Page 9 - 1924-1-2
P. 9

25-1. 1624                         - - - - - - - - - - C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    - - - - -   Pag. 9

       UN ROMAN PRINCIAR                   acestei  Curţi.  Prinţul  Filip  era  de   întreagă  familia  sa  germană  s’a
                                           altcum  un  senior  bogat,  mai  în  vârstă   aruncat  cu  furie  asupra*  ei,  pentru
         De  curând  a  murit  la  Paris  Con­  cu 14 ani decât tânăra sa soţie.  alte  motive,  decât  părăsirea  domi­
       tele  G^za  Mattaschich,  care  pe  vre­  Când  se  căsători  îşi  trăise  deja   ciliului conjugal.
       muri  a  avut  un  moment  de  o  rară   viaţa.  Căsătoria  aceasta  a  fost  dela   Aceste  rude  veiau  să  o  separe  de
       celebritate,   un   adevărat   roman,   început  o  nenorocire  pentru  tânăra   o  moştenire  grandioasă  dela  tatăl
       prins în viaţa cercurilor princiare.  prinţesă,  care  nu  avea  pentru  băr­  ei  Leopold  11,  care  era  deja  în  vârstă
         Sunt  aproape  treizeci  de  ani,  de   batul  ei  nici  o  afecţiune.  Din  căsă­  şi  avea  întinse  domenii  în  Congo,
       când  acest  personajiu,  care  moare   torie  s’au  născut  doi  copii:  un  bă­  evaluate  pe  atunci  la  un  miliard  de
       astăzi  într’o  modestă  cameră  de   iat  mort  puţin  înaintea  tatălui  său   franci belgieni.
       hotel,  a  fost  eroul  unui  roman  de   (răposat  în  1920)  după  o  existenţă   De  aceea  interesul  rudelor  era
       amor  cu  multe  şi  iritante  peripeţii.   fără  glorie  şi  o  fiică  Dorothea,  mă­  să  ţină  pe  Prinţesa  Luiza  sub  tu­
       Astăzi  ei  nu  mai  face  niciun  sgo-   ritată  după  Gunther  de  Schlesswig-   telă,  sub  interdicţie  fiind  declarată
       mot   A  intrat  în  liniştea  celor   Hollstein  (mort  şi  el)  cumnatul   nebună.
       drepţi.                             Kaizerului.                           Este  inutil  să  spunem  astăzi,  că
         La  căpătâiul  mortului  o  singură   După  douăzeci  de  ani  de  căsă­  toate  nenorocirile  ce  s’au  abătut
       voce  suspină,  desperată,  pierdută,   torie  Prinţesa  Luiza—  neţinând  cont   asupra  capului  acestor  doi  îndră­
       aceea  a  nefericitei  sale  soţii,  care   nici  de  fiica  sa,  aproape  de  măritat   gostiţi,  au  fost  cauzate  numai  de
       i-a  sacrificat  tot  pe  pământ:  Prin­  —  a  părăsit  pe  Prinţul  de  Coburg   bogăţiile  acestea  imense,  la  cari
       cipesa  Luiza  a  Belgiei,  fiica  cea   şi  s’a  ataşat  de  tânărul  locotenent   râvneau rudeniile prinţesei.
       mai  mare  a  regelui  Leopold  11.  di­  de ulani Contele Geza Mattaschich.  In  1904  Contele  Mattaschich  îşi
       vorţată  de  prinţul  Filip  de  Saxa-   Pinţul  de  Coburg,  ajuns  prin   realiză  planul.  El  eliberă  prizoniera
       Coburg-Gotha,  fratele  fostului  ţai  al   drept  de  naştere  general  în  armata   din  captivitate  şi  amândoi  se  re­
       Bulgariei, Ferdinand.               austro-ungară,  a  fost  forţat  de  îm­  fugiará  la  Paris,  unde  medicii  ce­
         După  acest  divorţ  toate  Curţile   păratul  Frantz  Josef  să  trimită  mar­  lebrii  francezi  au  infirmat  diagno­
       Europei  i-a.u  închis  porţile.  Astăzi   tori  imposantului  ofiţer  de  cavalerie,   sticul  doctorilor  austriaci.  S’a  recu­
       ves’ita  prinţesă  Luiza  este  ruinată,   care-i  furase  soţia,  frumoasă  ca  un   noscut  cu  unanimitate,  că  Luiza  a
       fără  casă,  fără  prieteni,  urmărită  de   înger  în  toată  splendoarea  maturi­  Belgiei  a  fost  declarată  nebună  din
       mânia,  de  ura,  de  dispreţul  celor   tăţii sale de 36 de ani.       consideraţiuni  de  stat,  după  cum
       încoronaţi,  cari  n’au  desarmat  nici   Pe  ti  ren  locotenentul  a  menajat   a  proclamat  şi  salvatorul  ei,  Con­
       înaintea  fidelităţii  ei  cătră  o  sin­  în  mod  vizibil  pe  generalul  deja  în   tele  Mattaschich  în  volumul  său  oe
       gură  afecţiune,  nici  în  faţa  miseriei,   vârstă,  care  s’a  ales  doar  cu  o  uşoară   atunci  de  mare  senzaţie:  „Nebună
       nici  în  faţa  slăbiciunii.  Un  singur   rană  la  braţ  însă  cu  o  ură  înverşu­  din consideraţii de stat“.
