Page 2 - 1922-9-10

Pag. 142. C O S I N Z E A N A NU 9—1 Ol

Maestrul George Dinia.

Patruzeci de ani de activitate artistică, de o serie întreagă de preoţi şi învăţători iubitori
muncă neîntreruptă şi neobosită, merită să în­ de muzică, cari răspândiră cântecele dânsului
lănţuie pentru o clipă atenţia fugară nu numai, pe întreg cuprinsul de dincoace de Carpaţi şi
a unui om, nu numai a unui cerc restrâns de urmând pilda maestrului, creiară într’o mulţime
oameni, ci a unui neam întreg. de sate coruri săteşti, cari au avut o covârşi­
In ziua de Sf. Gheorge marele maestru, şi. toare influenţă'pentru răspândirea dragostei de
creator al cântecului popular românesc, marele muzică In massele largi ale poporului.
diriguitor de celebre coruri şi* desăvârşit artist, Corul Reuniunei Sibiene dl ridică în. acest
— D-l Gheorghe Dima, a fost sărbătorit pentru - timp la primul rang printre corurile româneşti
cei 40 de ani de activitate artistică ai săi. Teâ- ardelene şi faima lui şi a maestrului dirigent se
trul Naţional din Cluj s’a dovedit cu acest, prilej lăţi încetul cu încetul peste tot pământul ro­
a fi prea strâmt pentru a putea să cuprindă mânesc.
9
toată suflarea românească, care a alergat de pe Delà Sibiu George Dima trecu în anul
toate plaiurile ardelene, ca să se bucure şi ,să 1899 la Braşov, în calitate de profesor de mu­
felicite de roadele muncii sale pe un om, care zică al şcoalelor medii româneşti din acest oraş
a ajuns nemuritor în viaţă fiind. şi conducător al corului bisericei Sf. Nicolae
începutul activităţei maestrului George Dima din Scheiu şi al corului „Reuniunei române de
este identic cu începuturile muzicei artistice ale" cântări“. Munca sa delà Braşov nu mai puţin
poporului român de pe aceste plaiuri. El a fost însemnată ca cea delà Sibiu ridică mereu faima
cel dintâi, care a înţeles, că formele muzicale maestrului şi ea este recunoscută şi de augusta
ale poporului nostru trebuiesc îmhrăcate în haină familie domnitoare, concertând cu corul delà
artistică pentru a fi pe deplin apreciate şi gus­ Braşov în 1904 la Sinaia, în castelul Peleş,
tate nu numai de ai noştri, ci şi de străini. înaintea întregei curţi regale.
Cadirigent, d-l George Dima nu s’a restrâns La Braşov d-l Dima a rămas până în cursul
însă numai la popularizarea muzicei creiate de marelui răsboiu european, când acest blând dar
-
dânsul, ci a căutat să încetăţenească şi operele neobosit îndrumător şi creator de muzică ro­ f
clasice a celor mai de seamă compozitori streini mânească a fost târât în temniţa din Cluj, ca
mai noui, contribuind astfel mai mult decât instigator şi primejdios pentru unitatea Unga­
oricine la nobilitarea gustului pentru muzică şi riei de odinioară. In închisoarea înfiorătoare
la dragostea pentru’ ea. Concertele dirijate de însă dorul lui de muzică n’a încetat nici pe-o
dânsul au avut cel mai mare răsunet în largul clipă. Un cor înjghiebat aici dintre ceilalţi to­
acestei ţări, dincoace şi dincolo de Carpaţi, şi varăşi de suferinţă Români şi compoziţiile sale
ca o confirmare a acestora putem privi şi no­ din acest timp sunt o vie dovadă a geniului
bilul gest al d-lui ministru Banu, care i-a de- care nu amuţeşte ori unde l’ar arunca vitregia
recernut dânsului cel dintâi premiul de 20.000 sorţii.
lei, creiat pentru încurajarea muzicei de minis­ Izbăvirea marelui vis naţional al unităţii *
terul Cultelor şi al Artelor. noastre politice încununează cu succes şi munca
George Dima s’a născut în Braşov dintr’o d-lui Gnorge Dima şi el este chiemat la Cluj,
familie de comercianţi cu stare materială bună în fruntea celui dintâi Conservator de muzică
şi studiile secundare şi le-a făcut în Braşov şi românesc, creiat pe pământul Ardealului.
în Viena. După terminarea acestora s’a înscris Aici l’a sărbătorit în ziua de sfântul George
la şcoala politechnică din Karlsruhe, dar sim­ întreg Clujul românesc şi delegaţii din toate
ţind, din copilărie încă, o mare inclinaţie pentru colţurile ţării, precum şi reprezentantul guver­
muzică, întrerupe studiile sale de inginerie şi nului din Bucureşti. Cu această ocazie, rară şi
se dedică cu totul muzicei, făcând temeinice solemnă în adevăr, cei de faţă, Români *de pre­
studii, mai întâi la Karlsruhe, apoi la Viena, tutindeni,- au simţit în toată fiinţa lor, că po­
Graz şi Lipsea. porul românesc este una şi nedespărţit între *
In anul 1881 fu chiemat conducător la corul hotarele ţării acesteia şi că neamul românesc
„Reuniunei române de cântări“ din Sibiu, pro­ se poate la un moment dat ridica fără obstacol
fesor de muzică la „Seminarul Andreian“ şi di- la desăvârşita unitate de sentiment patriotic.
rigent la corul bisericei catedrale. In calitate de
profesor al Seminarului scoate timp de' 18 ani