Page 13 - 1923-22-23

25^X1 şi 10—XII 1923 C O S I N Z E A N A Pag. 337

nu a putut şi el Intra, la ora şapte ruia îl aşteptăm cu toţii. Nu vrea spus, dar a stăruit cu atât mai mult
şi un sfert a asaltat uşile, după o să anticipe nimic din cele ce va .asupra datelor atât de preţioase
bătae sănătoasă cu gardiştii, în care avea să spună profesorul Summerlee, pentru ştiinţă, referitoare la verte­
au fost rănite mai multe persoane, raportorul oficial al comitetului, dar brate, mamifere, paseri şi reptile şi a
încluziv Inspectorul Scoble dela poate stabili, că se svoneşte cu in- insectelor de pe platou. Fiind fauna
Divizia de poliţie H., care din ne­ zistenţă, că expediţiunea lor a fost ţinutului acestuia îndeosebi de bo­
norocire şi-a fracturat un picior. încununată cu succese extraordinare. gată în coleoptere şi lepidoptere,
După invazia, care nu se mai putea (Aplauze). Se vede, că veacul po­ profesorii au descoperit şi au colec-
evita, şi care nu numai a barat veştilor încă nu a trecut, şi sunt ţ onat nu mai puţin de 45 specii
toate drumurile şi ieşirile, dar a terenuri, unde se întâlneşte cea mai noui aparţinătoare primei familii şi
dat şi peste locul rezervat presei, sălbatecă imaginaţie a unui novelist 94 din a doua. Interesul publicului
judec numărul celor de faţă la cu constatările obiective ale omului a fost însă escitat în mod natural
vre-o cinci mii, aşteptând încordaţi de ştiinţă. Nu vrea decât să mai mai mult atunci, când a vorbit de­
să apară explororii. Când au apărut, adauge — înainte de a da cuvânt spre animalele mari şi gigantice, de­
au luat loc în planul prim al platfor­ altor oratori — că e plin de bu­ spre care se credea, că de mult s’au
mei pe care erau deja postaţi curie, ca toţi şi ceialalţi din sală, stins de pe pământ. A fost în si­
oamenii de ştiinţă şi nu numai cei văzând pe explorori întorşi întregi tuaţia să ne dea o lungă listă a a-
din Anglia, ci mulţi şi din Franţa şi sănătoşi din expediţia lor aven­ nim’alelor de categoria aceasta, dar
şi din Germania. Suedia încă a fost turoasă şi plină de primejdii, pen- era sigur, că s’ar îmbogăţi aceasta
reprezentată în persoana profeso­ trucă nu poate nimenea să treacă mult, dacă s’ar cerceta terenul cu
rului Sergius, celebrul zoolog al cu vederea, că un dezastru, care ar deamănuntul şi sistematic. El şi to­
universităţii din Upsala. Intrarea fi nimicit aceasta expediţiune ar fi varăşii lui au văzut cel puţin o du­
celor patru eroi a deslănţiut o fur­ însemnat un dezastru pentru ştiinţă, zină’de creaturi, cele mai multe dela
tună de urări, de bineventare, ridi- o pierdere ireparalilă“' (Aplauze distanţă, care nu erau catalogate încă
cându-se în picioare întreaga au- generale, la care a luat parte şi nicăiri de zoologie. La timpul po­
dinţă şi aplaudând minute întregi. Challenger). trivit vor trebui toate aceste studiate
Un observator atent ar fi putut re­ Când s’a ridicat să vorbească cu luare aminte şi catalogate. Aminti
marca însă şi unele semne de dis- profesorul Summerlee a izbucnit, un şarpe de culoare purpurie închisă
aprobare în mijlocul aplauzelor, şi ca la un semn, un nou, îndelungat lung de peste cincizeci de picioare,
ar fi putut face pronosticul, că dez­ ropot de aplauze, care s’au repetat apoi o creatură albă, presupusă a fi
baterile aveau să fie mai curând de câteva ori şi în cursul comuni­ o mamiferă, care. iradia în noapte o
animate, decât armonioase. Dar, fără cării sale. Aceasta comunicare nu puternică lumină fosforescentă; în
îndoială, nimenea nu ar fi putut o dăm în extenso în aceste coloane, fine un fluture de noapte mare, a
