Page 9 - 1925-17

15—IX. 1925 --------------------------------------------- C O S I N Z E A N A Pag. 233

In haremurile din Maroc

— Soarta adevărată a femeei musulmane —»

Lumea întreagă priveşte astăzi slujitori nu dau niciodată femeei tăreşte distracţiile, femeile din harem
înspre Maroc. Tot ceeace priveşte prilejul de a ieşi pe stradă, liber­ îşi omoară timpul cu tot soiul de
această sălbatică ţară, pe care îm­ tatea e suprimată cu desăvârşire. petreceri copilăreşti. Cântă, cu gla­
potrivirea războinică a lui Abd-El- In schimb, cu toate că proverbul sul lor monoton, cântece pline de
Krim a făcut-o încă odată celebră, arab zice: „întreabă-ţi şi femeia, jale, şi câteodată se ascund, ca se pre­
tot ceeace poate să lămurească şi dar fă după cum te taie capul“, gătească în mare taină, cine ştie ce
mai bine misterul acestui neam femeile au oarecare înrâurire a- băutură minunată pentru a câştiga
dârz din nordul Africei, tot e inte­ supra bărbaţilor, deşi de foarte iubirea stăpânului lor. Descântecul
resant şi merită să fie ştiut. Dintre multe ori între diferitele sale femei, şi vrăjitoria sunt la ordinea zilei
cei cari au pornit în explorarea a- marocanul nu mai ştie de al cărei în Maroc. Reţetele sunt foarte nu­
cestui colţ de ţară, pentru a cer­ cuvânt să asculte ! meroase; gălbenuş de ouă amestecat
ceta poziţia geografică şi moravu­ Există, deasemeni, o altă catego­ cu fiere de şacal şi miere de albine;
rile locului, puţini s’au ocupat de rie de femei marocane, cari sunt nucă şi piper cu creste de. cocoş
viaţa, cu totul deosebită, a femeilor lipsite cu totul de orice libertate: uscate la soare, etc. etc.
marocane. acestea sunt aşa numitele femei In Maroc sunt patru palate im­
In iţjsa unor informaţii conştiin­ maghzen. In Algeria şi în Tunis,— periale în cure se găsesc haremuri.
cioase, multe legende romantice şi cu excepţia femeilor din familiile La Fez, la Mekaes, la Marrakech
multe poveşti mincinoase circulă în de bey, — nu se mai găsesc aproa­ şi la Rabat. Numărul femeilor în­
privinţa aceasta, şi europenii îşi pe de loc, dar în Maroc sunt răs­ chise în aceste haremuri se ridică
închipuie tot soiul de lucruri despre pândite pretutindeni. Femeile magh­ la o mie.
soarta femeei din Maroc. Unii şi-o zen nu ies din casă niciodată, afară Aşa dar, în afară de o neînsem­
închipuie ca pe o zână din basme, numai când se întâmplă un mare nată minoritate, marocanele se bu­
înzestrată cu toate podoabele fru- eveniment, ca de pildă o călătorie cură de o libertate aproape deplină
museţei şi plină de toate farmecele a Sultanului din Fez. In acest caz, şi au o soartă mult mai bună decât
plăcerii; alţii ca pe-o sclavă josnică, ele trec prin oraş noaptea, în tră­ aceea pe care o credem.
supusă unor munci istovitoare, un sură închisă, bine păzite, înfăşurate Coranul hotăreşte că bărbatul
fel de animal trudit, bună de înjugat în văluri de pânză, şi în vălurile, musulman îşi poate lua patru femei
la plug... şi mai sigure, ale întunericului. legitime. Celdintâi care a călcat
Oricum, despre un lucru suntem Aceste obiceiuri, consfinţite de- această prescripţie a fos profetul
cu toţii încredinţaţi: că femeea ma­ alungul veacurilor, sunt de-alminteri Mohamed însuşi, care şi-a luat nouă
