Page 2 - 1922-03
P. 2

Pag. 42.                                   C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                             Nr. 3.


                   CONTESA de NOAILLES                                turii  altor  popoare,  ne  aparţin  nouă  prin  obârşia  şi
                                                                      prin sângele lor, începând cu Ruşii şi terminând cu
                        - GÂNDURI ŞI ÎNDEMNURI CULTURALE —
                                                                      Francezii, ca să nu amintim decât aceste două nea­
                     Academia belgiană a ch<emat printre nemuritorii  muri dela răsăritul şi apusul Europei.
                săi membri pe ilustra poetă franceză, contesa de Noail-    Faptul acesta constatat odată, constituie pentru
                les, în vinele căreia curge sânge românesc şi care s’a  noi un titlu de mândrie şi de respect şi denotă o su­
                chiemat odată, în copilăria şi tinereţa ei, Ana Brănco-   perioritate a rassei noastre, într’o măsură cu mult mai
                veanu. Născută din familia princ ară a Brâncoveneşti-  mare decât cum o credem noi şi cum le place altora
                lor, cari au lăsat o dungă atât de luminoasă în isto­  ca s’o creadă. Mai cuprinde însă şi un adevăr dure­
                ria neamului nostru, - prinţesa Brâncoveanu a crescut,  ros şi trist în aceeaş vreme. Noi nu am avut norocul
                ca atâtea nobile odrasle româneşti, în atmosfera cul­  până mai ieri, ca formând un stat puternic între ho­
                turală a Parisului şi această cultură superioară şi bi­  tarele noastre etnice, să fi putut creiâ şi o atmosferă
                ruitoare, a cucerit-o cu desăvârşire şi pentru totdeuna.  de înaltă cultură şi civilizaţie, în care să putem da a-
                Desbrăcându-o de                                                                         dăpost tuturor ge-
                tot ce-i sădise ro­                                                                      n i i 1 o r eşite din
                mânesc  în  suflet                                                                       mijlocul poporului
                un  şir  întreg  de                                                                      nostru. Asa se es-
                strămoşi, — Ana                                                                          plică, că multe din­
                Brâncoveanu este                                                                         tre talentele pe ca­
                poate cea mai iz­                                                                        re ni le-a dat Pro-
                bitoare dovadă de                                                                        vedinţa, au trebuit
                ce poate o cultură                                                                       să se îndepărteze
                superioară  şi  un                                                                       şi să se izoleze de
                mediu strein.                                                                            noi,  aclimatizân-
                   Ruptă şi izolată                                                                      du-se la alţii şi de­
                din vâltoarea vieţii                                                                     venind  pentru  a-
                noastre, deşi n’am                                                                       ceştia valoroase e-
                putut-o  păstră  şl                                                                      lemente de cultură
                cu o generositate,                                                                       naţională.
                care  ne  este  ca­                                                                        Dacă însă acea­
                racteristică rassei,                                                                     sta  a  putut  ca  să
                am dăruit-o alto­                                                                        fie aşa în trecutul
                ra, — astăzi totuş                                                                       nostru brăzdat a-
                ţinem să revendi­                                                                        dânc cu lupte, nu
                căm şi noi măcar                                                                         poate ca să fie la
                o rază din gloria,                                                                       fel şi în viitor. Du­
                care împodobeşte                                                                         pă  ce  s’a  creiat
                fruntea  prinţesei                                                                       unitatea politică a
                Brâncoveanu, mă­                                                                         poporului Român,
                ritată  contesa  de                                                                      trebuie să se creie-
                No dlles...             Contesa de Noailles născută Ana brâncoveanu, celebra poetă franceză, pe care   ze neapărat şi con­
                                                   Academia din B.lgia a ales-o printre membrii săi.
                   Şi dacă regre­                                                                        diţiile  de  muncă
                tăm adânc în clipa aceasta, că am pierdut pentru li­  culturală şi de propăşire generală, care să permită fii­
                teratura noastră di-tinsul ei talent, — fie-ne cel puţin  lor acestui popor ca să desvoalte toate facultăţile spi­
                permis  să  ne  mângâiem  cu  gândul,  că  acest  talent  rituale, chiar în mijlocul nostru, până lâ cel mai înalt
                este  de  origine  românească.  Este,  desigur,  puţin  a-  grad şi nestângenit de piedeci şi lipsuri de altă natură.
                ceasta, — pentru noi însă, cari până mai ieri-alaltăieri    Creiarea  unei  atmosfere  de  intelectualitate  pură,
                abia  de  eram  cunoscuţi  ca  o  noţiune  politică,  este  este o condiţie, pe care România tuturor Românilor
                bine a o constată şi a o afirmă din toate puterile.   trebuie s’o realizeze cât mai neîntârziat, dacă vrea ca
                     Cazul  Anei  Brâncoveanu,  nu  este  doar  un  caz  să întăriască şi printr’o largă contribuţie la civilizaţia
                întâmplăior  şi  nici  izolat.  în  trecutul  nostru  plin  de   universală, aceea ce a dobândit prin atâtea jertfe ome­
                furtunoase lupte pentru existenţă, nu od^tâ am putut  neşti şi prin atâta sânge vărsat în numele civilizaţiei.
                vedeâ fiinţe răsărite din rândurile noastre, ridicându-     Când se va crea atmosfera aceasta, nu vom mai
                se până la cele mai înalte ierarhii sociale şi culturale,  avea poate dureroase prilejuri de a regreta, că distinse
                în mijlocul altor popoare. Am dat civ lizaţiei şi cul-  talente, ca şi cel al Anei Brâncoveanu, se pierd pen­
                turei universale şi  apărători  cu arma  şi  luptători cu   tru  cultura  noastră  naţională  şi  servesc  la  gloria  şi
                condeiul. Şi nume ilustre din istoria politică şi litera­ ilustrarea literaturii şi culturii altor popoare Dr. S. B.
   1   2   3   4   5   6   7