Page 7 - 1925-19
P. 7

15—X. 1925                         ----------  C  O  S  I N  Z  E  A  N  A  - - - - - - - - -   Pag. 263

     nechibzuite, invitate să viziteze aşe­  —  Nu  numai  atât.  Aveam  de  a-   urmările,  e  neasămuit  mai  cu  folos
     zământul.                           semenea  mare  încredere  în  proce­  din  toate  cele  ’nchipuite  până’n
       Am  fost  deci  nevoit  să  impun  un   deele  de  natură  simplă  ca  muzica,  timpul de faţă.------------------ —.
     sistem  aspru  de  îndepărtare,  şi  de   dansul,  exerciţiile  gimnastice  de   —  E chiar sistemul dtale, întrebai;
     atunci  înainte  nimeni  n’a  mai  putut  tot  felul,  cărţile  de  joc,  anumite  un sistem născocit de dta?
     pătrunde  la  noi,  afară  de  acei  pe  a  soiuri de cărţi de citit.      —  Sunt  mândru,  răspunse,  să
      căror tăcere pct pune temei.         Făceam  în  aşa  chip  ca  şi  cum   mărturisesc  că  emai  mult  al  meu,
  ^     — Pe vremea aplicărei întâiului  am  trata  pe  fie-ce  idivid  pentru  o  cel puţin în oarecare măsură.
      dtale  sistem?  îi  zisei  repetând  pro­  boală  fizică  obişnuită,  isr  cuvântul   Vorbii  astfel  cu  domnul  Maillard
      priile  lui  cuvinte.  Trebue  să  înţeleg  nebunie niciodată nu era rostit.  un  ceas  sau  două,  în  timpul  cărora
      prin  asta  că  sistemul  blândeţei  de   Un  punct  de  mare  însemnătate  îmi  arătă  grădinile  şi  eulturelè  aşe­
      care  mi  s’a  vorbit  atâta,  a  încetat  era  de  a  da  fiecărui  nebun  sarcina  zământului.
      de a mai fi aplicat la dv.?        să supravegheze acţiunile celorlalţi.  —  Nu pot să te las, — zise el —
        —  Sunt  acum  câteva  săptămâni,   A  te  încrede  în  inteligenţa  şi  a-mi vedea de îndată bolnavii. Pentru
      răspunse  el,  de  cândne-am  hotărât  discreţia  nebunului,  înseamnă  să  i   o  fire  simţitoare,  există  totdeauna
      să-l părăsim pentru totdeauna.     câştigi corp şi suflet.              ceva  mai  mult  sau  mai  puţin  res­
        —  Adevărat?! mă uimeşti.           Prin  acest  mijloc  ne  putem  dis­  pingător  în  aceste  feluri  de  părăzt,
        — Am găsit de neapărată trebuinţă,  pensa  de  o  întreagă  categorie  de  şi  nu  vreau  să  te  lipsesc  de  pefta
      zise  el  cu  un  oftat,  de-a  întoarce  la  supraveghetori.           de  mâ.icare,  căci  vom  mânca
      vechile  căi.  Sistemul  blândeţei  era   —  Şi  n’aveai  nici  un  fel  de  pe­  împreună.
      o înspăimântătoare primejdie în orice  depse?                             Iţi  pot  oferi  carne  de  viţel  à  la
      clipă,  iar  folosinţele  au  fcst  preţuite   —  Nici una.             Sainte  Menehouald,  conopidă  à  la
      prea scump.                           —  Şi  niciodată  nu  închideai  bol­  sauce  veloutée  după  asta  un  pahar
        Cred  domnule,  că,  dacă  vr’odată  navii ?                          dee clos-vougeat*).
      s'a  făcut  o  încercare  cirstită,  e  nu­  —  Foarte rar. Când şi când boala   Nervii ţi se vor oţeli.
      mai  în  casa  aceasta.  Am  făcut  ceia  vr’unuia  din  ei  înrăutăţindu-se  până   La ceasurile şase, se anunţă masa,
      ce-i  mai  omenesc  cu  putinţă.  îmi   la  o  criză,  sau  se  schimba  pe  ne­  şi  gazda  mă  introduse  într’o  încă­
      pare  rău  că  nu  ne-ai  vizitat  acum  prevăzute  în  furie,  îl  ducea  într’o   pătoare  sală  de  mâncare,  urţde  erau
      câtva  timp.  Te-ai  fi  putut  sirgur  celulă  tainică,  de  teamă  ca  turbarea   adunate  douăzeci  şi  cinci  sau  trei­
                                              :
      convinge.                           m^nţ i  sale  să  n’o  producă  şi  celor­  zeci de persoane.
