Page 2 - 1922-22
P. 2
Pag. 330 C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Nr. 22.
Ceva despre compozitorul ceh Smetana şi opera sa
în Bucureşti serbătoreşte lu concert în Londra, Paris şi Ge mai sfâşietor ca scena: unul
mea muzicală şi intelectualitatea neva, după încheiarea păcii — din regii încoronaţi, ai sunetu
română memoria unuia din cei au executat mai întâi de toate lui, să asiste, surd, la deschi
mai de seamă compozitori, nu „Patria mea“, în care *sunt des derea teatrului naţional al po
numai cehi, ci ai lumii, memo crise într’un mod magistral: râul porului său (1881) când fu
ria lui Frederic Smetana. Se joacă Vltava—Moldava, care trece prin sărbătorit ca un adevărat po
pe scena „Operei române“ vestita Praga — regiunea Şarka de lângă tentat ?
sa operă naţională: „Mireasa Praga, loc istoric remarcabil Pe lângă surzenie a avut Sme
11
vândută şi toate locurile vor fi pentru cehi — şi „cântecul ţă tana să mai urce şi alt calvar,
vândute, cu multe reprezentaţii ranului“. acela al mizeriei. Ca mulţi alţi
înainte — de asta sunt sigur — Din punct de vedere muzical promotori ai omenirii, sta şi el
fiindcă opera aceasta face parte nu voiu putea analiza operele adeseori în pragul celei mai de
din vistieria scumpă a sufletului acestea, fiindcă nu mă pricep la săvârşite sărăcii.
omenesc, în general şi în special. aşa ceva, ceeace vreau să relev In privinţa aceasta ne oferă
Este şi omenească şi naţională. este că cine a trăit între cehi nişte documente semnificative
O operă, care nu îmbătrâneşte. câtâva vreme trebue să înţeleagă biograful său Bronislav Wellek
Ca să priceapă cetitorul însem marea importanţă a personalităţii (după care iau multe din infor
nătatea acestei opere, scriu câte acesteia pentru desvoltarea lor maţiile de faţă: — „Oster. Ung.
va date esplicative. Premiera ei culturală. Revue“, 1894-5, Praga). Ascul
este considerată de opinia publi Popor eminamente muzical — taţi unul din ţipetele de durere
că cehă ca „ziua naşterii operii corul institutorilor din Praga, ale compositorului. II dă într o
?
cehe“ (30 Mai 1866). Din Mai menţionat mai sus, a câştigat pre scrisoare din Noemvrie 1880,
1866 s’a jucat pe scena „teatru miul întâi la un concurs de coruri prietenului său Srb : „Scriu me
lui naţional ceh“ din Praga până bărbăteşti, internaţional, în Paris, reu la opera „Certova Stena“.
în 1882 de 100 de ori, iar în de — popor, care a dat lumii muzicale Intr’aceea aş vrea bucuros să-mi
cursul răsboiului a putut şă-şi trinitatea Smetana, Dworâk şi câştig cu compoziţii mai mici o
serbeze jubileul binemeritat de Fibich, are un cult deosebit pen para, o ticăloasă sumuliţă edito
500 de reprezentaţii. La expoziţia tru muzică. Corurile cehilor şi rială. Dar cu ce? şi unde? Nici
din Viena (1892) a fost unul din concertele date de Koczian, de nu mă pricep să scutur din mâ
punctele actractive. Emma Destin, de Kubelik sau necă piese nouă muzicale... ca să
Nu este intelectual ceh, aş pu de „cuatorul ceh“ sunt vestite în aibă o oareşcare valoare. Mă o-
tea susţine, nu este ţăran ceh, toată lumea. Când a voit să-mi preşte dela aşa ceva nu numai
care să nu fi auzit melodiile din ofere ceva specific cehesc,m’a in surzenia mea dar şi o anumită
„Mireasa vândută“ şi să nu se fi vitat iubitul Jarmk junior din Brno sfială faţă de sfinţenia artei,
extaziat de ele. (fostul Brunn) să ascult în „Nâ- care-mi porunceşte să scriu nu
Smetana este unul din marii rodni Dum “, în casa lor naţională, mai atunci, când este gândul, de
compozitori, pe cari ni i-a dăruit ciclul „Patria mea“ şi cuartetul care sunt cuprins, vrednic de ea,
poporul ceh. Mort în 1884, după „Din viaţa mea“. dacă este bun, interesant şi nu
o viaţă plină de sbucium, a lăsat Era încă sub dinastia urgisită, este de toate zilele ! Şi astfel de
in urma sa multe opere nepieri de Habsburg, şi publicul adunat gânduri nu se nasc, nu-i vorba,
toare, ca „Dalibor“ (numele este în sala de concerte simţia dure în toate zilele! E un chin! — Tot
al bardului naţional Dalibor), rea compozitorului ceh, când îşi mereu şi mereu câte o trebuinţă
„Libuşa“ (mitica regină, de care descria surzenia, ca şi când ar fi şi rezultatul unul şi acelaş — de
spune tradiţia, că ar fi înfiinţat fost durerile neamului ceh de pe ficitul !“
oraşul Praga), „Sărutarea“, şi atunci. Trebuie să se ştie că ma Ascultaţi, vânători după sen
această „Mireasă vândută“ — rele compozitor a avut aceeaş zaţional cu ori ce preţ, voi, cari
apoi simfonia (ciclu) „Patria soartă dureroasă ca şi Beethoven nu ştiţi ce va să zică acea „anu
mea“ şi cuartetul „Din viaţa — a trăit ani indelungaţi în sur mită sfială faţă de sfinţenia artei“.
mea“. zenia cea mai completă, com Smetana căpăta odată 91 fio
Când a fost vorba ca orchestra punând — întocmai ca Beet rini austriaci pe lună, îi rămâneau
teatrului naţional ceh din Praga şi hoven — bucăţi clasice în a- din aceştia 6 pentru persoana pro
corurile institutorilor cehi din ceastă sfântă surzenie. prie, iar ceilalţi îi folosea pentru
Moravia şi Praga să dea câte un îşi poate cineva închipui ceva întreţinerea copiilor săi!
