Page 5 - 1922-9-10
P. 5
C O S 1 N Z E A N A Pag. 145.
Nr. 9—10
•clar, e că la Genova s’a săvârşit ministrul de justiţie al ei Dl să aibă la îndemână specialişti în
■o nouă orientare de grupare a for Barthou. în diferitele materii supuse discu
ţelor politice europene şi ca mâine Ceea ce s’a mai putut admira la ţiilor si iscusiţi ziarişti, care să
9
1
7
9
9
vom vedea înfiripându-se noui în Genova, a fost aparatul mare, cu informeze ziarele de-acasă asupra
ţelegeri şi noi alianţe, menite în care diversele ţări au fost repre problemelor discutate.
faţa lumii a asigura pacea, în rea zentate. Fiecare delegaţie a ţinut Mai importante din punct de
litate însă menite a pregăti răs-
boiul de mâine.
Pe noi, ca stat tinăr şi în plină
organizare şi refacere, mai mult, ca
orice, acest’din urmă lucru ne in
teresează. Ochii noştri, de-acum
înainte vor trebui să veghieze spre
răsărit şi spre apus. Nu vrem, de
sigur, un nou râzboiu, dar prin
faptul'numai că nu-1 vrem noi, nu
putem afirma că nu-1 vreau nici
-alţii. Cea mai sigură chezăşie a
păcii a fost şi rămâne forţa armată
impunătoare, care amuţeşte mai bine
oa orice graiul de ură al adversaru
lui şi întăreşte prieteniile.
Pentru a pregăti această tărie
internă este însă nevoie absolută
de o reconciliere a forţelor politice
din lăuntrul ţării şi de aceea cre
dem că este antipatriotic a închide
si mai departe drumul bunel înţe-
Îegeri dintre oameni şi partide, cari
<onluctănd ar putea mult mai uşor
şi mult mai repede să vindece ră
nile ţării şi să întăriască prestigiul
*ei în’ fata lumii.
9
* *
♦
WIRTH KRASIN C1CERIN
. Prin compoziţia ei, conferinţa O întrevedere la Genova între cancelarul WIR7H şi delegaţii republicei
dela* Genova a oferit spectacolul sovietelor.
•cel mai interesant posibil. Delagaţii
Rusiei sovietiste au venit pentru
primaoară în contact politic deschis
cu reprezentanţii celorlalte popoare,
iar Mica Antantă s’a impus ca o
putere unitară bine organizată si
demnă de tot respectul. Primele
şedinţe au fost o fină explorare
â iscusinţii diplomatice, şi o recu
noaştere a forţelor pe care diver
sele’ ţări le reprezintă. încercarea
Germaniei de a speria lumea cu o
renaştere politică menită a-i uşura
jugul, pare a fi eşuat, după cum a
•eşuat întrucâtva şi încercare Franţei
de-a arăta un spirit militarist prea
avansat. Desolidarizarea Angliei la
un moment dat de punctul de ve
dere francez, a fost un act, pe care
Pranţa nu l’a meritat de sigur, dar
-a stâmpărat mult spiritul război
nic, care părea, că prea se’nstăpă-
neşte peste conferinţă.
O coincidenţă curioasă a făcut,
ca în cursul celor dintâi săptămâni
ale conferinţei preşedintele repub-
licei franceze să fie în călătorie
prin coloniile africane, fapt, care a Cortegiul Dlui MILLERAND, trecând în Casablanca pe unul dintre cele mal
determinat, ca delegaţia franceză să frumoase bulevarde ale oraşului. Vedem şi de aci cum stăpânirea franceză
tiu fie condusă de Dl Poincare, a căutat să ridice în ţările de sub protectoratul ei oraşe moderne şi fru-
ministrul preşedinte al ţării, ci de noase, cu străzi largi, de care numai în cele mai noui oraşe europene se pot vedea.