      Dar îmi închipui că tratamentul prin   lalţi,  şi-l  supraveghiam  astfel  până’n   Erau,  după  aparenţă,  oameni  de
      blândeţe  îl  cunoşti  pe  deplin  în  momentul când puteam să-l înapoiem   bună  condiţie,  desigur  cu  educaţie
      toate amănuntele.                   părinţilor  sau  prietinilor,  căci  n’a-   aleasă,  deşi  îmbrăcămintea lor, după
        —  De Ioc. Ce cunosc e auzit dela  vem  nici  în  clin,  nici  în  mânecă  cu   cât  îmi  părea,  era  de-o  bogăţie  fără
      unii şi dela alţii.                 un nebun furios.                    rost  şi  aducea  cam  multişor  cu  ra­
        —  Voi  lămuri  deci  sistemul  în   De  obicei  e  mutat  în  ospiciile   finamentul  falnic  al  vechei  curţi
      termeni  generali:  un  sistem  în  care  publice.                      regeşti.
      bolnavul  era  cruţat,  un  sistem  de   —  Şi-acum  ai  sch’mbat  toate  a-   Observai deasemenea că cel puţin
      lasă-l  în  pace.  Nu  ne  împotriveam  cestea  ;  dar  crezi  că  ai  făcut  ceva   două  treimi  din  oaspeţi  erau  femei,
      nici  uneia  din  închipuirile  care  stă­  mai bine?                   şi  că  dintre  ele,  câteva  nu  erau  nici
      pâneau creerul bolnavului.            —  Hotărît, da. Sistemul avea nea­  de  cum  îmbrăcate  după  modă  pe
        Dimpotrivă,  nu  numai  că  i  le  în­  junsurile  şi  chiar  primejdiile  lui.   care un parizian o consideră ca bunul
      găduiam,  dar  îl  şi  încurajam,  şi   Astăzi,  este,  slavă  Domnului,  osân­  gust al zilei.
      numai astfel am putut avea cu efect  dit  de  toate  casele  de  sănătate  din
      desăvârşit  un  număr  mare  de  vin­  Franţa.                            Mai  multe  femei,  de  pildă,  care
      decări.                               —  Sunt  foarte  surpins,  zisei  de   nu  aveau  mai  puţin  de  şeptezeci  de
        Nu-i nici un argument care să     tot ce mi ai mărturisit, căci credeam   ani,  erau  împodobite  cu  o  ris’pă  de
      atingă mai bine judecata slăbită a   ca  mulţi  alţii  că  nu  există  o  altă   giuvaeruri,  inele,  brăţare,  cercei  şi
     • unui nebun, ca împingerea până la   metodă  de  tratarea  nebuniei,  astăzi   îşi  arătau  sânii  goi  şi  braţeţe  peste
      absurd.                             în vigoare, cât e ţara de mare.     măsură de goale.
        Am  avut,  de  pildă,  oameni  ce  se   Eşti  încă  tânăr  prietene,  răspunse   Notai de asemenea că prea puţine -
      credeau pui de găină.               gazda,  dar  vine  vremea  în  care  vei   din aceste costume erau bine lucrate
        In  acest  caz  tratamentul  era,  în  învăţa  să  iudeci  singur  tot  ceiace   sau mai bine zis, că cea mai mare
      a-i recunoaşte, a-i primi închipuirile  se petrece în lume,  fără  a te încrede   parte se potriveau rău persoanelor
      ca  un  fapt  real,  şi  în  a  învinui  în flecărelile altuia.         ce le purtau.
      bolnavul  de  năucle  că  nu-şi  lua   Să  nu  crezi  nimic  dinceeace  auzi   Privind  în  juru-mi,  descoperiri  pe
      destul  în  seamă  boala,  şi  din  acel   spunându-se,  şi  să  nu  crezi  decât  tânăra  căreia  domnul  Maillard  mă
      moment  în  a-i  refuza  timp  de-o  pe jumătate din ceeace vezi.       prezentase  în  micul  vorbitor,  dar
      săptămână,  orice  altă  hrană  decât   Ori,  privitor  la  casele  noastre  de  mult  mă  mirai  văzând-o  împopoţo-
      aceea  care  se  dă  de  obicei  unui  sănătate, e limpede că vr*un neştiutor  nată  întFun  malacov,  cu  pantofi  cu
      pui de găină.                       şi-a  bătut  joc  de  dta.  După  masă,  tocuri  înalte,  şi  un  bonet  murdar
        Mulţumită  metodei  acesteia,  erau  când  vei  fi  pe  deplin  odihnit  de  cu horbotă de Bruxelles atât de mare,
       de-ajuns  câteva  grăunţe  şi  pietriş  osteneala  drumului,  voi  fi  fericit  că-i da figurei o înfăţişare de micime
       pentru a săvârşi minuni.           să  te  plimb  prin  casă  şi  să  te  fac  hazlie.
         —  Dar  acest  fel  de  învoială  din   aţi  da  seama  de  un  sistem  ce  după   Când o văzusem primadată era
       partea  dtale  pentru  monomanie  e  părerea  mea  şi  după  a  tuturor  per­
       tot aceiace puteai face?           soanelor care-au putut să-i vadă      *) Vin alb de Burgonia.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12