       sprijin  mai  avea  aci  pe  pământ  —   nată  împotriva  învingătorului.  După   De  atunci  cei  doi  amorezi  nu
       altădată  atât  de  răsfăţata  prinţesă:   câtva  timp  Prinţesa  Luiza  la  ordin   s’au  mai  despărţit,  decât  în  timpul
       pe  Contele  Geza  Mattaschich.  Moar­  superior  a  fost  declarată  de  me­  răsboiului.  Pe  vremea  aceea  ei  erau
       tea i-l’a luat şi pe ăsta.          dicii  austriaci  de  nebună  şi  inter­  în  Austria.  Simţind  curentul  răs­
         El  a  salvat  şi  în  acelaş  timp  a   nată  într’un  asii  de  alienaţi,  iar  Geza   boiului  au  luat  drumul  spre  Franţa,
       pierdut  pe  principesa  Luiza.  Şi  ea   Mattaschich  arestat  sub  învinuirea,   au  fost  însă  reţinuţi  la  Munich.  In
       a iubit nefericirea în care a adus-o.  de  a  fi  emis  poliţe  false  iscălite  de   curând  Germanii,  la  un  ordin  de
         Viitorul  va  judeca  poate  cu  o  im­  Prinţesa Luiza şi sora sa Stefania.  sus,  expediază  pe  Contele  Mattas­
       parţialitate,  care  nouă  ne  lipseşte,   Un  tribunal  militar  l’a  judecat   chich  într’un  câmp  de  concentrare
       pe  aceşti  doi  eroi  ai  amorului  şi   la  pierderea  gradului,  a  titlului  de   în  jurul  Budapestei,  cu  toate  că
       va  avea  poate  pentru  ei  puţină  milă   conte şi a averii sale.     era  eliberat  de  serviciul  militar  şi
       generoasă. •
                                             Mai  târziu  s’a  dovedit,  că  Contele   nu  mai  era  cetăţean  austro-ungar.
         Amândoi  au  plătit  crud  încrederea   nu  făcuse  nici  un  fals.  Opinia  publică   Îndată  după  încheierea  păcii  Con­
       sufletească,  ce  şi-au  oferit-o  unul   s’a  indignat  peste  măsură.  Reichs-   tele  s’a  grăbit  să  întâlniască  pe
       altuia.  Ei  au  îndurat  amar  revolta   rathul  a  fost  sesizat  şi  a  luat  cauza   prinţesă.  Ei  nu  puteau  trăi  unul
       împotriva  obiceiurilor  dela  Curţile   prizonierului  în  mână.  Curtea  din   fără  altul,  uniţi  acum  nu  prin  pa­
       domnitoare şi ale lumei acesteia.   Viena  a  fost  silită  să  bată  în  re­  siune,  ci  mai  mult  prin  comunitatea
         Dar  să  reamintim  cetitorilor  noştrii   tragere  şi  să  lase  liberă  victima,   amintirilor  a  suferinţilor  îndurate,
       istoricul  acestui  roman  de  o  rară   după  patru  ani  de  o  foarte  severă   pentru cari aveau un cult reciproc..........
       senzaţie.                           Închisoare.                           Acasă  la  ei  nu  mai  era  niciun
         La  vârsta  de  abia  17  ani,  prin­  Odată  liber,  Geza  Mattaschich  a   lux  S ngură  viaţa  de  hotel  le  mai
                                                                                    :
       cipesa  Luiza  a  Belgiei  s’a  căsătorit   plecat  cu  iuţeala  vântului  spre  Saxo-   rămăsese.  In  timpul  din  urmă  se
       cu  un  văr  al  ei,  Filip  de  Saxa-Co-   nia,  în  apropiere  de  Dresda,  unde   aşezară  la  Viena,  unde  se  găsiau
       burg-Gotha,  de  formă  ofiţer  în  ar­  iubita  inimei  sale  era  internată  în­  în  siguranţă  şi  aveau  numeroşi
       mata  ungară,  de  fapt  însă  figurând   tr’un  sanator  de  alienaţi  cu  con­  amici.
       la  Curtea  din  Viena,  printre  membrii  cursul Curţii berlineze.       Cu două luni înainte sănătatea
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14