Page 8 - 1923-19
P. 8
Pag. 284 ---------------------------------- - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - ---------------------------- 10-X. 1928
şi-a păstrat pentru sine cea mai La pomana fruntaşului Tănase, Lumea pierdutâ
mare parte din darul bătrânului. Ba, părintele nu gustase din bucate,
spun moşnegii satului cari au cu decât numai spre-a nu da de bănuit Roman de A. Conan Doyle
noscut pe Petecescu, că puiul a ceva rău. Dar Peteceasca a găsit — Urmare —
întrecut cioara şi că, după cât se nodul în papură, că părintele s’a CAPITOLUL XIII.
arată, o să ajungă foarte departe. supărat, pentruce l’a pus la masă
Peteceasca, — aşa a botezat-o alăturea de Ciorbotea, care e de ,O privelişte, pe cate nu voi uita-o
satul, — e o femeie uscăţivă, cu legea unită. nicicând.*
umerii obrazilor scoşi, cu gura puţin Şi Peteceasca asta, care a pus Când soarele apunea să facă loc
scâlciată spre dreapta. Ochii i-se petec pe cinstea fiecărui om, nu unei nopţi melancolice, am zărit
învârtesc în cap ca la veveriţa spe şi-a găsit încă meşterul, care să-i departe pe planul de jos figura
riată din scrociobul cu alune. petecească strâmbătura-i de de-a- mică a Indianului care se depărta,
Cine a apucat pe gura acestei supra bărbiei. şi l-am petrecut din ochi — pe a-
şarliţe, poate lua sfânta cuminecă Doar Ilie-al Surdului a încercat ceasta ultimă nădejde de scăpare —
tură şi nespovedit. Crezi, că uci- odată marea cu degetul. îi ajunse până dispăru în negurele roşii vi
gă-1 crucea îi şopteşte la ureche, omului apa la gură. O ’ntâlneşte pe neţii ale sării care acopereau zările
aşa îi curg bârfelile din potaie. Iţi Petecească într’o seară ducând.apă dinspre Amazon.
scarmănă omul, că nu-i rămâne fi din vale. Nici una, nici alta, î|i în- Era întunerec deabinelea, când
ricel de păr nescuturat. Să te prinzi faşcă omul năcăjit unghiile ’n păr m’am întors în tabăra noastră ră
cu ea la harţă? Pân'zici tu una. şi'se face a’l încerca de tare. Dar sturnată şi ultima privelişte înainte
dumneaei te-a spălat în două ape. îuptă-te cu dracul, ca să nu te ştie de a veni aici a fost lumina roşie
Iţi face pomelnicul, de când um- nime? Unde nu* mi dete Peteceasca a focului lui Zambo, singurul punct
blai pe brânci, că-ţi vezi cu ochii un ţipet, de s’au speriat şi copiii luminos din lumea dinafară, după-
şi auzi cu urechile tot ce-ai mâncat din leagăn. cum Zembo era singurul punct lu
decând ai fost la ţâţa mamei, până Sări satul jumătate, întrebându-se: minos în lumea de griji a sufletu
la bătrâneţele prorocite de Pete unde arde? Ilie o făcu scăpată, ca lui meu. Totuşi eram cu mult mai
ceasca: să nu aibă mărturii. La judecată mulţumit decât în dimineaţă : aveam
— „Stăi mă, să te văd murind pe însă se ’ncâlci în vorbe şi recu nădejdea că lumea va şti ce am
lângă garduri. N’o hi cum vrei tu. noscu totul. făcut, că dacă ni se vor prăpădi pe
Ai să plăteşti ce-o mâncat tată-tău — „De ce-ai bătut femeia, măi aici trupurile, numele cel puţin are
de pe săraci !“ Şi Peteceştei i s’a omule?“ să ne rămână, trecând în posteri
acăţat unghiţa în tot omul din sat. — „N’am bătut-o domnule, că tate alăturea de rezultatele trudelor
Şi nu-i zi, să nu-i auzi drăguţa de numai am tras-o de păr!“ noastre.
