Page 8 - 1924-1-2
P. 8
%
Pag. 8 ---------------------------------- - - - - C O S I N Z C A N A - - - - - - - - ---------------------------- 25—1. 1924
MICI AMINTIRI DIN de salutul poliţiştilor, cari şi cu toată anumite vase la canalul, care e nu
RUSIA ŢARISTĂ mulţimea se observau unul pe altul mai la 50 de metri depărtare, le
dela distanţă, am luat o trăsură şi varsă... în podul casei. Şi astfel toată
Rusia, cu toate vastele ei stepe m’am salvat şi de privirile curioase locuinţa mi-au ruinat-o.
semicivilizate se poate numi, ca şi ale publicului, care probabil mă so- *
America ţara tuturor posibilităţilor. cotia vr’un mare duce, căzut în Finlandezii urau pe Ruşi, din
Cine a trăit în uriaşul imperiu sl’avo- mania democraţiei. cauza politicei lor de opresiune. Nu
mongol ştie să povestească multe * aveau însă alte mijloace de apărare
curiozităţi, cari nouă europenilor ci In Moscova se găseşte o galerie decât politica de rezistenţă.
vilizaţi ni-se par imposibilităţi. în de tablouri aranjată cu mult gust In privinţa aceasta şiretenia fin
deosebi mici experienţe cu autori şi pricepere, în care este expusă landeză întrecea orice închipuire. Un
tăţile, cu mi itarii, cu oamenii su de cătră Fraţii Tretjakow o colecţie exemplu :
puşi sunt caracteristice pentru epo- admirabilă de lucrări artistice. Re Intr’o iarnă geroasă lacul de pa
cele de atunci şi chiar şi pentru numitul pictor Werestchiagin încă tinaj era archiplin de societatea se
cele de astăzi, căci — Ies extremes este reprezentat. lectă a capitalei.
se touchent. Este singurul loc, unde nu se dă Deodată apare pe ghiaţă fiica ge
lată câteva din aceste mici a- bacşiş. Până şi garderoba e gratuită. neralului Bobricow, guvernatorul Fin
venturi pDvestite de un ataşat mi Aceasta se poate numi a unspre landei. In câteva minute lacul a ră
litar strein. „Prin anii nouăzeci, mă zecea minune. * mas gol. Doar fiica tiranului şi câţiva
găsiam la Petograd şi aveam obi lntr’o zi, un prieten, ataşat de inşi din suita ei de mai făceau o
ceiul dimineaţa să iau acelaşi tramvai legaţie, m’a introdus la un giuva mică umbră pe întinderea mare a
cu cai. In tramvai mă întâlneam ergiu, care ne-a primit în salon, lacului, ca o oază în mijlocul unei
de multe ori cu aceiaşi oameni, în arătându-ne un preţios obiect de vaste pustietăţi. *
deosebi ofiţeri de infanterie şi jan toaletă, cu picioare de aur şi în lntr’o zi Bobricow cheamă la sine
darmerie, căci cei de gardă ’nu se crustat numai cu pietre scumpe. pe Şeful Poliţiei şi-i atrage atenţia
coborau la vehicule atât de............. or Acest obiect fusese comandat d că străzile oraşului sunt pline de
dinare. Intr’o zi observ, că un co doi fraţi, fiii unui mare duce, pentru e anunţuri, cari conţin atacuri la a-
lonel mai bătrân îşi scotocea bu a-1 face cadou adoratei lor comune. dresa’ Rusiei. Imediat să caute ti
zunarele să-şi găsiască portomoneul, Deoarece obiectul la repetate ce pografia unde s’au tipărit aceste...
pentru a plăti biletul, dar înzadar. reri n’a fost plătit, giuvaergiul l’a murdării.
încurcătura, în care se găsia bă luat înapoi. La o săptămână şeful s’a pre
trânul soldat a aruncat o privire Marele duce s’a supărat foc pe zentat generalului spunându-i, că nu
aproape rugătoare asupra camara fiii lui, i-a luat de urechi, iar obiectul s’au găsit exemplare din manifeste la
zilor mai tineri. Unul dintre ei a l’a întrebuinţat dânsul pentru_________ nicio tipografie din ţară, numai la
observat îndată situaţia critică a adorata sa. * tipografia secretă a guvernatorului.
colonelului şi şi-a oferit serviciile, La noi europenii este obiceiul să Acesta a schimbat vorba, după
plătind dânsul costul biletului. Co fim politicoşi şi faţă de servitori. ce s’a văzut prins, spunând că voia
lonelul i-a mulţumit, bineînţeles Ruşii însă nu prea sufăr de a- numai să cerceteze...
pentru amabilitate. ceastă manie. Intr’o zi plecam cu
Câteva zile mai târziu colonelul trăsura dela conacul unui aristocrat
iar s’a urcat în tramvai şi iar a rus. Prinţesa m’a aşezat la stânga
început a căuta după portofel. Un dânsei. Vânătorul curţii care ne în
ofiţer l’a ajutat din nou cu câţiva soţea pe capră mi-a învelit bine pi
copeici, pentru a scăpa din în cioarele cu o pătură. Pentru acest
curcătură.
serviciu l’am răsplătit cu un sincer:
Dupăce colonelul s’a dat jos, con „Mulţumesc“. Prinţesa mi-a făcut
ducătorul a întrebat pe ofiţeii, dacă observaţia, că sunt prea afabil cu
îl cunosc. servitorii.
„II cunoaştem cu toţii, răspun Iar când, ne-am dat jos la gară,
seră uceştia, pentrucă de doi ani
pentru a repara afabilitatea mea ex
îşi tot uită portomoneul*.
cesivă nu s’a pütut răbda, să nu
* arunce în mod batjocoritor nevino-
Intr’o Duminecă înainte de'amiazi a atului vânător, care se coborîse
ieşiam dela legaţia suedeză îmbră repede să ne ajute, insulta:
cat ca de sărbătoare şi cu jobenul — Câne! *
în cap. Poliţistul postat la întrare Cu prilejul unei călătorii în Fin
m’a salutat cu o deosebită reve- landa am fost găzduit la un pro
rinţă. Gestul lui a fost observat de prietar în apropiere de Wiborg.
un camarad al lui, postat la vreo Acesta mi-a istorisit, că nu în
sută de metri. Când am trecut pe chiriază cu plăcere casele la familii
lângă el mi-a dat şi acesta aceeaşi din Petrograd, cari vin peste vară
consideraţie. La altă sută de paşi acolo, deoarece îi ruinează casele.
acelaş gest din partea altui poliţist. Spune, că anul trecut familia unui Macdonald
Lumea imensă de pe străzi a în burghez bogat din Petrograd i-a viitorul prim-ministru englez, care va inau
gura din nou politica de apropiere către
ceput să mă priviască cu atenţie, aşa distrus o casă nouă nouţă. Franţa şi doreşte să rezolve problema cri
încât ajunsesem un fel de caraghios. Inchipueşte-ţi — îmi spunea dânsul, zei şi refacerii ţârilor europene printr’o
Când am văzut că nu pot scăpa că oamenii aceştia, în loc să verse ştergere a datoriilor de-.războiu.
