Page 3 - 1923-22-23
P. 3
25—Xl şi 10—XH, 1923 C O S 1 N Z E A N A ii.i I Pag. 327
ceata cea mare şi aleasă a cetito f DR IULIAN POP Iulian Pop a fost printre cei din
rilor inteligenţi, cetitori şi răspân- AL. CIURA tâi luptători pentru isbândirea a-
ditori ai gustului pentru iscusita cestei idei. De mai bine de doi ani
măestrie a lecturii, noi plăsmuim Alături de cuvântările rostite la plănuiam împreună începutul acestei
massa care să aibă nevoie de două groapa fostului primar al Clujului, activităţi, pe care o vedeam, în
pâini zilnice — una din grâul câm liceul „Gheorghe Bariţiu“ are şi el gândul nostru, luând fiinţă. S’au
pului si cealaltă plămădită din grâul câteva cuvinte de sp.us. luat în combinaţie atâtea tererie :
greu de miez al versului, artei, gân încă dela înfiinţarea liceului, în pe Calea Dorobanţilor, la Grădina
dului aleşilor dintre aleşii poporului 1919, primarul Clujului ne-a dat poştei, locul de lângă Arena spor
lui Roşu-galben-albastru împărat“... mâna de ajutor, şi rie-a uşurat, în tivă, cu promisiunea ca terenul să
Şcoala înconjurată de colibele că mod foarte simţitor greutăţile înce ni se dea gratuit, dacă e al oraşu
tunului, şcoala de oraş cu tablouri putului, de cari’ ne loviam la tot lui, ori să se expropieze, tot din
semnate de gloriile picturale ale pasul. partea oraşului, dacă aparţine cuiva.
„Bătrânei Suedii“, în frunte cu har Lumea de atunci era convinsă, Ajutoare’le ce le-a dat liceului nu
nicele şi puternicile usini de lumină că un liceu românesc în Cluj n’are sunt din domeniul fanteziei, ci din
?
cari sunt universităţile din Lund şi j acela al realităţii grăitoare.
Upsala, acea şcoală face ca scrii- f Ajungeam, destul de adese, strim-
torii de toate felurile să poată trăi toraţi din cauza combustibilului?
în mare cinste într’o ţară cu numai Recurgem, bineînţeles, la domnul
5 milioane locuitori. primar. Erau de ajuns două-trei
Căci e clar ca lumina de soare: vorbe la telefon : „Alo ! Domnul
Scriitorii, artiştii şi învăţătorii nu primar? Vă rugăm nişte lemne.
pot vieţui, nu se pot hrăni în sen Stăm în loc.“ Da, se face“... şi după
sul biologic al cuvântului, dacă nu o oră, carele cu lemne sosiau, sal
fiinţează mulţimea celor care-i hră vatoare.
nesc, ceata celor cari ani de-arân- Telefonul primăriei a avut, adese,
dul, în şcoli bine gospodărite, au acest rol salvator.
stat ascultând cu sfinţenie învăţă *
tura roditoare ca o sămânţă bună a Eforia şcolară încă a fost strâns
învăţătorilor de toate rangurile. Noi legată de activitatea şi interesul ce
pregătim firele de tort din cari ar i-a purtat defunctul. Cu toate multi
tiştii, cărora după vorba lui Schiller lateralele lui ocupaţii, găsea totuş
„li s’a dat în mână demnitatea ome- o oră liberă, să ia parte, foarte re
nimei“, ţes o plămădire de oameni gulat, la şedinţe, şi să sprijinească
cu privirea îndreptată spre Excel- efectiv acţiunea de mărinimie, în
sior! u interesul elevilor muncitori şi săraci.
Şcoală-carfe, învăţători-Scriitori, El avea partea leului, în condu
simbioză dela sine înţeleasă, rodnică f Dr. Iulian Pop, cel dintâi primar român cerea acestei mişcări caritative, şi
„împreună-vieţuire“! , al oraşului Cluj, care a condus cu mult numai câteva doamne din elita Clu
Din şcoală ese scriitorul de carte, simţ şi pricepere frânele oraşului din 1919 jului se pot mândri, că l-au ajuns,
cumpărătorul aristocrat de gânduri, şi până în anul acesta. A murit pe ne în această muncă de nobilă emu
vers şi lucruri frumoase. Sprijinind aşteptate, în floarea vârstei, având abia lare.
40 şi ceva de ani.
şcoala, fabrica de cititori, veţi spri Ne aducea, în fiecare an, înaintea
jini tipografia şi redacţia, usina de nici o durabilitate, considerându-1 sărbătorilor Crăciunului, o ladă mare
carte şi revistă. mai mult ca o chestie de lux. Un cu ghete dela fabrica Renner. Se
Scriitori, vă veţi sprijini pe voi liceu românesc la Cluj — se între făcea distribuţia, şi lada cea mare
înşi-vă!____________ bau oamenii, cu adâncă filozofie — se dovedea, de obiceiu, cam mică. Nu
ce rost are? De unde iei atâţia e- era însă nici o supărare. Patruzeci,
VARĂ levi, ca să populezi un liceu întreg? cincizeci perechi ghete se aflau
Pretutindeni măestrie Sunt doar licee româneşti la Gherla, totdeauna în rezervele dela primă
Se deschid senine zori, Dej, Năsăud, Turda, pentru cine să rie. Primiam de acolo de toate :
Luncile-s o broderie se deschidă un liceu la Cluj? ciorapi bomboane, haine noui, ghete.
*
— Proaspete velinţi cu flori — Pentru câţiva domnişori, băieţi Elevii claselor VI şi VII colegii
ai înalţilor funcţionari de aici?
Undeva ca'n templu sună celor doi orfani ai lui Iulian Pop —
Pe amvon, — un ciocârlan -, Cu aceste raţionamente, liceul s’a când au plecat steagul liceului în
Candele de foi lumină proiectat la început numai cu cinci faţa osemintelor lui, şi-au înde
Maci înflăcăraţi în lan. — clase, dar corpul profesoral l-a de- plinit o datorie de onoare.
chis, dela început cu opt. Numărul Un suflet de elită pleca dintre
Cald zefirul tămâiază elevilor a crescut, apoi în propor noi, spre alte tărâmuri.
— Cu cădelniţe de crini, — ţii aşa de neaşteptate, încât zidurile Ne îndeplinim şi noi o datorie
Dorul i-a rămas de pază de odinioară s’au dovedit deadrep-
Priti răzoarele cu spini. tul neîncăpătoare, şi lumea şi-a dat de onoare, remarcând meritele de
cedatului pentru ajutorarea noastră
Lănci, văpăi, pe nări de soare seama numai după patru ani în şi a elevilor, în vremile grele ale
Sbor p’al holdelor belşug, cheiaţi, că trebue să se indice la începutului.
Colb de-aramă peste-ogoare Cluj, un liceu şi internat, după Şi ne achităm tributul recuno
Cade din al verii rug. toate cerinţele vremilor schimbate ştinţei, înşiruindu-1 printre binefă
GH. BOLDEA cătorii liceului nostru.
