Page 2 - 1924-21
P. 2
P«g. 262 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - ----------------------------15—XL 192^
♦
Rugăm cu toată inzistenţa pe abonaţii restanţieri ai acestei reviste, ca plămânii cu adieri cari vin de de
să binevoiască a-şi regula abonamentele trimiţindu-ne fără întârziere parte. Dar aparatul nostru de gu
sumele ce ni se mai cuvin până la sfârşitul anului curent. vernământ se mişcă greu. Aceaste
nu e o taină pentru nimeni. Ir.
special, pentru problemele culturale
am fi îndreptăţiţi să spunem că sta
ÎNDATORIRI CULTURALE tul român, în faţa acestcr îndatorir
nu face nimic, sau aproape nimic
Ajutorul pe care ar trebui sâ-1 de?
DE ALEXANDRU HODOŞ
mişcării culturale din noile ţinuturi
şi care ar fi chemat să echilibrez«
O statistică întocmită la biblio normală? Este aceasta o stare de
teca Academiei române ne desvă- lucruri tolerabilă? Mai întâi, este nedreptăţile stăpânirei de ieri, nt
lueşte situaţia numerică a publica inferioritatea în care ne găsim, ex vine, subt nici o formă, să-şi înde
ţiilor româneşti din Ardeal. S’a po plicabilă, într’o provincie unde noi plinească o misiune de restabilire i
menit în deslule rânduri despre alcătuim marea majoritate a popu valorilor morale, într’o ţară undi
elocvenţa cifrelor. Cifrele vorbesc laţiei? Şi mai, apoi, este inferiori statul nu se razimă pe minorităţi
limpede, scurt şi precis. Tălmăcirea tatea în care ne găsim, o dovadă ci pe o puternică populaţie băşti
lor ejungă, dificilă şi complicată. indiscutabilă a superiorităţi celor naşe.
Cifrele sunt rezultate evidente, in lalţi ? Am subliniat în dese rânduri a*
discutabile. Tălmăcirea e încurcată Nici una, nici alta. Cum spuneam, ceastă dezertare dela chemarea se
şi plină de controverse asupra cifrele au o elocvenţă simplă şi naţională a politicei guvernelor dir
cauzelor. brutală. Ele vorbesc despre reali Bucureşti. Şi vom mai stărui asupri
Situaţia numerică a publicaţiilor tăţi evidente. Dar, şi cea mai evi ei, ori de câteori ni se va păre«
româneşti din Ardeal nu cuprinde dentă realitate, fiind rodul unei cu cale s’o facem. Reîntorcându-s«
spaţiu prea mult. E un limbaj tăios lungi înlănţuiri de fapte, nu înfă- la statistica Academiei române s«
şi categoric. Pentru a-I ilustra pe ţ şează, adesea, decât aparenţele. cade să facem şi o altă observaţie
deplin, ni se pare suficient să Aparenţa hegemoniei culturale pe Ceeace statul refuză, sau nu se
amintim, că din totalul tipăriturilor care ar zice că ar reprezenta-o pricepe să facă, nu poate să muce-
cari ies de subt teascul tipografic frânturile de naţionalităţi care zească la capitolul nădejdilor ne
în acest colţ de ţară, mai mult de populează oraşele transilvănene is- împlinite. Acolo unde politica ni
trei sferturi: exact 80 la sută, sunt voreşte din pricini mai vechi, ale mai slujeşte la nimic, să intervină
destinate minorităţilor şi sunt scrise căror efecte se resimt încă. Domi conştiinţa cetăţenească a fiecăruia
în limba acestora. Ziare, reviste naţia politică străină a apus în Are şi societatea obligaţiile ei faţă
săptămânale, literare, economice Ardeal. Dar ultimele ei sclipiri mai de ea însăşi.
