Page 4 - 1922-03
P. 4
Pag. 44. C O S I N Z E A N A Nr. 3.
nare cu multe primejdii, prinţul însă, maharadjele le-au făcut prinţului
se spune, că s’a purtat foarte brav moştenitor, este şi o splendidă co
şi cel dintâi tigru a fost doborît lecţie de animale sălbatice vii, cari
la pământ de arma lui. vor împodobi în viitor, fără îndoială
Printre multele cadouri, pe cari grădina zoologică a Londrei.
Sponca ştiinţifică. ştiinţifice asupra acestei inginerii stra
tegice. Acei puţini savanţi cari s’au
ocupat cu Istoria technicei, de multe
ori au atras atenţia asupra repercur-
Ştiinţa şi industria
siei ce o avea şi în anticitate răz
de după războiu. boiul asupra propăşirei industriei şi
ştiinţei de atunci, şi ne-au demon
Războaiele mari, pe lângă efec
tele lor dezastruoase, mai produc şi strat şi un paralelism destul de strâns
o activitate febrilă pentru a pune între războiu şi industrie de o parte,
ştiinţa şi aplicaţiile ei: ingineria, în războiu şi ştiinţă de altă parte.
serviciul tacticei şi a strategiei. Să lăsăm însă la o parte antici-
Ştiinţa, aceasta cointesantă a activită- tatea şi să ne apropiem de timpu
ţei omeneşti, se pleacă deocamdată, rile mai noui.
imperativului riguros al strategului, Invenţia prafului de puşcă la şfâr-
dar trecând furtuna, resultatele obţi şitul evului mediu, aservirea acestuia
nute nu se pierd, ştiinţa emanci- din partea strategiei, ne creiază, în-
pându-se de sub jugul strategului, încetul cu încetul, balistica de astăzi,
rezultatele obţinute le pune în ser şi prin aceasta fizica şi mecanica
viciul propăşirei şi bunastărei ome primesc un imbold puternic; pro
neşti. bleme noui se pun. Renumitul ma
La cele mai vechi popoare, să tematician Euler înşuşi, lăsând la o
începem de pildă cu vechii Egipteni, parte speculaţiile sale abstracte, se
vedem preoţii templelor, atunci şi vede necesitat, să se ocupe în spe
sacerdoţi ai ştiinţei, edificând întă- cial cu problema balisticei esterne,
rituri, construind drumuri pentru ar va să zică cu forma curbei ce o Papa Benedict al XV, mort în zilele tre
mate, executând canalizări. Egipto descrie proiectilul lansat din ţeava cute. Moartea sa a lăsat unanime regrete,
logii de astăzi ne povestesc multe de puşcă. Dar problema nici el nu fiind iubit de toată lumea pentru intensiva
propagandă pe care a făcut-o pentru în
exemple ale acestei activităţi. Des o rezoalvă pe de-a ’ntregui; acî in cetarea războiului şi încheierea păcii.
pre Grecii cei vechi şi în special tervine rezistenţa aerului, una din
despre Romani, ştim, că aveau deja cele mai grele probleme a fizicei ştiinţifice în timpul războiului mon
maşinării dezvoltate şi destul de bine şi ingineriei de astăzi. Germanii, dial, pentru a studia în mod espe-
construite din punct de vedere stra ca să îşi ajungă scopul cu tunul lor rimental rezistenţa ce o pune aerul
tegic. Romanii ne-au lăsat şi tratate „Dicke Bertha“, institue comisiuni unui corp lansat cu o viteză oare
care. Constructorii de aeroplane de
altă parte, cer şi ei imperios o cu
noştinţă mai profundată a acestui
fenomen şi atunci iată ce vedem în
decursul războiului mondial: Guver
nele franceze, engleze şi germane,
fac un pas şi mai mare înainte, şi
pun bază laboratoriilor aerodinamice,
unde studiază problema atât de di
ficilă a rezistenţei aerului. Rezulta
tele obţinute in mare parte, se pun
în serviciul aviaţiei, care astăzi dis
pune de atâtea date experimentate,
încât poate să construiască avioanele
de transport, cari cu celeritate mare
vor face azi-mâne cursa între dife
ritele centre ale lumii. Alte rezultate
ale acestor cercetări relativ la re
zistenţa proiectilelor, stau însă bine
adăpostite în sertarele ministeriilor
de războiu, sau ale diferitelor state
majore, pentru a servi cândva ca
bază pentru construirea unor nuoi
O familie regală fericită: M. S Regele Ferdinand 1 şi iubita noastră Regină Maria,
cu frumoasele noastre Prinţese alăturea de aleşii inimii lor. La.dreapta, înaintea M. forme de proiectile, ce vor avea un
S. Reginei este A S. R Prinţesa Ileana, care ca mâine va plecă deasemenea spre rol în războaiele ce vor urmă.
careva ţară, ca să împodobiască tronul şi să-i facă fericit domnitorul. Dar nici teoreticianii nu au stat
