Page 2 - 1923-14
P. 2
DOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOàOOOOOOOOOOOOÛOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOÔt OOOOOOOOOOOÔOOOOOOOOOOOOOOOOCXJOOOOOOÔ66ÔOOOOOOOOI
an
ABONAMENTUL: In ţară pe Vs .................... Lei 60'—
. Lei 100'—
In streinătate pe /
l
an .
2
Un exemplar la chioşcuri şi librării 8 Lei
A n u n ţ u r i l e s e t a x e a z ă c u 2 L e i c m 2
30000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000o
Francezii în Ruhr
— Delà 1871 la 1919 —
de Iosif Şchiopul
înainte cu 52 de ani, Franţa a obligat să ispăşiască, prin plată de invaziuni germane care a sărăcit ne
iscălit la Frankfurt un tratat de pace bani, răul pe care-1 făcuse, să plă numărate sute de mii de locuitori...
care punea capăt răsboiului franco- tească pagubele suferite, o parte a Mai bogată decât noi, Franţa a tost
teutonic. Pacea care s’a impus re- pagubelor, în răstimp de 35 de ani. şi mai săcătuită,..
publicei franceze de către Germa Miliardele pe can avea să le pri Şi-acum Germania caută să nu-şi
nia lui Bismark a fost extrem de mească Franţa nu însemnau o îm ţină cuvântul.
grea. Franţa a pierdut 13 mii de bogăţire materială a ei, ci numai o Franţa n’a ocupat ţinutul Ruhr-ului
kilometri pătraţi de teritoriu bogat, neînsemnată despăgubire pentru i- ca să-şi mărească teritoriul ei. Ea
1 milion şi jumătate de locuitori şi mensele pierderi materiale suferite. n’are nevoie de provincii străine.
pe deasupra a trebuit să mai plă Dar Germania nu şi-a ţinut cuvân Franţa a ocupat acest teritoriu ger
tească şi cinci miliarde de franci tul. Din ziua îu care şi-a pus iscă man bogat în mine de cărbuni şi
despăgubiri. Germania nu suferise, litura sub tratatul de pace a căutat fier şi cu o industrie metalurgică în
materialiceşte, pe urma acestui răs- să scape de împlinirea obligaţiunilor floritoare numai ca să siliascâ Ger
boiu provocat de ea însăş. Terito ce le asumase. mania să satisfacă obligaţiunile la
riul german nu fusese invadat, nici Iscălitura unui tratat, oricât de cari s’a angajat. Nu mărire deşartă
un sat, nici o xasă gefmană—nu iu- drepte şLechitabile condiţiuni im caută Franţa în această ocupare; ci
sese distrusă... Despăgubirea de punea, n’a fost un angajament de salvarea unui “principiu de înaltă
cinci miliarde însemnase prin ur onoare pentru Germania. dreptate. Oricât de mult ar protesta
mare o îmbogăţire directă a Ger Aceasta este originea ocupării de propaganda germană împotriva ac
maniei. Franţa, părăsită de toată lu către Francezi a regiunei numite ţiunii franceze căutând s’o prezinte
mea, a fost nevoită să iscăliască „Ruhr“. Franţa a fost silită la acest ca un act primejdios pentru menţi
tratatul de pace. A iscălit şi şi-a pas pentrucă Germania nu vrea să nerea păcii, adevărul este că pacea
ţinut cuvântul. Despăgubirea de cinci plătească, deşi ar putea să plătească. în Apus şi în Răsărit nu este ga
miliarde trebuia plătită în trei ani, Franţa este una dintre ţările cari rantată decât atâta vreme cât sunt
dar a fost plătită în mai puţin de au suferit mai mult pe urma răs respectate tratatele de pace.^
doi ani. boiului şi a adus cele mai mari sa RomânijL-Cafe are să lupte cu a-
lscălirea unui tratat, oricât de crificii pentru victoria aliaţilor. Tra ceîeaşiTncercâri ungureşti de-a scăpa
grele şi nedrepte obligaţiuni impu tatul dela Versailles nu -este" ex de plata despăgubirilor ce ni se
nea, a fost un angajament de o- ploatarea nemiloasă a unui duşman cuvin, care vede cum propaganda
noare pentru Franţa. învins, ci un act de dreptate eternă ungurească ne ponegreşte zilnic în
Înainte cu patru ani, la Versailles, care cere ca atunci când cineva tre străinătate şi caută să prdvoce chiar
Germania a iscălit şi ea un tratat buie să sufere pentru un rău, cel şi înăuntrul ţării noastre desunire,
de pace, care punea capăt unui alt ce sufere să fie vinovatul şi nu cel nu poate să aibă decât simpatii ne-
răsboiu şi mai sângeros, provocat nevinovat. fâţârite pentru generoasa ei prietenă
de aceeaş Germania. Prin iscălitura • Germania s’a îmbogăţit pe urma franceză şi să contribue la izbânda
sa pusă pe acest tratat de pace Ger răsboiului. In anii dintâi cari s’au punctului de vedere francez.
mania restituia Franţei teritoriul luat petrecut în semnul victoriei germane înfrângerea cerbiciei germane este
înainte cu 52 de ani Şi se obliga din Belgia, din Franţa, din Rusia, chezăşia unei păci durabile. Cauza
să plătiască şi pagubele, o parte a din Serbia şi România au fost trans Franţei trebuie să fie şi cauza
pagubelor materiale, suferite de portate în Germania sute de mii de noastră.
Franţa pe urma răsboiului. Zece vagoane încărcate cu maşini de tot
dintre judeţele cele mai bogate ale soiul, cu produse de-ale ţărilor, in Vă rugăm să nu uitaţi, că abo
Franţei fuseseră invadate de Ger vadate, cu vite, cu cereale, cu averi namentele plătite pe jumătate de
mani şi săcătuite în chip neome mobile de toate categoriile. Germa an au expirat şi că este de datoria
nesc. Sute de fabrici au fost di nia a fost nemiloasă în stoarcerea fiecărui cetitor a-şi regula la vreme
struse, mii de comune au fost pre ţârilor învinse. O pildă de cum au abonamentul. Cetitorii noştri ştiu
făcute în mormane de piatră, păduri înţeles Germanii să ducă răsboiul de sigur, cu câtă jertfă se scoate
şi grădini cu pomi roditori au fost ne-a prezintat şi ţara noastră, Olte revista aceasta şi că apariţia ei re
rase de pe suprafaţa pământului. nia, Muntenia, cari după plecarea gulată este exclusiv în funcţie de
Franţa de Nord a rămas pe urma Germanilor păreau nişte pustietăţi. plata abonamentului.
răsboiului o ruină. Şi Germania s’a Şi azi mai suferim pe urma acestei