sau sportive, cărţi, broşuri, albumuri, fulgeră încă şi dincolo de moarte. Iată prin urmare, ce socotim noi
toate îşi iau sborul spre vitrina Subt alt aspect, se petrece şi pe Dacă ne găsim pe teritoriul Ardea
librăriilor şi se aşează pe tejgheaua acest tărâm acelaş fenomen cu care lului în plină criză a tiparului ro
chioşcurilor pentru uzul unei foarte ne întâlnim în lumea economică. mânesc, dacă n’am ajuns încă să
pestriţe populaţii orăşeneşti, a că Covârşitoarea clasă a producătorilor răsbim cu lumina cuvântului scrii
ror necesitate sufletească, de di e românească, ori şi unde te-ar acolo unde cu toţii râvnim, dacă
ferite calităţi, e satisfăcută mai purta paşii sau gândul. Ceilalţi sunt într’un cuvânt, suntem nevoiţi să
mult decât ar fi poate firesc. Pre intermediarii. Şi dintre cele două pomenim despre unele scăderi ale
tutindeni te întâlneşti cu această tabere, aceasta din urmă e mai manifestărilor 'noastre intelectuale
supra producţie a tiparului, în fie gălăgioasă. Oraşele o ocrotesc cu vina nu e numai a statulu', ci ti
care orăşel modest de dincoace deosebire şi forţa de inerţie a tre este şi a societăţii. Iniţiativei parti
de Carpaţi apare cel puţin o pu cutului o poartă mai departe, deşi culare, în orice societate constituită
blicaţie periodică, maghiară ori să temelia pe care se aşezase odi îi revine meritul de a ridica insti
sească, şi în toate centrele mai im nioară: viaţa de stat a Ungariei de tuţiile pe cari nici organele^ guver
portante se lansează edituri noui, ieri, i-a fugit de subt picioare. namentale nici forţele parlamentar«
şi lucrează imprimeriile pe capete, Iar noi, cu mecanismul vieţei noas nu se gândesc să le creieze. Unde
în vremea aceasta, gazetele româ tre publice, nu suntem încă acolo nu dă nimic visteria ţării, e datoi
neşti vegetează, redactorii sunt unde ar trebui să fim. întârziem. să se ofere obolul fiecăruia.
siliţi să- şi părăsească masa lor Continuarea unei mişcări în spaţiu
;
de scris, pentrucă nu sunt plătiţi nu e decât una din însuşirile forţei Astăz , nu se petrec lucrurile
cu lunile, cărţile româneşti odihnesc de inerţie; aceasta însemnează, câte tocmai aşa. La nepriceperea statulu
subt sticlă, cu coperta ’îngălbenită odată, şi stare pe loc. Amorţiţi de se adaugă şi indiferentismul cetă
de atâtea oferte inutile, iar revistele apăsarea pe care am resimţit-o vea ţeanului, care, cercetaţi în juru!
1
se luptă cu greutăţi de neînchipuit, curi de-arândul, ne mişcăm greu şi dumneavoastră, mai de grabă aruncă
dintre cari cea mai întristătoare e oasele ne dor la fiecare pas. Aerul doisprezece lei pe un pachet d«
nepăsarea. Aruncaţi-vă, o singură pe care l-am respirat, de-alungul tutun (arost) decât zece lei pe c
dată, privirea peste maldărul de foi acelor ani, mirosea a închisoare. revistă românească, în ale căre:
îngrămădite dinaintea unui vânzător Purtaţi deodată pe aripa de vânt a pagini găseşte cel puţin aceeaş
de ziare dintr’o gară ardeleană, şi libertăţii naţionale, răsuflarea noas desfătare spirituală câtă se ascunde
încercaţi să descoperiţi bietele ti tră nu s’a^obişnuit bine cu atmos în spirala de fum a unei ţigări pu
părituri româneşti de subt năvala fera culmilor. Ne mlădiem închietu- turoase.
celor străine... rile pentru un lung marş în calea O, domnii mei, dacă şi cultura
EsU aceasta o stare de lucruri timpurilor viitoare şi ne umplem s’ar putea preface în viţiu!...
