Page 4 - 1924-21
P. 4
Pag. 264 .........................................ir. — C O S I N Z E A N Â - - - - - - - - - ----------------------------- 15—XI. 4924
Despre Şangai se poate spune creştină s’a făcut încă de multă
că, era „un oraş european în care vreme, tot cu prilejul unei revoluţii, Noul preşedinte al Americei
sunt şi chinezi.* Acest lucru e ade după sfârşitul căreia trebuiau să fie Un triumf al cugetării’politice
vărat numaî în ceeace priveşte car ucişi mai mulţi prisonieri. Printre
tierul portului, unde s’au stabilit aceştia el a întâlnit şi o fecioară Cu o zdrobitoare majoritate de
concesiunile străine, şi unde aspectul creştină de o frumseţâ rară, căreia voturi, dl. Coolidge, candidatul par
străzilor n’are nimic chinezesc; dar singură i s’a dat iertare, dar ea nu tidului republican a fost procla
există şi un oraş chinezesc care a primit-o ci s’a rugat ca mai bine mat preşedinte al Americei. Noul
era separat altădată cu un zid; să i se ierte viaţa unei femei bă- ales nu face decât să continue încă
astăzi, zidul a fost dărâmat şi în crâne, care propovăduise în China patru ani exercitarea celei mai înalte
locuit cu un bulevard pe care trec învăţămintele religiei creştine. A- magistraturi a Statelor-Unite, de
tramvaile. Cu toate acestea, oraşul ceastă jertfă de sine a tinerei fe oarece, în fosta sa calitate de vice
chinezesc a rămas de sine stătător. cioare a pătruns atât de mult su preşedinte al Republicei, ocupase
In tot timpul luptelor civile, patrule fletul oşteanului păgân, încât el s’a încă de acum un an, conform Con
de marinari străini au fost aşezate hotărît să treacă numai decât* la stituţiei, locul rămas liber prin moar
pretutindeni şi mai ales în obser legea creştină. Şi de-atunci este un tea regretatului Harding.
vatorul Zi-Ka Vai, situat la opt chi- creştin bun, care răspândeşte cre D-l Coolidge n’a fost un perso
lometri la răsărit de Şangai, de unde dinţa sa pe toate căile şi prin toate naj politic prea cunoscut în Europa.
se poate vedea întreaga regiune a mijloacele. Regimente întregi dintre Numele său nu străbătuse până
nesfârşitei câmpii mongole. soldaţii săi i-a trecut la creştinism acum Oceanul decât pe coperta
Acest observator a fost clădit la şi pe soldaţi nu-i lasă nici să în unui interesant volum de Maxime
1847 de către călugării jesuiţi; sunt jure, nici să fumeze, nici să joace politice, asupra cărora critica euro
acolo, şi astăzi, hărţile de cari s’au la cărţi, ci-i învaţă cântece reli- peană s’a exprimat-încă de atunci,
folosit toţi navigatorii mărilor Extre giose, pe care Ie cântă înainte de foarte elogios. Locatarul delà Casa
mului Orient, pe cari mersul taifu mâncare şi când pleacă Ia luptă. Albă, urmând o tradiţie numai de
nului e prevăzut cu precizie, şi cari, Planul lui Ciang-Cio-Lin este ca câteva ori întreruptă în Statele
din această pricină, aduc mari ser să convertească toată China la Unite, e un intelectual, un om de
vicii călătorilor. creştinism. Acest eveniment n’ar bibliotecă, un înţelept. întrebat
Prin înfrângerea generalului Şi- rămânea numai un fapt ciudat, fiind, el însuş s’a declarat un slu
Sen-luan, răzooiul civil nu s’a ter demn de a fi trecut în analele is jitor al ştiinţei. Al cărei ştiinţe?
minat. Trupele din Kiang-Su, credin toriei, ci ar aduce după sine, pro Al politicei... Nu râdeţi. Dl Coo
cioase guvernului din Pecing au babil, o schimbare totală a caracte lidge are «pentru această capricioasă
ieşit biruitoare. Iar generalul Şi-Sen- rului chinez. In locul nepăsătoarei carieră, în vâltoarea căreia se a-
Iuan a fost silit să se refugieze Ia credinţe budiste, cn dispreţul ei faţă runcă aţâţi aventurieri, o părere cu
Nagasaki, pe bordul unui vas japo de zădărnicia lumii, cu convingerea totul deosebită de aceea pe care
nez. Dar luptele au isbucnit mai că viaţa nu merită să fie trăită, 0 nutrim deobicei. El socoteşte că
cu furie spre nord, unde mareşalul s’ar înstăpâni religia creştină, ide arta de a conduce afacerile publi
Ciang-Cio-Lin, supranumit „stăpânul alistă, creatoare şi optimistă. ce trebuie să fie rodul unor cerce
Manciuriei“ a înaintat victorios. Ce vor face cei 400 milioane de tări deosebite, şi că faptele poli
Ciang-Cio Lin, trecând de partea chinezi conduşi de lumina unei tice se desfăşoară potrivit unor
provinciei Ce-Kiang, a fugărit ar noui conştiinţe’rămâne de văzut... legi hotărâte, pe cari mintea ome
matele guvernamentale, conduse de Poate că tocmai de-acum încolo nească are datoria să le pătrundă.
mareşalul U-Pei-Fu, pornind asupra începe pericolul galben! A guverna, însemnează a prevedea,
Pekingului. Pe acest front, tocmai s’a spus de mult. Dar nici a şti
împotriva celor petrecute pe frontul nu însemnează altceva. In cartea
de răsărit, trupele din Peking au Cetiţi şi răspândiţi sa de Maxime, în care cu o pân-
fost învinse Ia Şan-Hai-Kuan, lângă dire tăioasă el încearcă să clă
golful Pecili, în punctul unde ves LUMEA SI TARA dească învăţăminte permanente cu
t
f
titul zid chinezesc întâlneşte marea. privire la conducerea societăţii; dl.
Această poziţie strategică era hotă- Coolidge n’a scris numai o carte
rîtoare, căci înălţimea ei stăpâneşte de adânc observator şi de scriitor
o vale îngustă, între mare şi munte, spiritual, ci o operă de filozofie
uşor de apărat. Dar trupele din practisă, adeseori spirituală, tot
Peking s’au văzut nevoite să se deauna inturesantâ, a cărei origi
retreagă, şi Cian-Cio-Lin şi-a ur nalitate puternică te prinde delà
mărit adversarul spre sud, spie cele dintâi rânduri.
Tie*Cin, în vreme ce alte forţe ale Actualul locatar delà Casa Albă
sale se coborau prin Jehol, spre duce o viaţă simplă şi liniştită în
Peking. mijlocul familiei sale, fără să pară
Astăzi situaţia s’a lămurit şi răs prea impresionat de onorurile cari
coala chineză a luat sfârşit, şi în 1 se cuvin, păstrând legătura sa
fruntea uriaşei împărăţii a ajuns zilnică cu cărţile şi preocupările
acum generalul Ciang Cio-Lin, care, sale intelectuale, E o pildă pe care
în afară de rarele sale calităţi mi ne-o dă lumea nouă, şi pe'care ar
litare, mai are una; îndeosebi de trebui s’oînţelegem mai ales noiromâ-
impresionantă pentru noi. El este nii, cari avem parcă un dispreţ pen
creştin bun. Trecerea lui la legea tru amestecul scriitorilor în politică.
