Page 5 - 1923-22-23
P. 5
25—XI şi 10—XII. 1923 C O S I N Z E A N A --------------------------------- Pag. 329
poliţie, pe cari le asediará. S’au pro oraşelor mari, acum erau numai pat cu toată familia, Consulul din
dus încâerări serioase. Situaţia a ruine numai prăpăd şi flăcări de Jokohama însă a fost astupat sub
devenit mai critică a doua zi. Di foc mistuitoare. ruine.
mineaţa s’au observat baricade în Alte zguduiri urmară celor dintâi In momentul cutremurului fiica
diferite centre ale oraşelor în deo tot atât de puternic, însă sforţările ambasadorului francez — spune un
sebi în suburbii. Poliţia a fost si acestora au fost zadarnice, nu mai martor ocular — se găsia la am
lită să dea lupte serioase. Incrucişe- rămăsese aproape nimic de distrus. basada belgiană. Două zile părinţii
torul uşor Hamburg şi torpilorul In câteva minute izbucni un pu n’au ştiut nimic de dânsa. Mai
„151“ au fost trimise de urgenţă în ternic incendiu, fericit, să distrugă, târziu ’au găsit-o pe bordul încru-
port, unde muncitorii se puseseră ce a fost ruinat. Mulţi oameni pe cişătorului „Colmar“, unde se re
în grevă, pentru a apăra mărfurile. cari zidurile şi avalanşa de pietrii fugiase.
Marinarii s’au coborât pe mal şi şi ţigle i-a cruţat au pierit în flă O mare parte a populaţiei, care
se asociará poliţiei şi trupelor Reichs- cări. Se văd încă şi astăzi pe străzi s’a putut strecura printre flăcări
wehrului pentru represiune. Comu cadavrele lor carbonizate. Iar acolo, până în port, a putut fi salvată de
niştii se refugiará în case şi des unde prăbuşirile şi focul n’au pu vapoarele, cari se găsiau acolo.
chiseră prin geamuri un foc viu a- tut distruge totul,’— au năvălit a- Căci cu toată agitaţia uscatului, —
supra adversarilor. pele mării, cari s’au ridicat deodată apa era liniştită. Numai pe ici, pe
Diferitele „fortăreţe“ însă au fost inundând ţărmul pe largi întinderi. colo, valurile s’au ridicat şi au nă
pe rând cucerite. Última baricadă Cu toate că povestirile supravie vălit asupra solului.
din cartierul Barmberck a fost asal ţuitorilor nu se potrivesc una cu Consulul Franţei din Jokohama,
tată în după amiaza zilei de 25, alta, totuşi ele se aseamănă; toţi d Déjardin a fost astupat sub ruine.
însă împuşcăturile au continuat me au aceleaşi cuvinte explicative : de Când a fost scos dintre dărâmături
reu la perdería oraşului, până când zastru, striviţi, arşi, sufocaţi, îne mai trăia încă. Nu peste mult însă
descurajaţi, comuniştii au cedat. ’ caţi, caşi când vocabularul n’ar mai şi-a dat sufletul, şi a fost îngropat
Ilustraţiile noastre reprezintă câ conţinea şi alte vorbe. chiar în grădina Consulatului
teva scene delà turburările din Ham Din frumosul port al Jokohamei Colonia europeană din Jokohama
burg. n’a rămas nimic. Dela radă se văd a suferit mai mult fiind stabilită pe
încă', câteva clădiri în picioare, însă cheiul mării, unde cele trei ele
urnite din loc şi abătute într’o mente distrugătoare : prăbuşirea, fo
CUTREMURUL DIN JAPONIA
parte. In Tokio sunt unele cartiere, cul şi apa s’au întrecut unul pe altul.
In numerele trecute ale revistei la Nord şi Est aproape intacte; Vasele streine, cari se găsiau a-
noastre am dat câteva ilustraţii, cari centrul însă şi celelalte foburguri tunci în port, au putut salva câte
arătau marele dezastru al cataclis sunt toate distruse. unii din sinistraţi, cari în despe
mului din Japonia. Din lipsă de Ambasada Franţiei la Tokio, pre rarea lor, văzându-se ameninţaţi de
spaţiu ne-am mărginit a da expli cum şi frumoasa clădire a Consu ruine şi de flăcări, se aruncau în
caţii mai restrânse, incapabile de a latului francez din Tokio nu mai valuri. Paquebotul francez „Andre-
da o icoană mai lămurită a acestei există. Ambasadorul francez a scă Rebon“ s’a distins în aceasta pri-
groaznice nenorociri.
Pentru a fi totuşi utili cetitorilor
noştrii vom da în acest articol a-
mănunte mai complecte asupra în
grozitorului dezastru din Japonia,
cel mai mare din câte a înregistrat
istoria până astăzi.
Cutremurul a ras aproape de pe
suprafaţa pământului oraşele Tokio
(3 milioane locuitori) capitala ţării,
Jokohama, port comercial (500 mii
locuitori) Jokosuka, port de răsboi,
şi multe alte oraşe mai mici şi sate
din regiunea capitalei pe o ’întin
dere de 1800 km. pătraţi.
Primele zguduiri s’au produs
Sâmbătă 1 Septemvrie la il 55.
h
Intr’un moment mii de case se pră
buşiră asupra mii şi mii de familii,
acoperind sub dărâmături sute de
mii de oameni, între cari câţiva
membrii ai familiei imperiale.
Un spectator privilegiat, care în
momentul acesta fatal ar fi închis Cea mai grozavă nenoricire de după război a fost specula negustorilor necinstiţi,
în potriva cărora au luptat şi mai luptă încă toate ţările, unele aspru altele mai
ochii şi peste câteva clipe i-ar fi domol. La noi legea speculei a stârnit mari nemulţumiri şi în congresul negusto
deschis iarăşi, ar fi crezut, că s’a rilor ţinut deunăzi în Bucureşti nu mai puţini decât 50 de oratori au vorbit îm
trezit dintr’un somn, care a durat potriva legii speculei. Să nu credem însă, că ţara noastră ar fi adus cele mai
câteva secole, căci din tot ce era aspre măsuri in această privinţă. O nu ! Sunt ţări, în care specula se pedepseşte
mult mai aspru, ca la noi. In chipul de aci vedem un grup de speculanţi poloni
mai înainte cu două minute, palate din Varşovia. Fiind arestaţi ei sunt duşi subt o puternică escortă, ca nişte cri
pompoase, străzi regulate, mişcarea minali de rând.
