Page 15 - 1924-07
P. 15

5—lV. 1924 ------------------------------- ----------- C  O  S  I N  Z  E   A  N   A ------ ----------------------------------Pag. 83

      bele au fost preţuite la două milioane   Dentistul  mai  trase  o  măsea  sol­  Pentrucă  femeea  începuse  să  vor­
      lei.  Valoarea  odoarelor  aflate  în   datului,  care  se  supuse  fără,  să   bească  şi  cu  picioarele  şi  se  înşire
      vechea  mănăstire  din  Ţara  Oaşu­  arate vr’un gest de nemulţumire.   cu  graţie  cele  mai  frumoase  basme.
      lui  nu  se  poate  măsura  însă  în   Cu  toate  aceste  probe  ’evidente   Rochia  scurtă  a  avut  şi  ea  un  mo­
      bani.  Erau  aci  urme  dintr’un  trecut  de  operaţie  fără  dureri  Khedivul   ment  de  eclipsă.  Dar  va  ieşi  din
      eroic  şi  mărturii  strălucite  din  arta   tot nu şi-a scos măseaua.  nou  la  lumină,  îndată  ce  soarele
      altor vremuri.                        In  schimb  însă  a  răsplătit  în   primăverii  îşi  va  arunca  mai  cu
        Mănăstirea  Bixad  este  un  monu­  în  mod  princiar  pe  savantul  euro­  căldură  razele  pe  „corso“-urile
      ment  istoric  deosebit  de  interesant  pean,  căruia  i-a  înmânat  un  cec,   noastre.
      pentru  noi.  O  amintire  a  misiunei   de  o  sumă  considerabilă  asupra
      arhimandritului  Isaia  de  Kârolyi,   unei bănci engleze.                                                      V
      grec  din  Trebizonda,  trimis  de    Când  doctorul  s’a  prezentat  la        Publicaţii noi
      Roma pela 1690 să unească pe Ro­    ghişeul  băncii,  nu  i  s’a  dat  suma,
                                                                                Ion  Adam:  Voia  mării,  4  lei,  Cartea
      mâni  şi  pe  Ruşi  cu  Sfântul  Scaun.   d'n  cauză  ca  Khedivul  nu  avea   Românească.
      Isaia  de  Kârolyi,  care  a  zidit  pe  nici-o  acoperire.  Ba  era  cât  pe  aci   N.  N.  Beldiceanu:  Cea  dintâi  iubire,  4
      acest  loc  o  mănăstire  de  lemn,  n’a  să  înfunde  şi  puşcăria,  fiind  bă­  lei, Cartea Românească.
      avut  un  sfârşit  fericit.  El  a  fost  nuit ca escroc.                 S.  I.  Stefănescu  :  Cum  instalăm  o  gră­
      omorît  din  ordinul  lui  Francisc   Şi  iată  cum  capetele  încoronate   dină de legume, 4 lei, Cartea Românească.
      Rakoczi.                            africane  procedează  cu  ştiinţa  eu­  Transilvania, Nr. 1—2, anul 51-lea.
        In  mănăstirea  Bixad  se  găsea  o   ropeană.                          Convorbiri  Literare,  anul  56,  numărul
      icoană  „făcătoare  de  minuni"  a    Femei  bandiţi.  In  New-York  s’a   Ianuarie-Februarie 1924.
      maicii Domnului, despre care se po­  organizat  o  bandă  de  hoţi,  ai  cărei   Dr.  D.  Roska:  Un  vechiu  cimitir  ro­
      vesteşte că a fost găsită de un cioban   membrii  sunt  numai  femei.  Activi­  mânesc.
      îngropată în pământ. Ani îndelungaţi,  tatea  lor  întrece  în  cruzime  pe  cele
      zice legenda,icoana dispărea noaptea   compuse  din  bărbaţi.  Banda  aceasta
      pentru a seîntoarceîn groapa de unde  numită  „Capul  lui  Titus“  dă  lovi­  Scrisori dela Redacţie
      fusese  scoasă.  Nu  ştim  dacă  şi  a-   turi  în  stil  mare  şi  arată  o  price­
      ceasta  icoană  a  fost  furată.  In  lo­  pere  şi  un  curaj  extraordinar.  Fe­  Iordache Gh. Ardelean: Confirmăm pri­
      caşul  de  rugăciune  se  aflau  lucruri   meile  bandiţi  manuază  revolverul   mirea  celor  60  de  Lei.  Revista  v’am
                                                                              oprit o.
      foarte  preţioase,  dăruite  de  Doamna  ca  oricare  criminal  masculin.  Este   Stefania  Căpit.  Iepurean  :  Suma"  de
      voevodului  Vasile  Hoşan.  Apoi,  se  interesant  cum  ele  îşi  bat  joc  prin   Lei 140 am primit-o.
      mai  găseau  aici:  coroana  de  aur  scrisori  de  poliţie,  care  le-a  pus  în
                                                                                N.  Bugariu.  Din  cei  125  lei  trimişi,  în
      împodobită  cu  pietre  scumpe  care   urmărire.  Acţiunea  lor  se  va  ter­  contul  Consinzenii  au  trecut  lei  35,  iar
       încununa  capul  maicii  Domnului,   mina  cu  toate  acestea  tot  pe  scau­  la  „Lumea  şi  Ţara"  90  lei  pe  întreg
       un  viesmânt  de  argint  bătut  cu   nul electric.                    anul 1924.
       pietre  preţioase,  inele  de  aur  cu   Rochia  scurtă.  Răsboiul  a  adus   Teodor  Podariu.  Poeziile  D.-Voastră
       briliante,  patru  şiruri  de  mărgări­  cu  sine  şi  aceasta  incvaţiune  a   sunt  încercări  neizbutite,  în  temeiul  că­
       tare,  un  rozoriu  de  aur  cu  cruce   mode ,  care  a  trecut  neobservată  şi   rora e greu să prorocim ceva.
