Page 9 - 1923-22-23
P. 9
25—XI şi 10—XII. 1923 - - - - - - - - - - C O S I N 2 E A N A - - - - Pag. 333
pentru pază şi are un caracter dulce TUŞA LILA Tata, cu tocul după ureche, cum
şi serviabil, ataşându-se foatte mult eşise din cancelarie, sta în picioare
stăpânului. La mănăstire trăesc as consanţa hodoş pironit şi asculta...
tăzi zece exemplare foarte frumoase, Nu cred să fi avut mai mult ca Tot ce spunea tuşa Lila umplea
purtând nume sonore, ca: Barry, cinci ani. când se întâmplă o mare casa de viaţă şi tresărea inimile
lupiter, Turc, Leul, Pallas, M&rmotte. bucurie în casa noastră. noastre de farmec nou.
Toţi aceştia îşi au renumele lor şi De obicei părinţii mei nu prea Servitorii aduseră ‘bagajele ei din
turiştii le sunt recunoscători, pen- erau veseli. Şapte copii, griji şi ne trăsură: un coferaş verde şi un să
trucă-i conduc într’un mod sigur, voi multe. Ani răi, boli, prigoniri culeţ de pânză sură din care ea sări
pe timp de viscol, când ţinutul e politice. Tatăl meu era notar la numai decât să-şi scoată — co
întreg acoperit cu o manta uniformă Zâmbru, sat sărac sub muntele moara, pe scumpa ei tovarăşe de
de zăpadă, iar drumurile şi potecile Moma. Sora mea cea mare avea viaţă — o ghitară!
sunt ascunse. nouăsprezece ani, şl nu era încă — Mai cânţi, tuşă Lila?
Bernardierul nu se înşală nici măritată. Numai decât trecu în camera ei,
odată la drum. Iarna acompaniază Dar în ziua aceia, Ion Sciopul, îşi rândui lucrurile, se spălă cu apă
pe călugări, cănd coboară în vale care ne aducea în toate zilele poşta rece, îşi potrivi un guler alb de
după alimente. delà Gurahonţului, ne aduse şi o dantelă, în jurul gâtului, peste bluza
Dar câte sunt cazurile, când a- veste bună ! neagră de mătase, îşi prinse ghi
ceste nobile animale salvează pe — Vine doamna Lila ! tara să ne cânte.
alpiniştii rătăciţi, ■ sau li descopere Fraţii şi surorile mele începură să — Pe terasă Lilo dragă, să te
urma sub lavinele, ce i-au astupat. bată din palme şi sară într’un picior. pot auzi din bucătărie, o rugă
Din nenorocire viaţa lor este Tata dete ordin îndată să se pună mama.
foarte scurtă. Din cauza climei as caii la trăsură, iar mama hotărî să Din uşa deschisă a bucătăriei, din
pre ei nu trăiesc mai mult de 10— taie doi pui şi să facă o plăcintă grajd, din grădină, din anticamera
11 ani. Intr’o bună zi aceste pre cu mere Ia prânz. Până şi soră-mea cancelariei, până şi din arestul casei
ţioase animale capătă câte-o pleu- cea mare se învioră de bucurie. satului unde se închideau, preven
rezie şi se culcă, pentru a nu s« — A venit delà Arad cu dili- tiv, delicvenţii printre gratiile te
mai scula niciodată. genţa, şi acum şade la Ioseşel, jos reştrilor — se iviră capete curioase,
pe malul Crişului pe iarbă, între ochi cari sticleau de emoţia frumo
flori şi aşteaptă trăsura, ne desluşi sului— nemai auzit.
mai bine Ion Sciopul. Aşa de frumos cânta tuşa Lila!
TU PLECI. . . Băeţii se grămădiră sa iasă în După ameazi ne-am dus cu toţii
AUREL POP calea ei, toţi trei. să facem o baie rece în gârlă. Tuşa
Peste un ceas s’au întors cu ea. Lila ne prindea în braţe, de mijloc
7 u pleci şi ’n urma ta s'aşterne O bătrână scundă, cu faţa neagră, şi ne învăţa să ’notăm, şi cum să
O noapte-atăt de ’ntunecată, zbârcită, două alune mari, mustă facem să ţâşnească apa strânsă în
Se darmă-un vis clădit feeric cioase, deasupra gurei. îmbrăcată tre palme prin pumnii noştri, ca din
Din toată dragostea-mi curată simplu cu o rochié de alpaca nea fântâni săritoare. Ce ţipeie şi râs !
gra, pe care se şi grăbi s'o scuture Ne freca cu nisip pe trup şi ne
Şfn locul lui în adâncimea de prav, nainte de-a întră în casă. culca la soare, să ne încălzim, apoi
Acestui suflet trist, pribeag — E practică pentru călătorie, nu hop! iar în apă. Ne spunea poveşti,
Se’nalţă jalea ş amintirea se prinde nimic de ea! pilduiri glumeţe, ori intona, fără ghi
— A tot ce-odată mi-a fost drag. — Apoi îmbrăţişări şi sărutări şi tară acum:
mii de întrebări : „Auzi valea, cum răsună
— Oare de câţi ani n’am mai fost Şi ne-aduce-o veste bună“...
CÂNTEC eu pe Ia voi, copii? Şi ne întoarcem acasă, pela apus
— De trei, tuşo dragă, de trei ani. de’soare, cu şorţurile pline de ciu
AUREL POP Credeam că ne-ai şi uitat, de tot ! perci din pădure şi cu braţele în
Tuşa Lila protestă în toate chi cărcate de flori, aşa de fericiţi, cum
Era o seară plină de miresme purile. n’am mai fost niciodată în viaţa
Pe cer luci au a stelelor făclii Ne sărută din nou pe rând, nu- noastră.
Din codr'-un vânt se furişa a lene mindu-ne pe toţi, pe nume. Aşa de bine se juca tuşa Lila
Şi se pierdea în holdele-aurii. — Nu, dragă, îmi sunteţi tot aşa cu noi!
de dragi ca ceialalţi, ba poate mai De câte ori părinţii mei aveau
In şopot de isvoare şi de frunze mult, voi, căci sunteţi mai mulţi Ia vr’o discuţie împreună, ori se certau
Priveam tăcuţi în zarea 'ndepărtată un loc. Mi-a fost întotdeauna dragă cu servitorii, tuşa Lila se apropia,
Plutia ’n văzduh o linişte cerească familia numeroasă, mie, care n’am cu paşii ei uşori, de-nu se auzeau,
Şfn vale adormise lumea toată avut niciodată copiii mei ! şi numai cât ridica ochii ei negri
Se întrerupse, cu un suspin uşor. şi zâmbitori la faţa încruntată a
Mama o conduse la canapea, unde tatei, ori a mamei, întrebând cu vo
\ ATELIER MODERN 1 ea se aşeză, cu o mişcare de graţie, cea ei sonoră, limpede ca cristalul:
XJ3 E F O T O G R A F I I ^ / tinerească, netezindu-şi rochia puţin — Ce dihanie s’a ivit pe aci?
mototolită la un colţ.
Şi faţa tatei se însenina îndată,
G - A - R - D - l & C S — Dar am mai fost un pic şi mama îşi lăsa ochii în pământ, ne
acasă. îndrăznind să mai continue cearta
C L U J , S T R A D A “ ^ „Acasă“ era la Fiume, portul de şi duhul păcei se cobora voios
Ş A G U N A N o . 1 3 \ mare, în stăpânirea Ungariei atunci. între ei.
