Page 6 - 1922-03

Pag. 46. - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - Nr. 3.

şi telefoniei cu fir şi fără fir. In de­ războiului pretindeau o organizaţie Ar trebui să amintesc — dar
cursul războiului, Puterile centrale nouă şi perfectă a telegrafiei şi te­ spaţiul nu îmi permite — progre­
erau total izolate de neutrali. S’a lefoniei cu fir pe distanţe mari. Co­ sele chemiei în timpul războiului.
impus în mod urgent desvoltarea mandamentul german avea lipsă de Dar mă opresc Ia aceste câteva
staţiunilor fără fir. Germania se a- o continuă legătură permanentă te- exemple. Să nu creadă însă cineva
dresează laboratoriilor ştiinţifice, şi legrafo-telefonică între diferitele ar­ că am scris cele de mai sus ca să
în scurt timp staţiunea de telegrafie mate cari operau în Belgia, în Franţa, preamăresc războaele. O nu! Răz­
fără fir din Nauen, îşi măreşte raza în Rusia, în România şi în Balcani. boiul mondial ne-a învederat prima-
de activitate. Franţa aci dete recor­ Tot laboratoriile ştiinţifice au dată faptul, ca Statul, dacă vrea şi
dul. Noi metode pentru a produce fost acelea, cari au rezolvit problema, dacă încurajează cercetările ştiinţi­
oscilaţiuni de înaltă frequenţă se cre- — şi astăzi după războiu, suntem fice, atunci toată obştea îi este re­
iază, şi aci, după războiu, se face în situaţie de a întreţine o convor­ cunoscătoare pentru rezultatele ob­
o reţea de telegrafie fără fir, pe în­ bire telegrafică între Berlin — Paris, ţinute. Dar încurajarea aceasta este
treg continentul. Rezultatele obţi­ sau Berlin — Bucureşti, ba ar fi po­ şi o jertfă pentru stat. Şi o jertfă
nute în decursul războiului pe te­ sibil şi o convorbire între Paris — mare, care însă trebue adusă pentru
renul telegrafiei fără fir, întrec re­ Bucureşti cu ajutorul tuburilor ca­ binele obştesc.
zultatele obţinute în decursul celor todice cari se intercalează în linie,
zece ani de înaintea războiului. şi cari au fost perfecţionate în de­ Augustin Maior, prof. universitar.
Operaţiile strategice în decursul cursul războiului. -------- —o n o---------------

La trei sute de ani delà naşterea lui Molière.

Franţa a sărbătorit nu de mult anul al 300-lea Pentru cetitorii noştri amintim, că Molière n’a fost
de când a văzut lumina zilei cel mai reprezentativ din­ numai un mare scriitor de piese pentru teatru, ci şi
tre scriitorii săi, Jean Baptiste Pcquelin zis Molière. un excelent actor în aceeaşi vreme. 0 mulţime din
Solemnitatea desfă­ rolurile pieselor scrise
şurată cu acest prilej, a de el, le-a jucat în per­
fost în adevăr demnă şi soană şi cu succese
de jară şi de marele ei splendide. Amic al re­
liu şi ecoul ei a străbă­ gelui Ludovic aÎXIV-lea
tut întreg rotogolul, fă­ al Franţei, Molière a fă­
când să se vorbească şi cut foarte mult pentru
să se scrie pretutindeni teatru şi este poate cel
asupra vieţii şi operei mai mare scriitor de
marelui scriitor. La noi comedii în literatura u-
dl Nicolae Iorga a ţinut niversală. Piesele lui se
un discurs festiv la o joacă şi astăzi şi sunt
şedinţă a Academiei şi ascultate cu aceeaş plă­
cu acest prilej a vorbit cere, ca acu’s 300 de
de traducătorii români ani. când' au fost aş­
ai scrisului lui Molière. ternute pe hârtie.
Discursul dlui Iorga a Molière a scris în
fost un preţios adaos la total 30 de piese, din­
cunoştinţele noastre de tre cari 14 le-a făcut în
istorie literară, pentru versuri. Cele mai renu­
care publicul înţelegător mite dintre acestea sunt:
îi este adânc mulţumitor. ,,Misantropul“, „Avarul“,
Dintre ceremonioasele „Tartuffe“ şi „Femeile
sărbătoriri ale lui Mo­ savante“. Acestea sunt
lière, cea mai splendidă totodată şi ultimele lui
a fost fără îndoială a- creaţiuni, după care ur­
cea aranjată de către Molière, celebrul scriitor francez, delà naşterea căruia s’au împlinit 300 ani. mează numai „Bolnavul
Academia franceză din închipuit“.
Paris. Toată opera dramatică a marelui scriitor a fost Sfârşitul lui Molière a fost tragic, ca atâtor genii.
Irecută în defilare şi toate personagiile din piesele luj Dupăce a jucat seara rolul său din piesa „Bolnavul
au fost aduse pe scenă, reprezentate prin artişti socie- închipuit“ s’a îmbolnăvit în adevăr şi în aceeaş noapte
iari şi pensionari ai Comediei. şi-a dat sufletul. Aceasta a fost în anul 1673, Febr. 17