                                               ;
       de  email,  şi  alte  multe  obiecte.  E   oareşicum  necriticată  de  opinia  pu­  E.  V.  G.  Au  accente  frumoase  dar  nu
       greu  de  spus  acum  ce  a  mai  ră­  blică  atât  de  severă  altădată.  Ne   ating încă măsura. Continuaţi a scrie.
       mas,  pentrucă  furtul  a  pasionat   aducem  aminte  de  apariţia  dinainte   I.  C.  Răspunsul  de  mai  sus,  dat  d-lui
       douăzeci  şi  patru  de  ore  la  rubrica   de  răsboi  a  rochiei-pantalon,  o  ne­  E. V. G. vă priveşte şi pe Dr.
       întâmplărilor  diverse,  apoi  a  fost  vinovată  orientală  plină  de  decenţă   U. N. Acelaş răspuns.
       dat uitării.                       şi  pudicitate.  Deş   îşi  anunţase  so­  N.  Arineanu.  Unele  expresii  banale  şi
                                                           :
         Răsplata  Khedivului.  Un  Khe-   sirea,  pentru  a  nu  face  o  prea  mare   câteva  greşeli  gramaticale  strică  efectul
                                                                              versurilor  D.-Voastră  destul  de  frumoase
       div,  din  cei  mulţi,  cari  stăpânesc  surpriză,  pantalonul-rochie  a  fost   de  altfel.  Nu  încercaţi  să  forţaţi  clişee
       provinciile  egiptene,  suferea  ade­  fluierat  pe  străzile  Bucureştilor,  şi   vechi ‘bolîntiniene, care nu mai mulţumesc
       seori  de  durere  de  măsele.  D  plo-  cele  două  „elegante“  cari  şi  au  fă­  astăzi pe nimeni.
       matul  englez  Sir  I.  Renmll  Rood  cut  apariţia  prin  Lipscani  în  moda   Grigorie Jivulescu, Dubeşti. Pe anul 1923
       i-a  recomandat  să  aducă  la  curte   nouă,  au  fest  silite  să  se  refugieze   datoraţi numai 5-l*i.
       un  dentist  european  pentru  a-i  ex­  într’un  magazin  şi  să  dispară  pe   Societatea  de  lectură  Bocşa  Română.
       trage  măseaua  fără  dureri  şi  aşa   din  dos  dinaintea  mulţimei  înfuriate   Datoria  de  40  de  lei  o  aveţi  pe  anul  tre­
       de  uşor,  ca  şi  când.,  ai  rupe  o   de  ambe  sexe.  N’am  înţeles  atunci   cut,  când  societatea  n’a  plătit  decât  60
                                                                              de  lei  pe  10  luni,  rămânând  cu  40  de  lei
       floare.  Khedivul  a  mulţumit  engle­  furia mulţimei, împotriva unei rochii,   datoare.  Din  cei  180  de  lei  trimişi  acum
       zului  de  sfat  şi  a  şi  adus  la  curte  care  n’avea  altă  deosebire  de  cea   am  achitat  datoria  de  pe  anul  trecut,
       pe  un  dentist  iscusit  dela  Cairo.  veche,  decât  că  era  strânsă  laglesne,   aşa  că  urmează  să  mai  trimiteţi  încă  40
       Operaţia  era  foarte  lesnicioasă.  Cu   dând  femeii  noastre  un  aspect  de   de  lei  pe  anul  acesta,  ca  să  fiţi  în  rând
                                                                               cu abonamentul.
       toate  acestea şeful egiptean n’a voit  turcoaică.  Astăzi  însă,  după  apariţia
       să  se  supună  operaţiei  până  când   roclrei  scurte  furia  mulţimii  este
       nu  va  vedea  o  prcbâ.  A  chemat  explicabilă,  Prea  era  largă  rochia
       deci  pe  cel  mai  brav  soldat  de  şi prea mult ascundea idealele forme
       gardă şi l’a supus operaţiei de probă.  femenine.
         Doctorul  i-a  tras  o  măsea  sănă­  De  ce  rochia  Scurtă  n’a  suferit
       toasă  tun,  fără  ca  soldatul  să  crâc­  nicio  persecuţie?  Ea  a  fost  privită
       nească.                             cu multă însufleţire de toate femeile
         —  E  bine,  zise  el,  dar  aş  mai   şi  aprobată  şi  de  cea  mai  severă
       dori o probă.                       critică a sexului frumos. De ce?
   10   11   12   13   14   15   16