Page 6 - 1923-19
P. 6
Pag. 282 - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 10—X. 1923
aliate, de a dicta sancţiunile, ce le un adevărat doliu naţional. Toată nistru unic cu putere dictatorială*
vor crede de cuviinţă. Italia meridională pe unde au tre S’a instituit o politică de strictă e-
In răspunsul său Grecia a accep cut cosciugele a îmbrăcat caracterul conomie. Juriile au fost suprimate
tat să se supună deciziunilor con unei adevărate apoteoze. şi au fost pronunţate condamnări
ferinţei în ce priveşte reparaţiile şi Pe întreg parcursul convoiul fu exemplare^
a cerut, ca supravegherea anchetei nebru, însoţit de o gardă de onoare
asasinatului din Epir să fie încredin a fost s’lit să se oprească în toate
ţată unei comisii interaliate. gările, unde mii de ţărani împreună
Pe de altă parte Grecia a făcut cu gărzile fasciste au venit să-i dea Doi in§i vorbeau.,.
apel la Societatea Naţiunilor de a onorurile şi să-i prezinte omagiile.
interveni în acest conflict, spunând, La Roma li s’au făcut funerarii Doi inşi vorbeau aseară ’n şoaptă
că este gata să depună suma de grandioase. întreg guvernul şi re Spunându-şi chinul ce îi roade:
50 milioane lire la o bancă din El prezentantul regelui au însoţit care Unul de-amor, otravă coaptă,
veţia până la stabilirea definitivă le mortuare până la gară. Celalt de-afaceri fără roade.
a vinovaţilor.
D. Mussolini a refuzat însă să Clopotele tuturor bisericilor din Şi se plângea unul la altul,
primească intervenţia Ligei Naţiu Roma sunau. O lume imensa a dat Spunând durerea lor nebună;
nilor şi a dat ordin, cum am spus, ultimul salut victimelor misiunei Ecoul surd lovea asfaltul...
ca insula Corfu să fie ocupată de italiene cari au fost înmormântate Strigau ’n pustiu... spuneau la lună.
o escadră italiană. fiecare în oraşul de origine.
Figura noastră din numărul de Doi inşi vorbeau aseară ’n noapte...
faţă reprezintă pe membrii misiunei Şi nu se^nţelegeau nici unul.
militare italiene: Generalul Tellini, Şi am plecat spunând în şoapte:
medicul maior Corti şi locotenentul Lovitura de stat din Spania De nu sunt ei... sunt eu nebunul.
Bonacini, ucişi mişeleşte în pădurea
dela Kakavia.’ In ziua de 13 Sept. partidul mi Bârlad. G. Poponelte
Cu toate cercetările ce s’au făcut, litar din Spania a răsturnat guver
ucigaşii n’au putut fi încă desco nul punând mâna pe putere. In frun
periţi. tea mişcării stă generalul Primo de Rpus de soare
Grecii însă au fost obligaţi să pri Rivera,’ care a luat rolul de dicta
mească toate condiţiile impuse de tor. Colaboratorii săi sunt generalii Soarele se scaldă ’n sânge,
d. Mussolini, în urma căreia tru Vallespinosa, Hermosa Kith. Navarro, Umbre după culmi se lasă;
pele italiene au fost retrase de pe Rodriguez Pedre, Mayandia, Gomez Geamurile ard în flăcări
insula Corfu. Iordana, Ruiz del Portal, Y Muslera, La fereastra din terasă.
Ceremoniile prescrise de Confe şi contraamiralul Antonio_de_Magaz.
rinţa ambasadorilor ca reparaţie la Alţi patru generali din vechiul di Cântece ’n văzduh jăsună
atentatul dela Janina s’au desfăşurat rectorat şi anume Munoz Cobos, Păsărele ’n stol se~strâng,
conform protocolului stabilit minu Cavalcanti, Daban şi Frederico Be- Raze roşi se pierd în luncă
ţios la Atena, Janina şi Phalero. In rengner au rămas credincioşi suc Şi în ape şi în crâng.
dimineaţa zilei de 18 Sept. ministrul cesorilor lor. Aurit îţi pare totul,
de răsboi grec a prezentat ambasa Primul consiliu al noului direc- Fericire şi lumină!
dorilor italian, francez şi englez toriu s’a ţinut la Madrid la 19 Sept. Numai salcia pletoasă
scuzele guvernului său. sub preşidenţia Regelui. Toţi mi
niştrii au fost suprimaţi. Generalul Stă tăcută şi suspină.
La Janina s’a oficiat un serviciu Aurel Pop
divin în prezenţa autorităţilor gre Primo de Rivera a fost numit mi
ceşti pe locul unde au fost depuse
sicriele morţilor. După prezentarea
coudoleanţelor oficiale s’a format
un lung cortegiu în fruntea căruia
mergea consulul italian, pentru a
însoţi carele mortuare până Ia ie
şirea din oraş.
De altă parte o divizie navală ita
liană compusă din două cuirasate
şi şase contratorpiloare sub comanda
viceamiralului Solari a părăsit por
tul Tarento pentru a se duce la
Phalero unde o escadră greacă i-a
dat onorurile, trăgând 21 de lovi
turi de tun.
Corpurile victimelor au fost îm
barcate în ziua de 18 Sept. în por
tul Prevesa, şi aduse la Roma. Au
fost depuse pe sicrie o mulţime de
coroane între cari şi una din par
tea regelui Gheorghe al Greciei.
Funerariile acestor martiri au fost
