Page 7 - 1924-22

30—XI. 1924 C O S I N Z E A N A Pag. 283

de program şi le spuse cu destulă par’că, nu oamenilor ci sufletului
greutate, nu doar, că n’ar avea lim­ neamului, potolit, încet, chiar cu o
pede în cap şi în inmă ce avea să nuanţă de oboseală în glas.
spună, ci din motivul că mereu i Ici şi colo în rândurile deputaţi­
se îmbulzeau pe limbă fraze dintr’o lor se ridicau şoapte: '
mare cuvântare, care-i arsese sufle­ — Ăsta o iea dela facerea lumii.
tul de-o jumătate de an şi care, — Cine va fi destul de rezistent
având s’o rostească în parlament, o să audă o cazanie.
avea convingerea neclintită, că va — Nu, într’adevăr, n’are partidul
schimba faţa Ţării. alţi oratori decât această hodoroagă
Deşi nu mai fusese nici odată în bătrână? — Şi după o jumătate de
capitala României, Vasile Albu nu ceas, deputaţii începură să se stre­
fu curios să vadă nimic din atrac­ coare din sala de şedinţă. Abea ră­
ţiile ei; închis in camera delà hotel, maseră vr’o treizeci, până la sfâr­
se pusese vârtos pe lucru, aşternând şitul vorbirei lui Albu.
pe hârtie, cuvintele, ideile senti­ Când coborî dela tribună, bătrâ­
mentele, care-1 ţinuse în friguri a- nului i se păru că e alt om, că e
tâta vreme. Fraza curgea arzătoare; alta lumea din jurul său, şi adânc
mâna lui bătrână abia răzbea să satisfăcut că şi-a făcut datoria, con­
poarte condeiul pe cât de iute se vins că toate lucrurile o să meargă
îmbulzeau propoziţiile. Nici el nu-şi spre binele ţării de-aici în colo, se
dădea seama pentru ce îşi mai scrie duse la locul său unde aşteptă ca
discursul, după ce de ’ o jumătate într’o visare, până la sfârşitul şe­
de an îl ştia pe din afară. îşi spu­ dinţei.
nea doar atât: Să-l mai rotunzescl Nu se mira deloc că nu vine ni­
#
Să-i dau niţică poleitură“. meni să-l felicite, să-i strângă mâna.
Cu cât se apropia ziua în care Era convins că toţi colegii sunt a-
avea să vorbească, cu atât era mai dânc pătrunşi de adevărurile spuse
liniştit: i-se părea că de pe acum de el, hotărâţi să înceapă o bună
se resimt şi colegii deputaţi, şi tre­ activitate spre binele ţării, şi el ştia
cătorii de pe drum şi ţara întreagă de mult, că oamenii, când se petrec
de efectul discursului său: atât de mari schimbări în sufletele lor, nu-s
convins era, că un puternic şi căl- vorbăreţi, ci tac şi meditează. Dar
durcs apel la unirea tuturor forţe­ vedea bine în ochii, pe feţele lor, Din curiosităţMe modei.
lor din ţară, un cald apel la patri­ că schimbarea cea mai mare se va Un frumos şa! de Chiffon-Velvet, cu
otismul tuturora fra cu neputinţă face, în sfârşit. brodărie artistică, reprezentând In
spate un păun minunat. După haină
să nu dea rezultate covârşitoare. Şi Naiv şi evlavios cum era, era is­ femeile care poartă astfel de şaluri ;
vorbirea ce*i furnicase sângele bă­ pitit nu numai să mulţumească lui se numesc femei păuni.
trân şi-i topise inima de-o jumă- Dumnezeu că i-a ajutat să facă a-
tat’ de an, era într’adevăr, ţesută ceastă întorsătură fundamentală în dicursul lui, se arăta noua eră
din cele mai calde şi curate senti­ viaţa politică a ţării, ci chiar să-şi politică ce începe, o binefăcătoare
mente. facă semnul crucii. eră de înţelegere * frăţească şi de
în sfârşit, ceasul cel mare bătu. In dimineaţa următoare, cumpără muncă încordată. întâiul efect al
Bătrânul urcase tribuna extrem de înfrigurat toate ziarele. Toată noap­ vorbirii sale îl căută în ziare.
liniştit şi începând să vorbească nu tea visase pagini de ziare cu arti­ Dar zadarnic cercetă paganile întâi
mai văzu pe nimeni, ochii lui se cole cu litere cât pumnul în care, ale tuturor gazetelor; nicî un cuvânt
pierdură par’că în infinit. El vorbea reproducându-se cuvânt de cuvânt, nu găsi despre adânca schimbare

Una dintre cele mai de seamă probleme ale comunicaţiilor noastre este fără îndoială deschiderea de noi drumuri
prin Carpaţii falnici, care să îngăduie cu mai multă uşurinţă accesul de-o parte şi de cealaltă a lor. In budgetul
Ministerului de comunicaţii este luată pentru anul aceasta o considerabilă sumă, care se şi utilizează, dupăcum
vedem şi din această ilustraţie. Ea reprezintă începutul unui tunel, care se va tăia la Teliu şî un depou mare,
care s’a zidit tot aici pentru primirea şi repararea locomotivelor.