Page 10 - 1923-13

Pag. 202 C O S I N Z E A N A 10—VII 1923

letă. Imaginaţi-vi-1 aşezat turceşte nu are o întindere prea mare, şi gru, lucios. Dupăce înaintă câtva
pe un bolovan, cu pălăriuţa lui de putem să mergem în jurul lui până se atârnă deasupra abizului, am con­
copil absurdă, împinsă pe ceafă, sau găsim o cale potrivită în sus, statat, că era un enorm şarpe, cu
cu ochii sfidători plimbânduşi-i sau ne întoarcem, dinspre ost, la un cap curios, lătăreţ, în formă de
asupra noastră pe subt genele în­ punctul de unde am plecat. hârleţ. Timp de o minută se în­
tredeschise, cu barba lui neagră — I-am fost esplicat tinerului toarse şi se răsuci deasupra ca­
fluturându-i la fiecare vorbă, când nostru prieten de aici — zise Chal- petelor noastre, strălucindu-i inelele
încet ne descria situaţia în care ne lenger (când vorbea de mine avea netezi în soarele dimineţii. Apoi se
găseam si manevrele noastre din aerul că are a face cu un şcolar, de retrase încet, după-cum apăiuse.
viitor. zece ani) — ca e peste putinţă să Summerlee era atât de înmărmu­
La picioarele lui ne-aţi fi putut se găsească în careya parte a stân­ rit de acest aspect, încât nici nu
vedea pe noi trei. ceştialalţi: eu ars cilor vre-o cale uşoară în spre pla­ încercă să scape din mâinile lui
de soare, tânăr, oţelit de traiul în tou — din simplul motiv că în ca­ Challenger, care îl ţinea pironit cu
aer liber; Summerlee solemn, încă zul acesta platoul nu ar fi: rămas faţa în aer. In fine scăpă, şi îşi luă
tot critizator, în dosul lulelor lui în- izolat şi nu ar fi întrunit condiţiunile, poziţia plină de demnitate.
drspenzabile; Lord John, curat ca care au rezultat o atât de extraor­ — Aş fi fericit, Domnule Profesor
lama unui briciu, răzămându-şi în dinară suspendare a legilor gene­ Challenger zise, dacă aţi găsi un
puşcă figura oţelită, cu ochii lui de rale ale naturei. Totuşi, admit, că mijloc de a vă esprima eventualele
vultur fixaţi asupra vorbitorului. pot fi unele părţii, pe unde un bun păreri, fără să mă înfăşcaţi de gât.
La spatele nostru erau grupaţi cei alpinist poate să ajungă la vârf, pe Nă vă îndreptăţaşte să vă permiteţi
doi metişi şi mănunchiul de lndiani, când acest drum rămâne cu totul im­ asemenea lucruri nici chiar apariţia
pe când în faţa şi deasupra cape­ practicabil pentru animalele greoae, unui foarte comun python.
telor ni-se înălţa inelul de stânci care ar încerca să urce sau să co­ — Dar, cu toate aceste, sunt vie­
prăpăstioase, care ne despărţea de boare. Mai mult: eu sunt sigur, că ţuitoare pe platou, replică triumfător
ţinta noastră. există un punct, pe unde e posibil colegul lui. Şi acum, că am dovedit
— Este de prisos să vă spun — în­ urcuşul. concluziunea mea de mai înainte,
cepu conducătorul nostru — că cu — De unde o puteţi şti Dv. a- într’un mod îndestulitor pentru ori­
prilegiul ultimei mele vizite, am ceastă? întrebă înţepat Summerlee. cine, oricât ar fi el de preocupat
exhauriat toate mijloacele posibile — De acolo, că predecesorul meu, sau obtuz, — eu cred, că nu pu­
pentru a urca aceste stânci, şi dacă americanul Maple White, a urcat tem face altceva mai cuminte, de­
nu am reuşit eu, nu cred să reu­ stâncile aceste. Cum ar fi putut el cât să ne ridicăm tabăra şi să ple­
şească nimenea altul, fiind şi eu altfel să vadă monstrul pe care l-a căm înspre apus, până vom găs'i
cât de cât alpinist. Atunci nu aveam schiţat în cartea lui? mijlocul de a urca peretele.
