilometri cubici, — care ar fi
îndestulitor ca se formezi din el o
mare inzulă nouă în mijlocul mării.
Şi spune că cel mai potrivit loc pen­
Clipe de vară dela sate. Căldura dulce a soarelui a scos pe băeţi la
gârla din sat şi ei îşi găsesc cea mai mare fericire în undele călduţe ale tru o astfel de săpare, ar fi în Fran-
văii. E atâta drăgălâşie în nevinovata lor petrecere.
cia de sud, Belgia, Hollanda sau în
R o m â n i a , - — dar nicăiri nu prea
planul săpării unei fântâni uriaşe, lunetele, cu ochianele uriaşe, până
care să ducă până Ia punctul din la lună, la soare, la stelele cele mai aproape de mare, căci s’ar putea ca
inima pământului: depărtate, le-a măsurat, le-a cercetat apa mării, prin ceva canale, vine
Murphy are lucrat planul şi în mersul, trecutul şi le-a socotit vii­ subpământene, se străbată spre fân­
amănuntele lui, din cari dăm aci şi torul, — iar ce e aci sub picioarele tână ori să-i apese păreţii aşa de
noi pe următoarele: lui, spre inima pământului, nici n’a tare cât s’o surpe !
Având această grandioasă fân­
Ar fi pentru ştiinţă de negrăit încercat macar să afle!
tână, ai putea călători cu trenul până
preţ, să avem cel puţin o săpătură " Acestei lacune a ştiinţei ome­
la mijlocul pământului, — ba, dacă
care să ducă până la punctul din neşti ar vrea inginerul englez să-i
şi cei de pe ceealaltă lăture a globu­
mijlocul globului pământesc. Ar fi pună capăt. Şi el crede tare în a-
lui, ar săpa o fântână la fel şi s’ar
de mare folos, cum a spus’o şi ceea, că lucrul e cu putinţă.
nimeri să se întâlnească cu asta de
Flammarion,. pentru geologie şi pa­ S’ar face săpături după un proiect
dincoace, — te-ai coborî de pe tre­
leontologie, căci de sigur s’ar da mare, scobindu-se în scoarţa pămân­
nul nostru şi te-ai pune pe al lor,
peste straturi infinit de bogate de tului o fântână a cărei gură ar fi
zicem pe un express American, şi ai
metale preţioase, fer, aramă, argint, de 350 metri de largă (raza dela o
călători mai departe, emigrând pe
platină, aur, radium, şi de metale lăture la alta). Săpatul până la doi
aci la America!..
şi elemente încă necunoscute ştiinţei kilometri englezeşti în jos, n’ar în­ Dar cine se sape o astfel de bae
omeneşti. S’ar da de izvoare calde, tâmpină mari greutăţi, pământul ar subpământeană, că doar ăsta-i lucru
de rîuri subpământene, cataracte şi putea fi scos cu uşurinţă în vase mare, care ar costa averea unei îm­
lacuri, de cari azi nici nu visează căptuşite cu oţel. Dela cei doi ki­ părăţii întregi ? ! Murphy zice că să­
nimenea, — deşi trebue să se gă­ lometri în jos, pământul săpat ar parea să se facă cu s o 1 d a ţ i i. A-
sească în sânul pământului, doar din trebui scos după alt sistem, căci nume cu soldaţii t u t u r o r statelor
acelea izvoresc şi la noi, la supra­ felul cum azi se scoate săpătura din de pe continentul pe care se face
faţă, atâtea izvoare calde, minunate băi, e prea încet, prea greoi, ba sfredelirea,*— căci ştiinţa tuturor o
şi neînţelese de noi. Acolo, sub pă­ nici nu se poate, căci ţevile de serveşte prin aceasta, toate se pună
turi adânci de pământ, trebue să fie fer pentru scos pământul, puse unele mâna la uriaşa lucrare. Soldaţii tu­
lumi întregi din care ele fac parte. peste altele, cum se pun azi în băi, turor ţărilor, au atâta timp liber,
S’ar descoperi apoi în acele la­ ar fi atât de grele, încât s’ar zdrobi încât ar putea fi trimişi, pe rând, şi
curi cu ape minerale, calde, fiinţe unele sub greutatea altora. la lucrul acesta, care ar fi cu ade­
noue, necunoscute pe pământ, o Ci Murphy spune, că dela adân­ vărat cea mai mare şi mai minunată^
nouă viaţă animalică şi de plante, cimea asta în jos s’ar purcede altfel, lucrare de mână omenească pe lume '
potrivite lumii aceleia de peşteri şi anume: S’ar zidi pe păreţii fântânei, Astăzi lumea încă zimbeşte în
de lacuri ferite de aerul dela supra­ un tren, cale ferată spirală, şi anume faţa unui astfel de plan. Cine ştie
faţa pământului. Şi câte şi mai câte! cu linie ferată duplă, pe una să tot înse, dacă copiii noştri nu vor ajunge
După Flammarion e chiar o ruşine scoboare, pe alta să tot urce va­ a-1 vedea cu ochii !..
pe ştiinţa omenească, că s’a dus cu goanele, gonind aşa jur împrejur □ □ □