rocană e lipsită de orice libertate. cu stricteţe respectate de toate fe­ neveste. Dar el zicea aşa: — „Trei
Închisă între ziduri groase, cu fe­ meile marocane, care nici nu ştiu lucruri sunt bucuria mea pe acest
restre zăvorite, ea nu iese din casă ce însemnează libertatea. pământ: rugăciunea, femeia şi par­
decât foarte rar, şi atunci înfăşurată Femeia marocană locueşte, după fumul“.
în văluri de nepătruns, care-i ascund cum ştiţi cu toţii, într’un harem, Dar numărul femeilor nelegitime,
faţa pe de-a’ntregul. care, în casa arabului, e singura a concubinelor, nu e limitat. Aces­
Această credinţă e adevărată, dar încăpere unde n’au dreptul să intre te sunt, de obicei, negrese, cari
numai în ceeace priveşte femeile decât stăpânul şi eunucii. Când o râvnesc şi ele la iubirea bărbaţilor
din oraşe. La ţară, nu poate fi femeie a pătruns odată în haremul marocani. MuUy Ismail, strămoşul
vorba de aşa ceva. Un cort ţesut unui şerif, ea n’are voe să mai Sultanului actual, Muley Iussef, ar
din pâr de cămilă sau o colibă calce înapoi pragul locuinţei unde fi avut, după câte se spune, nu mai
împletită din trestii nu se pot con­ a avut cinstea să fie primită. Sute puţin de 4000 neveste nelegitime,
funda niciodată cu o închisoare. de femei trăiesc aci împreună, dela care i-au dat 525 băieţi şi 342 fete.
Femeia are, prin urmare, deplina tânăra fată, încă în anii adolescen­ Desigur, situaţia femeilor din înal­
libertate de a rătăci de-alungul ţei, până la bătrânile matroane cu ta burghezime musulmană, expuse
bled-urilor, şi seara se adună, gru- părul alb. ia rivalitatea atâtor soţii şi la ace­
puri-grupuri, pentru a sta de vorbă Iu haremuri domneşte o discipli­ ea a nenumăratelor negrese, nu e
în jurul puţurilor umbroase. nă foarte aspră, întru totul nece­ totdeauna de invidiat. Primejdiile ca­
In orăşelele mai mici, moravurile sară, dacă ne gândim la înfricoşă- re ameninţă liniştea lor sufletească
sunt puţin deosebite. Femeile din toarea rivalitate* a numeroaselor sunt multe’. Ele vor dispărea însă
popor şi cele din mica burghezie femei, care râvnesc să cucerească cu timpul, graţie diferitelor măsuri
umblă uşor voalate. Ele merg la prin dragostea lor aprinsă inima legislative şi graţie autorităţilor fran­
târg, la mormântul vreunui sfânt nefericitului bărbat. Legea religioa­ ceze, care au oprit comerţul cu sclave.
Marabout, şi se întâlnesc din nou să obligă pe acesta din urmă să Dacă, în momentul de faţă, scla­
In Hammam, unde, după ce se spală se poarte la fel cu toate nevestele vajul din Maroc n’a fost încă des­
potrivit poruncilor Coranului, po- sale, îmbrăcându-le, hrănindu le şi fiinţat cu desăvârşire, aceasta se
vestec despre întâmplările zilei şi adâpostindu-le cu aceeaş grije. datoreşte faptului, că mii şi mii de
beau ceai de ismă. Puse deobicei subt conducerea familii au încă sclavi şi sclave,
In familiile marilor negustori, ale unei negrese de încredere, numită cari nu pot fi aruncaţi dintr’odată
„tagerilor“ şi „caizilor“, unde rân- arifa, care împarte odăile fiecăreia, în stradă, fără a se ’creia o seri­
duiala casei şi numărul mare de supraveghează îmbrăcămintea şi ho- oasă criză socială în Maroc,