Page 2 - 1926-09
P. 2

ANUL X.                                 CLUJ, 28 FEBRUARIE 1926                             NUMĂRUL 9

          C         O          S m                    Z E                A         N         A





          R   E   V   I   S  T   Ă       L  I   T   E   R   A   R   Ă      S   Ă   P   T   Ă   M   Â    N   A   L   Ă

                   DIRECTOR:            *   *          ABONAMENTUL:              *   *            BIROUL:
          SEBASTIAN BORNEMISA *                300 LEI ÎN ŢflRft —600 ÎN STREINAîATE * PIAŢa CUZA VODĂ 16




                          P   E      C    E    A   L   A   L   T   Ă     F    A    Ţ   Ă   . . .

                                                 d  e   T  E  O  F  I L    B  U  G  N  A  R  I U
            Na  mai  e  o  taină  pentru  nimeni  această stare de ruşine, au rămas şi  o  largă  pregătire,  cere  în  primul
          că  învăţământul  nostru  secundar  de  astădată  nesondate.  Câteva  ar­  rând  suflet.  Şi  sufletul  e  atât  de
          tânjeşte  de  câţiva  ani  într'o  îngri­  ticole dureroase cari puneau degetul  rar  în  aceste  vremuri  de  cumplit
          jorătoare  anemie.  Atât  autorităţile  pe  rană  arăiăndu-o,  au  rămas  ne­  materialism J Valurile grele ale rea­
          şi părinţii, cât şi projesorii şi-au dat  băgate  în  seamă.  După  cum  le  ve­  lităţii,  se  pare  că  acolo  izbesc  mai
          de  mult  seama  de  acest  fapt,  şi  au  nea  la  socoteală  celor  interesaţi,  cu  putere,  unde  floarea  lui  albă  îşi
          dat  alarma  cuvenită,  prin  gazete,  chestiunea s’a cercetat şi pus în lu­  deschide în lumină petalele. Şi totuşi
          prin  congrese  şi  prin  tot  felul  de  mină  pe  o  singură  faţă,  cealaltă  viaţa  şcoalei  numai  de  aici  poate
          rapoarte  adresate  celor  în  drept.  abă  pomenindu-se  în  răstâmpuri.  izvori.  Unde  este  însă  sufletul  ?
          Porple  au  rămas  însă  închise,  căci  Şi totuşi, rana de care sufere orga­  Când viaţa urlă necruţătoare în faţa
          cei  mari  aveau  alte  socoteli  de  is­  nismul învăţământului nostru secun­  ta,  când  traiul  zilnic  îţi  cere  sfor­
          prăvit,  iar  şcoala  lipsită  de  îngriji­  dar,  e  pe  această  ţaţă  necercetată  ţări  uriaşe,  când  toţi  necinstiţii  ţi-o
          rile  necesare,  a  mers  fatal  pe  dru­  şi  în  chip  vinovat  ocolită  de  auto­  iau înainte, şi când situaţiile se câş­
          mul  apucat,  ca  un  bolnav  părăsit  rităţi.  Articolul  dlui  I.  Simionescu  tigă  nu  după  merit  ci  după  fluc­
                                                                   u
          de  toţi,  din  rău  în  tot  mai  rău.  în „ Viaţa Românească , şi mai nou,   tuaţiile nestabile ale protecţionismu-
          Dureroasa  palmă,  izbită  pe  obrazul  memoriul-protest al profesorilor se­  lui  politic,  întunecarea  şi  îngenun-
          conştiinţa noastre, de falimentul mo­  cundari  din  Bucureşti,  o  arată  clar  chierile  sufleteşti  se  ţin  lanţ  Cum
          ral  şi  material  al  examenelor  de  şi dureros de convingător.       să  mai  ardă  în  tine  flacăra  idea­
          bacalaureat, a avut darul — târziu —   Că  atât  învăţământul  secundar  lismului,  când  pentru  cerinţele  unei
          de-a  deschide  ochii  şi  spre  viaţa  de  cât  şi  corpul  didactic  a  rămas  în   vieţi modeste, tu biet profesor sărac,
          cenuşereasă  nebăgată  în  seamă,  a  urma cerinţelor vremii, e fapt neîn­  eşti  silit  să  alergi  în  toate  părţile,
          şcolii.  Glasuri  de  indignare  s’au  doios  Dar  vina  acestui  rezultat  o  muncind  îndoit  pentru  pâinea  cea
          ridicat  din  toate  părţile.  Pentru  un  poartă  în  cea  mai  mare  parte  acei  de  toate  zilele?  Când  statul,  pentru
          moment,  atenţia  opiniei  publice  era  ce  având  datoria  să  se  îngrijască  şcoala  căruia  ţi-ai  închinat  tot  ce
          smulsă  din  învălmăşala  iţelor  poli­  de  şcoală,  nu  s’au  îngrijit.  Cariera  ai  avut  mai  bun,  în  schimbul  mun­
          tice  şi  a  faptelor  diverse,  şi  îndru­  de  profesor a  ajuns  astăzi una din­  cii  tale  te  răsplăteşte  cu  leafă  de
          mată  spre  arzătoarea  întrebare  a   tre  cele  mai  ocolite  şi  facultăţile  muritor de foame, cum să poţi turna
          şcolii.  Toate  s’au  potolit  apoi,  ca  de  litere  cele  mai  puţin  cercetate.  în  ceea  ce  spui,  suflet  din  sufletul
          orice lucru pornit din entuziasm sau  Massa  tinerilor  capabili  şi  dornici  tău?
          indignaré  trecătoare,  şi  cum  era  de  de  această  funcţiune  socială,  prin   Azi  râsul  sorţii  izbeşte  brutal
          aşteptat,  vina  întreagă  s’a  aruncat  spectrul  unui  viitor  amar  de  mizerii  viaţa  întregei  funcţionărimi,  dar  ni-
          în  spinarea  profesorilor.  Cu  o  vi­  şi de înfrângeri,  sunt îndreptaţi spre  căiri  nu  ia  proporţiile  pe  cari  le
          novată  uşurinţă,  autorităţile  supe­  alte  cariere  mai  bogate  în  făgădu­  are  faţă  de  profesori.  Pentru  reor­
          rioare,  în  răspunsurile  ce  le-au  în­  ieli  şi  mai  puţin  ostenitoare.  Aşa  se  ganizarea  şcolii,  pe  întâiul  plan  al
          gânat  întrebărilor  legitime,  şi  în  face că facultăţile de litere, pe lângă  preocupărilor  se  aşează  imperios
          ordinul circular adresat profesorilor,  puţinii  idealişti  şi  visători  incorigi­  chestiunea  materială  a  salarizării
          i-au  condamnat  pe  aceştia  în  mod  bili,  sunt  împopulate  de  elemente  profesorilor.  Aşa  zisul  „apostolat
          aspru,  acuzându-i  de  dezastrul  în­  relativ slabe. Seriozitatea imperioa­  culturar  care  se  flutură  mereu  în
          văţământului. Ca totdeauna, s’a fă­  selor  probleme  vitale,  slăbeşte  ast­  semn de recunoştinţă în faţa ochilor
          cut  şi  de  astădatâ  acelaş  proces  fel  tot  mai  mult  tagma  redusă  a  dăscălimii  noastre,  e  potrivit  celor
          unilateral  şi  de  suprafaţă.  Adânci­  profesorilor.  Propovăduirea  cunoş­  ce-l  profesează  numai  tangenţial  şi
          mile  de  realităţi  cari  au  provocat  tinţelor  în  minţile  fragede,  pe  lângă  din plăcere, dar nu unei clase care
   1   2   3   4   5   6   7