prevedea extraordinara întorsătură fiindcă o amănunţită descriere a cărui înţepătură, după spusele in-
pe care aveau să o iee lucrurile? aventurier prîir'carr a trecut ex­ dianilor, era foarte veninoasă. In a-
„Puţineavem de spusasuprafiguri­ pediţia, ce va da în suplimentul fară de toate aceste animale absolut
lor celor patru explorori, dupâce în ul­ nostru, ieşită din peana corespon­ necunoscute până acum, platoul mi­
timul timp le-au fost publicate fo­ dentului nostru special. In urmare sterios mişuna de creaturi preistorice
tografiile în toate ziarele. Abea se vor ajunge câteva indicaţii generale. cunoscute, datând speciile din vre-
văd pe ei urmele aventurilor prin Dupăce a descris geneza expediţiei mile vechi Jurasice. Intre aceste a
care spun, că au trecut. Se poate, şi a dat întreg tributul recunoştinţei făcut amintire despre stegosaurul gi­
că barba profesorului Challenger sale faţă de prietenul său Profe­ gantic şi grotesc, pe care l-a văzut
e ceva mai burzuluită, poate figura sorul Challenger, adăugând o sim­ odată dl Malone la o adăpătoare
Iui Summerlee să fie puţin şi mai ţită cerere de iertare pentru necre­ dela lacul central, şi desenat şi în
seacă, trupul Lordului Roxton mai dinţa lui din trecut cu care a în- cartea de schiţe a pictorului ameri­
osos, poate toţi au feţele mai arse timpinat afirmaţiile acum pe deplin can, care a pătruns pentru prima
de soare decât în ziua când ne-au dovedite ale profesorului Challen­ dată pe acest tărâm. A descris igua-
părăsit, dar în orice caz par a fi ger — a dat o scurtă povestire nodonul şi pterodactilul — primele
pe deplin întregi şi sănătoşi. In ce a călătoriei, evitând cu grije orice animale preistorice, pe care le-au
priveşte pe trimisul nostru special indicaţie referitoare la locul pre- întâlnit. Apoi a dat fiori întregului
binecunoscutul atlet şi jucător de ciz al tărâmului straniu. Dupăce auditor descriind în câteva linii în­
regby internaţional, E. D. Malone, a descris, în termeni generali, grozitorul carnivor, dinosaurul, care
pare trenat la perfecţiune, şi când călătoria dela Amazon până la a atacat pe explorori de mai multe
şi-a plimbat ochii deasupra mulţi­ baza stâncilor din jurul platoului, op, şi care era cea mai formi­
mii din sală, faţa cinstită, frumoasă a fascinat atenţia auditorului po­ dabilă din toate creaturile, pe care
i-se umplu de un zimbet senin“. vestind repeţitele încercări infruc­ le-au întâlnit. Apoi a trecut la u-
(Haida hai, Mac, să vezi ce mânci tuoase de a găsi un urcuş la platou, riaşa pasere răpitoare, phororachus,
dela mine, când te întâliesc odată şi în fine a descris modul original şi la cerbul gigantic, care tot mai
singur!) în care şi-au ajuns ţinta, şi moartea mugeşte pe acest platou, lnttresul
Când s’a restabilit liniştea şi celor doi servitori metişi. şi etuziasmul auditorului şi-a ajuns
audienţa şi-a reluat locurile după Dupăce şi-a condus auditorul en­ însă culmea atunci, când a schiţat
primirea făcută călătorilor noştrii, tuziasmat până în vârful stâncilor şi misterele lacului central. Iţi venea
prezidentul, Ducele de Durham a a povestit spre consternarea . tutu­ să te ciupeşti de mână, să te încre­
adresat câteva vorbe adunării. Nu ror prăbuşirea podului profeso­ dinţezi că nu visezi când auzeai pe
voeşte, zise, să stee decât o clipă rul a inceput să descrie ororile şi acest profesor cu tuate minţile, de-
abea între marea mulţime din sală frumuseţile curioasei ţări. Despre a- scriindu-ţi cu ton rece, măsurat, mon-
şi între programul, desfăşurarea că­ venturile personale puţine lucruri a struoşii peşti-şopârle cu trei ochi,