Page 8 - 1913-46

Pag. 672. C O S I N Z E A N À Nr. 46.

Artiştii noştri la Braşov.
Prezintăm aci frumosul grup
luat la Braşov, unde trupa
Antonescu s’a fotografat a-
vînd în mijlocul seu şi pe
vrednicul director gimnazial
Virgil Oniţiu şi încă câţiva
Români braşoveni. lată-i cine
sunt (cetiţi delà stânga spre
dreapta în rânduri): Cei doi
mai din sus, ca şir 1 : artiştii
Mărculescu şi Georgescu; şi­
rul 2: Georgian, Em D. Fa­
gure (dl cel cu barbă), Vict.
Antonescu, dnul şi dna Bre-
zeanu, dşoara Rudeanu, dş.
Sterescu şi profesor Chelariu;
şirul 3: artistul Formescu, dl
Dr. Horea Petrescu, directo­
rul gimn. V. Oniţiu; şirul de
jos: profesor V. Neguţ, dna
Ciucurescu, dna Antonescu şi
artistul Costescu.

de foi şi reviste, din cari 1551 în tor francez de pildă, ne-o arată şi popoare mai mărunte şi cam anal­
limba maghiară şi 516 în alte limbi. faptul ce se vesteşte de curând din fabete ca al nostru.
intre acestea toate, ziare ce apar Paris, că faimoasa lucrare alui Arthur *
zilnic sunt 284, — şi totuş mai vin Producţia aurului în lume. Un
aşa de multe din afară. Semn că Rimbaud: „One saison en enfer“, scriitor englez de economie naţională,
lumea încă tot simte că nivelul cul­ va apare în ediţie de lux de 150 Iacob Willian, a făcut amănunţite
tural şi ştiinţific al ziarelor din Aus­ franci exemplarul. Iar ediţia simplă, cercetări asupra producţiei aurului
tria, e şi azi mai sus ca al celor din à 1 fr. 50, se trage în 150.000 de în vechime şi în timpul de faţă.
ţară, — şi de aceea nu se poate exemplare! Ediţii nevisate macar la Archívele Londrei, a acestei inimi
încă lipsi de acelea. spre care fug cele mai mari râuri
*« de aur din lume, — i-au servit da­
Dl Dr. Smigelschi, canonic în tele de lipsă, cu destulă acurateţă.
Blaj, publică o lungă tânguire în nu­ Şi el a constatat pe temeiul docu­
mărul dela 13 Nov. al „Românului“, mentelor aflătoare, următoarele: In
ca ponoslu asupra purtării pe care timpul descoperirii Americei, tot au­
au avut’o mulţi fruntaşi ai vieţii rul din lume abia atingea valoarea
noastre româneşti, bărbaţi politici şi de 850—900 milioane franci. Nici
de bancă, faţă de fericitul dsale după asta scoaterea aurului nu s’a
frate, mult regretatul pictor Octa- urmat cu prea mare zor, — numai
vian Smigelschi. dela jumătatea veacului trecut în­
Ne mirăm foarte mult de dl ca­ coace, decând s’au deschis minele
nonic dela Blaj, că se mai miră de de aur din California şi Australia,
acest lucru. Par’că dsa n’ar fi ştiind, a urmat o epocă fără samăn în
că la noi toată lumea face politică, vechime, de bogăţie în aur! Aşa în
iar fiindcă în politică se spune că 1850 s’au scos din băile de aur
nu trebue să te iei după inimă, — abia preţ de 50 milioane franci, în
la noi lumea aşa crede, că nu tre­ 1855 de 55 milioane, în 1870 deja
bue să mai ai nici-odată inimă! Nici de 200 milioane, în 1885 de 300
chiar acolo ar fi foarte politic să milioane, în 1900 de 400 milioane,
ai inimă!... în anul trecut apoi, s’a scos aur de
* 2330 milioane!
Ediţii de lux şi ediţii mari. Dela descoperirea Americei până
„Câtă depărtare, Doamne, dela verme azi, s’a extras din pământ aur în
preţ de 70 de mii de milioane, —
pân’ la astru!...“ Câtă deosebire dela sumă pe care dacă ai împărţit-o pe
scriitor al unei naţiuni mari, ca Fran­ toţi locuitorii globului pământesc,
ceză, Germană, Engleză, până la al Un ţântaş distins: e locotenentul (ober- aşadar şi pe sălbatecii Africei şi pe
uneia ca Română, Bulgară, Sârbă... laitnant) dela şcoala de ofiţeri din Bucu­ Eschimoşii Nordului gheţos, — s’ai
reşti, care la concursul Societăţii de tras veni de fiecare suflet 50 coroane
Colo şi popor număros şi cetitori la ţântă, a fost declarat ca cel mai bun tră­ Ar fi bine.
relativ întreit de mulţi ca la noi. gător în anul 1913-1914, pentru ce i s’a
judecat lui „Lanţul de onoare Carol /.“ în
Că ce lux îşi poate îngădui un edi­ aur şi argint, oferit de însuş M. Sa Regele.