Page 10 - 1923-04
P. 10

Pag. 66   '                        ------ C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - - - - -  25—11 1923.

          dacă  ai  vrea  să  faci  vre-o  obser­  condiţiuni.  Se  vede  că  nu  am  ce   neam  de  oameni  blajini  şi  degene-  :
          vare, să ţi-o păstrezi pentru un timp  alege.                           raţi,  cu  o  inteligenţă  abea  superi-  T
          mai potrivit.                         —  Ori, ori!                      oară  unui  Londonez  de  mijloc.  Pe  Vv
            —  Înainte de toate să-ţi lămuresc   —  Bine, făgăduiesc.             când  mergeam  pe  fluviul  în  sus  am
          întoarcerea  Dtale  în  casa  mea  după   —  Pe cuvânt de cinste?       avut  prilejul  să  vindec  pe  câţiva
          atât  de  justificata  Dtale  goiiire  —   —  Pe cuvând de cinste.      bolnavi  de  ai  lor,  şi  le-am  impus
          îşi  împinse  barba  înainte,  şi  mă   Mă privi, în ochi cu neîncredere.  mult  şi  cu  înfăţişarea  mea,  aşa,-că
          privi,  ca  un  om,  care  se  ceartă  şi   —  Dar  în  definitiv,  ce  pot  şti  eu   nu  am  fost  prea  suprins,  când  am
          aşteaptă  să  fie  contrazis  —  zic,   despre onorea Dtale?            văzut,  că  ei  aşteptau  nerăbdători
          după  binemeritata  Dtale  expulzare.   —  Pe cinstea mea, Domnule, stri­  întoarcerea  mea.  Am  înţeles  din
                                                                                                                    ;
          Cauza  e în răspunsul Dtale, pe care   gai  supărat,  îţi  iai  prea  mare  liber­  semnele,  pe  care  mi  le  făceau,  eă
          l-ai  dat  poliţaiului  şi  în  care  mi  s’a   tate! In viaţa mea întreagă nu am mai   oarecine  avea  grabnică  nevoe  de
          părut,  că  pot  distinge  o  scântee   fost  inzultat  de  nimenea  în  felul   ajutorul  meu  doftoresc,  şi  fără  amâ-.
          de  bunăcuviinţă  din  partea  Dtale,  acesta.                          nare  am  urmat  pe  şeful  lor  la  c
          mai  multă,  la  tot  cazul,  decât  sunt   In  loc  să-l  mişte  cuvintele  mele,   colibă,  la  care  m’a  condus.  Când
          obişnuit  să  presupun  oamenilor  din   mă examină atent.             am  întrat,  am  găsiL  că  bolnavul,  pe
          breasla  Dtale.  Admiţind,  că  Dta  ai                                care  aveam  să-l  ajut,  murise  cu  o
          fost  pricina  incidentului,  ai  dat  o   —  Capul  rotund -— murmură —   clipă  înainte.  Spre  mirarea  mea,  nu
          mică  dovadă  de  oarecare  luciditate   brachycefalic, ochii suri, părul negru   era  un  indian,  ci  un  alb;  de  fapt
          şi  lărgime  de  vederi,  care  mi-a  at­  cu  o  nuanţă  de  negroid.  De  neam   un  om  foarte  alb  chiar,  doar  avea
          ras  o  favorabilă  luare  aminte.  Sub­  celtic, nu e aşa?            părul  blond  deschis  şi  toate  carac-
          specia  rassei  omeneşti,  în  care  du­  —  Sunt Irlandez, domnule.   teristicele  unui  albino.  Era  îmbră­
          rere,  trebue  să  te  clasez  şi  pe  Dta,   ’— Irlandez pe deplin?   cat  în  zdrenţe,  sfârşit,  pe  trup  cu
          de  obiceiu  e  subt  orizontul  meu   —  Da, domnule.                 semnele unei lungi suferinţi şi trude.
          mental.  Vorbele  Dtale  te-au  ridicat   —  Aceasta  esplică  unele  lucruri.   După  cât  am  putut  înţelege  dela
          deodată  deasupra  acestui  orizont.  Să  vedem  ;  mi-ai  promis  că  vei  fi   indigeni,  ei  nu-1  văzuăeră  mai  îna­
          Şi  ai  ajuns  în  cercul  serioaselor  discret  în  testăinuirile  mele?  Aceste   inte,  şi  a  ajuns  în  satul  lor  venind
          mele  observări. De  aceea te-am  ru­  destăinuiri,  fără  îndoială  vor  fi  de­  singur prin păduri, cu totul sfârşit.
          gat  să  te  întorci  cu  mine,  dorind  parte  de  a  fi  complete.  Dar  sunt   —  Raniţa  omului  zăcea  lângă  el
          să  te  cunosc  mai  de  aproape.  Bine-  gata  să-ţi  dau  câteva  indicări,  care   şi nu am întârziat să-i cercetez con­
          voeşte  să  scuturi  cenuşa  ţigării  în  îţi  vor  părea  interesante.  înainte  de   ţinutul.  Pe  o  curea  era  scris  nu­
          ceaşca  japoneză,  de  pe  masa  de   toate,  verosimil  ştii,  că  acum  sunt  mele omului — Maple White, Lake ‘
          bambus din stânga Dtale.           doi  ani,  am  făcut  o  călătorie  în   Avenue,  Detroit,  Michigan.  E  un
            Vorbea,  cu  tonul  unui  profesor   America  de  sud,  o  călătorie  care  va  nume.  în  faţa  căruia  îmi  voi  ridica
          adresându-se clasei de studenţi. Şi-a   rămânea  classică  în  istoria  univer­  pururea  pălăria.  Nu  zic  prea  mult,
          învârtit  scaunul  în  şurub,  să  vie   sală a ştiinţelor. Ţinta escursiei mele   când  spun,  că  numele  lui  va  fi  la
          faţă  în  faţă  cu  mine,  şi  stătea  acum   a  fost  să  verific  unele  concluzii  ale   aceaşi  înălţime  ca  al  meu,  atunci
          pufăind  ca  o  enormă  broască,  cu   Iui  Wallace  şi  Batles,  ceeace  nu  se   când  afacerea  aceasta  va  ajunge  să
          capul  răzemat  înapoi,  cu  ochii  aco­  putea  face  decât  observând  faptele  fie definitiv crezută.
