Page 6 - 1922-9-10
P. 6

Pag. 146.                                 C  O  S  I  N  Z  E  A  N    A                       Nr. 9—1 Ol

              vedere  psihologic  decât  şedinţele   ticol, dăm aci o mulţime de ilustraţii,   Palatul conferinţei
              plenare,  au  fost  poate  intimele   care  reprezintă  diverşi  delegaţi  ai
              consfătuiri  politice  între  reprezen­  ţărilor  si  frumoasele  hoteluri,  în        ¡din Genova»
              tanţii  diverselor  ţări  prietene,  cari   cari  au  fost  încartiruiţi.  Asupra  pa­  înfiorătorul  răsboi  a  lăsat  prea
              au  avut  un  admirabil  prilej  să  pună   latelor,  •  în  care  s’au  ţinut  şedin­  mult  urme  adânci,  rane,  cari  par,,
              la  cale  înţelegeri  şi  convenţii,  a  ţele  conferinţei,  lăsăm  să  urmeze   că  nu  se  mai  închid,  ci  mâncă  tot
              căror  înfăptuire  de  sigur,  că  nu  va.  -articolul   corespondentului   nostru   mai mult din corpul obosit al bătrâ­
              întârzia.                          "din  Italia  rare  din  prilejul  confe-   nei  Europe.  Lumea  întreagă  însă,   <
                   Pentru complectarea acestui ar-. şrinfei s’a dus la Genova.
                                                                                      vede,  că  starea  aceasta  nu  poate
                                                                                      rămânea.  Trebue  o  sanare  urgentă.
                                                                                      Aceasta  însă  nu  se  poate,  decât
                                                                                      cercetând  în  bună  înţelegere  toate^
                                                                                      părţile  molipsite.  Aşa  s’a  luat  deci­
                                                                                      zia  la  conferinţa  din  iarnă  dela.
                                                                                      Cannes,  să  se  întrunească  oamenii
                                                                                      politici  şi  experţii  tuturor  statelor  i
                                                                                      învingători,  învinşi  şi  neutrii  în  cea
                                                                                      mai mare conferinţă economică, care
                                                                                      s’a  ţinut  vre-odată  şi  acolo  în  de­
                                                                                      plin  acord,  fără  poruncile  celor  în­
                                                                                      vingători, fără umilerea celor învinşi
                                                                                      să  se  pornească  grandioasa  muncă  a   *
                                                                                      echibrării  economice,  a  bunăstării
                                                                                      tuturor popoarelor.
                                                                                         Această  conferinţă  trebuia  să  se
                                                                                      desfăşure  într’un  loc  demn  de  im­
                                                                                      portanţa  şi  menirea  ei.  Se  ştie  doar,
                                                                                      că  ansamblul  are  mare  însemnătate
                                                                                      atât  în  lucrurile  mari  cât  şi  în  cele
                                                                                      mici. Aşa fost destinată Genova să




                                                                                                                          i
                     SULTANUL      CEI DOIIINTERPRETI MILLERAND    GENERALUL LYAU1E /
              j  In  timp  ce  la  Genova  erau  adunate  toate  neamurile  europene  per  ru  a
                consolida  pacea  lumii,  Preşedintele  republicei  franceze,  Dl  MILLERAND,
                făcea  călătorie  în  coloniile  franceze  din  Africa  pentru  a  strânge  din  ce
                în  ce  mai  mult  legăturile  între  Franţa  şi  popoarele  africane  de  sub  pro­
                tecţia  ei.  Aceasta  călătorie  a  fost  un  frumos  prilej  de  manifestare  a
                dragostei, ce o poartă neamurile din colonii pentru ţara — mamă. — Aci
                vedem primirea Dlui Millerand în Casablanca, de către sultanul din Mai o:.



                                                                                        Dl Lloyd George părăsind locuinţa
                                                                                        sa la Genova e asaltat de o mulţime
                                                                                         de ziarişti şi riporteri—fotografi.  *
                                                                                      adăpostească   această   conferinţă.
                                                                                      Aici  totul  inspiră  admiraţie  şi  me­
                                                                                      ditaţie.  Urmele  romane  reamintesc
                                                                                      ţiuterea  şi  vitalitatea  strămoşilor
                                                                                      noştri. Aici e casa Cristofor Columb,.
                                                                                      acela  care  a  descoperit  o  nouă  lu­
                                                                                      me activităţii omeneşti. Aici sunt mo­
                                                                                      numentele, cari mărturisesc în imnuri
                                                                                      mute  dar  puternice  gloria  învin­
                                                                                      gerilor  în  contra  acelora,  cari  ne­
                                                                                      cinsteau  şi  oprimau  Pământul  Sfânt,
                                                                                      în  contra  acelora,  cari  căutau  să
                                                                                      subjuge  gloriosul  popor  italian..   *
                                                                                      Aici  totul  inspiră  pace,  muncă  şi
                                                                                      bunăstare  :  uruitul  fabriceleor,  sire­
                                                                                      nele  sutelor  de  vapoare,  strigătele
                Cimitirul  francez  din  Gleiwitz,  în  Germania,  unde  până  acum  îşi  dorm  marinarilor.
                somnul de veci [112 soldaţi francezi, dintre cari 41 sunt victime ale    Dar  nu  numai  atât.  S’a  hotărât,
                                        atentatelor germane.                          ca inaugurarea conferinţei să se:
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11