Page 10 - 1925-10

Pag. 146 C O S I N Z E A N A - - - - - - - - 30—V. 1925

V I A Ţ A P E V E N U S ici şi colea, poene împodobite cu
cele mai frumoase flori şi desişul,
altă dată de nepătruns, e întrerupt
de C. N. NEGOIŢĂ acum de luminişuri.
Animalele ce vin să se adape la
Cerul ţintuit cu miile lui de stele reu. Cu timpul, presiunea cea mare isvoarele argintii, sunt oare singure
luminoase a vorbit din cele mai şi căldura le vor schimbă în căr­ stăpâne în această grădină ferme­
vechi timpuri minţii şt sufletului buni, abia păstrând, în unele locuri, cată?
omenesc şi a înfăţişat întotdeauna urmele plantelor din cari au ieşit, A fost deajuns ca prima scânteie
o taină ademenitoare, pe care sa­ sub forma de fosile pietrificate, de viaţă să fie aruncată pe o pla­
vanţii s’au trudit s'o deslege de strânse cu multă grijă de natură în­ netă ; ea se întinde necontenit şi
atâtea ori în cursul vremii. De si­ tre două plăci de antracit sau huilă, cuprinde totul într’o reţea de forme
gur, că nu s’a spus mult cu toate mărturie pentru viitor de vegetaţia felurite, animalele deosebite, unele
acestea despre necunoscutul atrăgă­ ce se întindea altădată pe Venus. mai desăvârşite decât altele. Şi în
tor şi de-aceea totdeuna cetim cu Cerul ne înfăţişează trecutul şi mijlocul acestei naturi îmbelşugate,
încordare ceea ce ni se prezintă viitorul nostru, minunat înscris în nu se poate să nu se ivească o
sub acest raport. Rândurile de mai starea în care se află diferitele pla­ fiinţă înzestrată cu inteligenţă şi
jos, reproduse din broşura dlui nete din sistemul solar. Ca în de­ simţire mai aleasă, care să-şi dea
C, N. Negoiţă: Mercur şi Venus, sfăşurarea unui film uriaş, avem seama de ceeace o înconjoară.
apărută în biblioteca: Cunoşţinţe necontenit înaintea ochilor treptele Simplă de tot la început, ea se va
Folositoare a Cărţii Româneşti, evoluţiei planetei ce locuim. Dacă perfecţiona mereu în cursul vremii.
sunt menite dar a satisface curio­ Venus ne arată ce am fost odinioară, Pe măsură ce nevoile cresc, va găsi
zitatea cetitorilor noştri şi a le în Marte vedem viitorul nostru, alte mijloace ca să le învingă, pu­
desveli un colţ din perdeaua, care când aerul şi apa împuţinându-se, terea ei se va întinde necontenit şi
acopere misteriosul Luceafăr. moartea va bate înfricoşător la por­ orice cucerire făcută în lupta con­
Venus fiind mai aproape de,Soare, ţile noastre. Alături de aceste pla­ tra forţelor naturii şi animalelor,
temperatura sa mijlocie se apropie nete, Luna rnai cu seamă ne pune va însemna un nou pas pe calea
de 47 grade. Haina cea groasă a în faţa unor lumi moarte cu desă­ anevoioasă a desăvârşirii. Din a-
ceste lupte va ieşi pe deplin în­
atmosferei nu lasă să se piardă vârşire, soartă pe care o va avea
aproape deloc căldura şi sub în- şi Pământul, într’un viitor de care vingătoare şi va luâ în stăpânire
râurirea acesteia, apa se evaporează ne despart milioane de ani. toată lumea de Linţe inferioare ei.
necontenit, formând o pătură groasă Pe Venus, abia acum se ivesc Nu vom şti niciodată cum s’a
de umezeală. In centrul Africei, probabil primele fiinţe. Din apele desvoltat viaţa pe o altă planetă.
prin regiunea Congului, unde tem­ calde ale mărilor, unde s’au născut, Deşi vom găsi forţele ce o stăpâ­
peratura e de 26 grade, umiditatea au trecut acum pe uscat şi au în­ nesc, nu vom putea cerceta fiinţele
e totuşi de trei ori mai mică decât ceput să ducă o altă viaţă. In cursul ce s’au născut sub înrâurirea lor.
pe Venus. In asemenea condiţiuni, timpului, ele se vor desăvârşi me­ Deosebit însă în totul de om, din­
ploile nu mai contenesc şi tran­ reu, vor căpăta noui organe, potri­ tre animalele acestea inferioare se
sformă totul într’o mlaştină nesfâr­ vite nevoilor şi mediului în care va ridica fără îndoială unul care
şită. Plantele pot creşte aici în voie trăesc. De unde la început nu erau le va supune odată cu mintea lui,
şi ajung la mărimi enorme. Vege­ decât câteva familii, schimbările şi-şi va merita numele de regele
taţia se întinde fără îndoială pre­ cari le vor suferi vor duce departe creaţiunii. Atunci va trăi pe Venus
tutindeni, în regiunile polare, ca şi de tot variaţia formelor, dând la o lume cugetătoare, care va fi în
la ecuator. O pădure de plante iveală mii de specii şi familii. stare să ridice ochii în sus şi să-şi
uriaşe trăeşte pe un pământ umed, Atunci şi împrejurările se vor dea seama de frumuseţile veşnice
sub o pâclă deasă de vapori de schimba. Pătura cea groasă de nori din univers.
apă şi la o căldură neînchipuit de se va subţiâ şi umezeala va fi mai Ceeace pe pământ s’a înfăptuit,
prielnică pentru a ajunge la ase­ puţină. Ploile nu vor mai cădeâ după cum e arătat de evoluţia geo­
menea mărime. aşâ de des şi se vor . muta spre logică, pe Venus de acum înainte
Nimic din ceeace ne încojoară brâul ecuatorial al planetei, unde va avea loc, căci legile sunt ace­
nu ne poate da o icoană care să căldura şi evaporaţia este mai mare. leaşi în tot Universul.
ne înfăţişeze, în linii cât de şterse Atmosfera, limpezită de cantitatea
măcar, vegetaţia de pe Venus. Pla­ cea mare de vapori, nu mai absoarbe,
neta aceasta reînvie însă trecutul ca la început, aproape toată căldura,
geologic al Pământului şi aminteşte care ajunge până la suprafaţa pla­
timpurile când, dela poli la ecua­ netei. Sub influenţa căldurei, aerul
tor, se întindea pădurea ferigelor încălzit şi rărit într’un ioc, face loc
arborescente şi a altor soiuri de celui dimprejur, şi o mişcare se
plante din epoca carboniferă. Şi stabileşte, dând naştere vântului,
atunci, căldura şi umezeala înlesniâ necunoscut până atunci. Evaporaţia
creşterea unei vegetaţii pe toată e astfel mai ajutată şi apele scă­
întinderea planetei noastre. zând, fac tot mai mult loc usca­
Temperatura prea ridicată gră­ tului.
beşte evoluţia plantelor, cari cresc Plantele n’au rămas nici ele în
şi mor iute. Resturile lor cad în starea dela început; altele s’au ivit
mâlul dimprejur şi sunt acoperite şi s’au perfecţionat neîncetat. In
apoi de straturile ce se depun me­ pădurile de arbori feluriţi se arată,