Page 4 - 1923-22-23

Pag. 328 C O S l N Z E A N A 25—XI şi 10—XII. 1923

PREŞEDINTELE MASSARYK sincer entusiasm. Massaryk şi-a ex­ „Puteţi conta asupra noastră atât
IN FRANŢA. primat cu acest prilej recunoştinţa în zile bune, cât şi în zile rele“.
faţă de marea salvatoare a patriei A doua zi cei doi preşedinţi s’au
Preşedintele republicei Cehoslo­ sale şi a afirmat cu tărie: dus la Saint-Assise, unde generalul
vace, profesorul Massaryk a vizitat Ferrier li-a arătat func­
în timpul din urmă pe marea noa­ ţionarea radiotelegrafiei.
stră aliată, Franţa, unde a fost pri­ La înapoiere s’a luat de­
mit cu multă şi călduroasă simpatie. junul la legaţia Ceho­
Manifestaţiile ce i s’au făcut pretu­ slovacă, iar prânzul la
tindeni au strâns şi mai mult legă­ preşedintele Consiliului
turile de alianţă între cele două re­ d. PoincartL
publici, preparând drufnul unor a- După primirea vizitelor
dânci convingeri pentru menţinerea private şi a mai multor
păcii europene atât de necesară unei delegaţ'uni d. Massaryk
refaceri temeinice a tuturor ţârilor a asistat pe câmp-ul dela
sguduite de răsboi. Châlons la o demonstraţie
Prima zi de vizită la Paris în 16 militară grandioasă cu cel
Oct. după omagiul dat soldatului mai nou material de răs­
necunoscut şi după recepţiunea dela boi şi anume: trageri cu
Primărie, s’a terminaţ prin un dineu tunuri enorme, sboruri
oficial la Eliseu unde s’au schimbat de avioane, între cari o
toasturi de mare importanţă politică. escadrilă sosită anume
Preşedintele republicei franceze din Cehoslovacia, bom­
d. Millerand a exprimat reprezen­ Vizita dlui Masaryk, preşedintele republicei ceho­ bardament aerian, atacuri
tantului Cehoslovaciei completul a- slovace, la Paris a fost viu comentată de toată presa cu tancuri, unele de un
cord al politicei franceze cu „con­ mondială. Această vizită a avut o mare însemnătate model nou cari n’au fost
politică şi a făcut obiect de discuţii vreme îndelun­
cepţiile personale atât de generoase gată. La noi in presă ea a fost comparată cu visita arătate publicului. Seara,
şi înalte“ ale lui Massaryk, pentru tot dlui Vintilă Brătianu. Pe cât de rece a fost primit d. Massaryk s’a înapoiat
ce priveşte viitorul Europei centrale. ministrul nostru de finanţe, — tot pe atât de cald a la Paris şi a luat trenul
La rândul său acesta a reamintit fost primit Masar.k. — In chipul de-aci dela dre­ spre Bruxelles, pentru a
apta spre stânga: Mareşalul Foch, Beneş, Masaryk.
în termeni mişcători etapele glori­ Maginot şi Millerand. Generalul Foch explică în câ­ face o vizită oficială celei­
oase ale unei emancipări naţionale teva cuvinte lui Masaryk situaţia militară a Europei. lalte aliate mai mici, eroi­
la cari Franţa a colaborat cu un cei Belgii.
GRAVELE DESORDINI par a fi cu mult inferioare stărilor burg-Kiibeck, oprind circulaţia prin
DIN HAMBURG. de fapt. trunchi de arbori aşezaţi pe linie.
Mişcarea a avut caracterul unei Accidentale au fost însă împiedecate.
Turburări grave, cu caracter co­ adevărate ihşurecţiuni şi a fost pro­ In dimineaţa zilei de 22 Oct.
munist au avut loc la 22 Oct. şi vocată de un ordin dela Berlin, dat bande armate încercară să ocupe
câteva zile următoare. Ele au fost cu o săptămână înainte. prin surprindere unele posturi de
ce e drept, reprimate însă fără a fi In noaptea de 21 —22
făcut un mare număr de victime. Oct. un grup de vreo
Un comunicat oficial ne arată 14 sută de comunişti au
morţi şi 103 răniţi. Cifrele acestea stricat linia feratâ’Ham-

m*
Desordinele din Germania izbucnesc când într’un oraş, O patrulă de soldaţi pe străzile din Hamburg după
când int’altui. Cele din Hamburg au fost formidabile: desordini. Înapoia lor se vede cum a fost stricat par
pavajul străzilor a fost rupt şi prăvăliile devastate. vajul, ca să se poată face în stradă tranşee.
*

*