Page 6 - 1924-1-2

Pag. 6 — C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - 25—i. 1924
/
IN REGIUNILE POLARE insula au căutat să-i cunoască mă­
car marginile. Numai partea nor­
EXPLORĂRILE LUI LAUGE KOCH
dică aşa numita ţara Peary, regiu­
Sunt câteva săptămâni, de când nea cea mai apropiată de polul
oraşul Kopenhaga a sărbătorit îna­ nordic, rămăsese necunoscută din
poierea exploratorului danez Lauge cauză, că corăbiile nu se puteau
Koch, după o călătorie de trei ani trece printre gheţari. Partea aceasta
în Nordul Groenlandei, tot atât de hiperboreană, bântuită de cele mai
fecundă în rezultate ştiinţifice, cât teribile vânturi ale nordului, — a
şi peripeţii mişcătoare. Aceasta lungă fost cercetată de Lauge Koch.
întreprindere a fost în diferite rân­ Spre scopul acesta exploratorul
duri o luptă dramatică cu foamea. s’a instalat în vara anului 1920 în
Pentruca cetitorul să-şi poată golful Robertson la vestul penin­
face o idee de dificultăţile şi pe­ sulei, aproape de intrarea sudică ¡a
ricolele, prin care a trecut acest cu- strâmtoarei Smith, şi Canalul Ken-
rajios explorator în decurs de trei nedy, care leagă Oceanul glacial
ani,vom arăta dela început condiţiile cu basenul polar propriu zis.
generale ale teatrului de operaţiuni. Locul acesta şi l’a ales Koch ca D-l Lauge Koch, exploratorul Grönlandei.
Gronlanda, căci partea de Nord bază de operaţiuni pentrucă în apro­
a ei a fost cutreerată de intrepidul piere se găsia un trib de vreo două Diferenţa era aşa de mare, spune
voiajor, este cea mai mare insulă, sute de eschimoşi. Astfel personalul exploratorul încât îi venea să se
de pe pământ, după Australia. în­ şi cânii necesari îi siăteau la îndemână. întindă la soare.
tinderea ei este mai mare decât un Pentru a ajunge din golful Ro­ Câteodată „drumul“ era atât de
sfert din Europa. Prin urmare di­ bertson în ţara Peary voiajorul pu­ rău, încât trebuia să ridicăm şi
stanţele sunt considerabile. Acesta tea alege două itinerare. Unul, cel săniile şi câinii peste obstacole.
e primul punct. Al doilea punct este, mai lung, pe marginea coastelor in­ După trecerea acestor greutăţi a
că aceasta imensă insulă este aproape sulei, pe marea îngheţată; al doilea trimis înapoi o mare parte din ec­
în întregime un adevărat gheţar. rupându-o direct spre Nord-Est hipaj, rămânând numai cu trei
Afară de părţile litorale, solul este peste deşertul îngheţat. Pentru a eschimoşi, trei sănii bine încărcate
ocupat de o colosală cupolă de face o explorare complectă Koch şi 32 de câni rezistenţi.
ghiaţă, care se ridică uneori până a plecat pe primul itinerar rezer- In ce priveşte companionii Koch
la 3000 de metrii. Să-şi închipuie vându-şi al doilea la întoarcere. povesteşte o întâmplare a unuia
cineva un deşert de ghiaţă mai La 18 Martie 1921 s’a pus în dintre ei. El spune, că înainte de
vast decât Franţa, Germania, ţările marş, singur european, în mijlocul plecare unul dintre cei trei tovarăşi
de jos, Belgia, Luxemburgul, Elve­ unei trupe de echimoşi cu 19 sănii voia să ia de soţie pe nevasta al­
ţia şi peninsula iberică la olaltă. şi 200 de câni. Caravana avea cu tuia, care*l iubea. Spre scopul acesta
Ce obstacole prezintă un astfel de ea cam la 4000 kg. de proviziuni. tovarăşul a ucis pur şi simplu pe
teren pentru a pătrunde în înterior După terminarea acestui stoc se adversar, fără vreo consecvenţă pentru
poate oricine înţelege. vor aproviziona din vânat. între­ el. La eschimoşi e o lege simplă.
Conturele exterioare au fost ex­ prinderea era deci foarte riscată. Iţi place de nevasta altuia, te scapi
plorate în cei din urmă cincizeci La început frigul era de 40 grade de bărbat. Cu o condiţie ca şi ea
de ani şi cunoscute aproape în în­ sub zero. Din fericire termometrul să te iubiască. Altcum ţi-se poate
tregime. Danezii, cărora le aparţine s’a urcat la minus 30 de grade. întâmpla la fel.
La 5 Mai, în fine, după şase săp­
tămâni de drum exploratorul a ajuns
pe câmpul de lucru şi a început
să lucreze la harta ţării Peary. In
curând a ajuns la punctul de Nord
al GrOnlaudei pe unde nu mai căl­
case picior de om. Două săptămâni
în urmă a avut satisfacţia să lege.
firul cercetărilor sale de calea făcută
pe coasta de ost a insulei la capul
Bridgsnan. O mare operă geografică
se înfâptuise astfel.
Odată acest lucru împlinit cara­
vana şi-a luat drumul înapoi pr
traseul celui de-al doilea itinera
De aci înainte începe calvarul s
ferinţelor. In pustietăţile acelea t
ghiaţă. unde exploratorul crede? :â
va mai găsi vânat pentru a-şi 1 âni
cânii, n’a mai dat de nimic. A mei
a încercat, să-i alimenteze cu con­
serve, dar fără rezultat. In zece zile
jumătate din atelaj a murit. Dacă
toţi cânii ar fi murit toată expedi­
Expediţia lui Lauge Koch printre troienele de zăpadă ale GrSnlandei, cu sania
trasă de câini. ţia s’ar fi prăpădit, căci n’aveacine