cu mine utenzilii de alpinist, dar — Dv. rezonaţi neîntemeiat pe Terenul dela picioarele stâncilor
acum, am avut prevederea să adu­ fapte constatate — zise neîncreză­ era pietros, accidentat, ceeace făcea
cem aşa ceva. Cu ajutorul lor sunt torul Summerlee. — Admit, că există să nu înaintăm decât încet şi cu
sigur că aş putea urca până în vârf platoul de care ne-aţi vorbit, fiind­ greu. Deodată am dat peste ceva,
ţancul cela singuratic; ar fi o ne­ că îl văd înaintea mea; dar până ce ne-a înviorat sufletele. Era locul
bunie însă să încercăm să urcăm în clipa de faţă nu mi-am avut do­ unei tabere vechi de mult părăsite,
peretele de stâncă, aici unde e ple­ vada, că cuprinde vre-o vieţuitoare. cu mai multe cutii de conserve,
cat înafară. înainte, când am cerce­ — Că ce admiteţi Dv., domnule, goale, o sticlă cu eticheta „Brandy“,
tat aceste locuri, am fost nevoit să şi ce nu admiteţi, de fapt are abea un cuţit rupt şi un şir întreg de
Ie părăsesc grabnic, apropiindu-se o imperceptibil de mică importanţă. mărunţişuri, de care au nevoie ex-
sezonul ploilor şi terminându-mi Sunt totuşi foarte vesel, că cel pu­ plororii. Un petec de hârtie moto­
proviziile. Aceste consideraţiuni mi­ ţin platoul a reuşit să se impue in­ tolit, zdrănţuit, s’a dovedit a fi o
au limitat timpul, şi nu am putut teligenţei Dv. parte din o ediţie alui „Chicago
explora poalele stâncilor decât cam Privi spre inaccesibilul nostru pla­ Democrat“, fără să-i putem găsi
şase mile înspre ost de unde stăm tou, apoi, deodată, fâcându-ne să în­ data, fiind rupţi.
acum, fără să găsesc vre-un loc, cremenim, sări de pe bolovanul pe — Nu sunt lucruri de ale mele,
care ar permite urcarea. Aşa stând care şedea, şi apucându-I pe Sum­ zise Challenger. Trebue să fie de
lucrurile, ce credeţi, că este de merlee cu amândouă mâinile de gât, ale lui Maple Withe.
făcut? îi răsuci capul înspre cer. Lordul John în vremea cât cerce­
— Aci se pare, că nu ne rămâne — Ei bine domnule! zise gâfâind tam noi tabăra veche, privea cu
rezonabil decât un singur lucru, de escitare. Vrei să-ţi ajut să te con­ luare aminte trunchiul unui arbore-
zise profesorul Summerlee. Dacă vingi, că platoul e locuit de vie­ feregă, care adumbrea locul taberei.
Dv. aţi explorat terenul înspre ost, ţuitoare? — Uitaţi-vă aici, zise. Eu cred
să ne urmăm calea dealungul stâncei, V’am fost spus, că pe muchea că e un semn.
înspre vest, căutând un suiş prac­ stâncilor se întindea o vegetaţie, In trunchiul arborelui era înfipt
ticabil. care pe alocurea se pleca adânc un lung ic de lemn, arătând par’că
— Aşa este, zise Lordul John. peste prăpastie. Din verdele acestor spre vest.
După toate semnele platoul acesta plante deodată apăru un obiect ne­ — Aproape sigur, că e un semn,
Dacă doriţi CLUJ
zaharical o M E L I S S A
fine, cereţi TELEFON
6 48 ji 6 65
1356 9-26