trâmbiţă răsunând peste garduri : -— „Şi ce-ai avut cu părul ei?“ Să dormi în această tristă tabără,
— „Ce credeţi, că-mi pasă de ci — „M’a tot vorbit de rău, dom după cele ce s’au petrecut de cu
neva? îs numai o muiere, dar nu nule !“ rând aici, nu era un lucru prea a-
mă las să mă calce orice trudit. îs — „Ei şi dacă te-a vorbit de rău, demenitor; — şi totuşi era prefe
fată de oameni, nu m’oiu lăsa ter tu aveai să-i smulgi părul din cap? rabil, decât să petreci o noapte în
felită de toate potăile“. Trei zile arest şi 200 Lei spese de djunghel. Nu aveam ce. alege : ori
Dacă lumea, ca să nu i-se aprindă una, ori alta. înţelepciunea mă pre
paiele ’n cap, o încunjură, sare Pe proces. Eşti mulţămit? venea, că nu e prudent să dorm
— „Mulţămit domnule, dacă mă
teceasca ’n calea ei. lăsaţi, să-i albesc gura !' peste noapte, ci mai cuminte e să
— „Cei părinte, io nu-s din tur străjuesc. Natura extenuată mă sfă
„Că-i vrednică, domnule!“
ma Sfinţiei tale? Celor, cari nu duc Acasă, spunea Ilie vecinilor: „Mai tuia însă, poruncitor, altfel. Mă ur
un corn de prescură la sfânta bi bine să-ţi dai cu capu de părete, cai într’un copac mare, dar nu am
serică, le ’ntinzi dreapta pentru să decât în scorpia aia. O crezut-o găsit un loc de razim cât de cât
rutare de-o poştă, dar mie nu, te domnii şi fără mărturii“. potrivit; eram sigur, că îndată ce
faci că nu mă vezi. Frumos destul. Şi mai rămase Ilie şi de râsul aş aţipi, aş cădea la pământ şi
Apăi, ne mai mirăm, că-s atâtea satului. Doar bătrânul Pătruţ l’a mai mi-aş frânge gâtul. M’am coborât
rele în lume, că nu mai dă Dumne înbunat: „Cu dracu te prinzi tu, de nou, şi am început de nou să
zeu rod pământului, că se ’nmulţesc Ilie? Eu am cunoscut pe moşu-so! cumpenesc ce era să fac. In urmă,
mucării, cari fug de sfânta cruce am închis poarta ocolului, aprinsei
ca păgânii“. Ce naşte din pisică, şoareci mă trei focuri de trei părţi, şi dupăce
Şi are pentru ce-i întoarce spatele nâncă. am mâncat zdravăn am adormit
părintele. Nu-i îmmormântare, feşta- PETREA DASCĂLUL mort, un somn adânc, din care m’a
nie sau cununie, după care popa să trezit un eveniment curios şi ex
nu-şi audă vorbă rea, scornită de trem de îmbucurător. In zori de zi,
Peteceasca. La cununia fetei prima când începea să se zărească, sim
rului, se lăţise vestea în sat, că 1 FRANC = 7 LEI ţii cum mi se apasă o mână pe
slujba a fost numai hodorogită şi braţ. Am sărit spăimântat, cu ner
că pe capul miresei s’a pus piro- La librăria LEPAGE vii crispaţi, căutând arma de lângă
stia cea mai învechită, deşi mai sunt pentru editurile casei mine. Am ţipat de bucurie, când
câteva perechi nouă nouţe. Dar a l^SON-PARIS în lumina rece, sură, a dimineţii,
vrut părintele să-şi răsbune pe pri Pentru alte ed franceze, cel recunoscui pe Lordul John, îngenun-
marul, care nu a stăruit să se în ma mare favor de schimb 5—6 chiat lângă mine.
!
chidă cimiterul, după voia Sfinţiei El era — şi totuşi nu era el.
Sale. C e r e | î c a t a l o g ! Când l-am văzut pentru ultima