          periţi  pe  jumătate  de  pleoapele  lui   raportate  de  ei,  în  aceleaşi  condiţii,   —  Din conţinutul raniţei, era evi­
          grele.  Deodată  se  întoarse  în  lăture,  între  care  le-au  fost  studiat  şi  ei.   dent,  că  omul  acesta  era  un  artist
          şi  tot  ce  am  putut  vedea  din  el   Dacă  espediţia  mea  nu  ar  fi  ’avut   şi  un  poet,  care  căuta  pe  locurile
          era  o  căpiţă  de  păr  încurcat,  din   alt  rezultat  decât  aceasta,  ar  fi  fost  aceste  efecte  noui.  Am  găsit  crâm-
          care  apărea,  roşie,  o  ureche.  Căută   totuşi  de  preţ,  dar  în  cursul  petre-   pee  de  versuri.  Nu  mă  ţin  judecător
          o  bucată  de  vreme  în  hâlmul  de   cerei  mele  acolo,  a  obvenit  o  în­  în  asemenea  materie,  dar  mi  se  pă­
          hârtii  de  pe  masă  Apoi  se  întoarse   tâmplare,  care  a  deschis  câmpii  de   reau  nu  fără  oarecari  calităţi.  Am
          de nou spre mine, în mână cu ceva,   cercetare stienţifică cu totul nouă.  găsit  unele  picturi,  foarte  originale,
          ce  mi  se  părea  un  caiet  de  schiţe,   —  Dta  ştii  —  sau  la  vrâsta  ne­  peisaje  de  pe  vecinătăţile  râului,  o
         foarte avariat.                     coaptă  a  Dtale,  mai  probabil,  că  nu   cutie  de  culori,  câteva  penele,  osul
                                             ştii  —  că  teritoriul  din  jurul  unor   acesta,  pe  care  îl  vezi  aici  pe  că­
            —  Vreau  să-ţi  vorbesc  despre
          America  de  Sud,  zse.  Nu  mă  în­  părţi  a  cursului  Amazonului  e  încă   limară, un volum din „Molii şi Flu­
          trerupe,  te  rog.  înainte  de toate  însă   numai  în  parte  explorat,  şi  că  acest  turi“  alui  Baxter,  un  revolver  mic
          aş  vrea  să  înţelegi,  că  nu  ai  voe   fluviu  are  o  mulţime  de  tributari,   şi  câteva  cartuşe.  Efecte  de  echi­
                                                                                 pament  nu  a  avut,  sau  şi  le-a  pier­
          să  reproduci,  în  nici  un  fel,  cele  ce   unii încă nedesenaţi în hârţi. Aveam
          ţi-le  voi  spune  aici,  până  nu  vei   de  ţintă  să  cercetez  acest  ţinut  prea   dut  în  cursul  drumului  său.  Aceasta
          avea lămurită mea îngăduinţă. Acea­  puţin  cunoscut  şi  să-i  studiez  fauna,  era toată averea acestui curios artist.
                                                                                   —  Voiam  să  mă  depart,  când
          sta  permisiune,  dupăcât  poate  pre­  ceace  mi-a  dat  material  pentru  câ­
         vedea  mintea  omenească,  nu  vei   teva  capitole  din  marea  şi  monu­  am  observat  că  are  ceva  în  buzu­
                                                                                 narul surtucului.
         obţine-o nicicând. Ne-am înţeles?   mentala  mea  lucrare  de  zoologie,
                                             care  va  fi  justificarea  vieţii  mele.   —  Era  blocul  de  schiţe  de  aici,
            —  E  foarte  greu,  zisei.  Poate  un   Mă  întorceam,  cu  lucrul  meu  în­
          raport judicios...                                                     care era şi atunci tot atât de avariat,
                                             deplinit,  când  mi  s’a  întâmplat  să  cum  îl  vezi  şi  acum.  De  fapt,  te  '
            Aşeză  caietul  cu  schiţe  la  locul   petrec  o  noapte  într’un  mic  sat  in­  pot  asigura,  că  nici  chiar  un  ma­
          lui.                               dian,  aşezat  la  afluenţa  unui  tribu­  nuscris  alui  Shakespeare  nu  a  putut
            —  Atunci am terminat. Te salut,  tar,  al  cărei  nume  şi  poziţie  însă  nu  fi  păstrat  mai  cu  îngrijire  decât
         si îti zic bună ziua.               vreau  să  le  destăinuesc,  Indigenii   aceasta  relicvie,  decând  a  ajuns  în
          > »
            —  Nu,  nu! strigai.  Primesc  orice  erau  indiani  din  tribul  Cucana,  un  posesiunea mea. Ţi-o predau, şi te
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15