Page 2 - 1926-38
P. 2

Pag. 370                                  C  O  S I N  Z E A  N  A  - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 9 —  I X    1926


       C R I Z A   D E L A   T E A T R U L   N A Ţ I O N A L


               Ş I   O P E R A   R O M                            Â N Ă   D I N   C L U )


                                                          de D. I. CU CU

               In  preajma  deschiderii  stagiunei   Sub  aceleaşi  auspicii  se  anunţă  tul  s'ar  putea  repartiza  în  buget
             criza de Ia Teatrul Naţional şi de la  deschiderea stagiunei  anului acesta.  pentru  îmbunătăţirile  artistice  ne­
             Opera  Română  din  Cluj  a  luat  Niciun angajament nou, care să do-  cesare la capitolul personalului, atât
            jorme  precise.  Nu  se  găsesc  inier-  vtdiască un început de îmbunătăţire.  al  operei  cât  şi  al  teatrului.  Şi  a-
             preţi.  Bugetul  celor  două  principale  Cel  mult  dacă  s’a  înmulţit  armata  vem  convingerea  că  nu  greşim.  Ii
             instituţii  de  artă  nu  permite  să  se  nefolositoare  a  probiştilor  şi  aşa  trebuie  operei  4  cântăreţi  de  frunte
             dea  salarii  corespunzătoare  cerin­  destul de numeroasă.            cari  să  fie  plătiţi  cu  120.000  de
             ţelor  de  astăzi  artiştilor,  actori  şi   La  Operă,  deşi  ne  apropiem  de  .lei  pe  lună;  asta  face  în  buget
             cântăreţi, de prima calitate, iar dacă  sfârşitul  lui  Septembrie,  situaţia  e  1.500000 lei în plus. Ii trebuie tea­
             dela  Teatrul  Naţional  n’au  plecat  cel  pupn  mai  limpede:  nici  nu  s'au  trului  încă  şase  actori  buni.  plătiţi
             încă  jruntaşii,  cum  au  plecat  dela  început repetiţiile. Lipsurile din tre­  cu  75  000  lei  lunar;  asta  face  un
             Operă,  japtul  se  datoreşte  întâm   cut, agravate prin demisiile din anul  milion  anual.  In  total  ar  fi  nevoie
            plărei  că  cererea  de  actori  nu  este  acesta,  au  lăsat  instituţia  fără  per­  de  2  500  000-  3000.000  lei  anual
             aşa  de  mare  la  Bucureşti,  cum  e  sonalul  artistic  trebuitor.  Cele  câ­  în  plus.  Economia  dela  montările
             cea de cântăreţi.                   teva  oferte  venite  dela  Bucureşti,  operei, dacă ele se reduc la lucră­
               Aceasta însă nu înseamnă că Tea­  prin  intermediul  ministerului  culte­  rile  de  strictă  necesitate  specifică
             trul  Naţional  se  află  mai  puţin  în  lor  şi  arlelor,  au  fost  respinse.  O-  reprezentaţiilor  ei,  ca  şi  dela  ale
             criză  decât  Opera.  De  ani  de  zile  pera  n’are  de  unde  plăti  salariile  teatrului,  ar  putea  f  i  de  1500  000
             cadrele de protagonişti ale Teatrului  cerute.  Şi  opera  continuă  a  sta  în­  lei.  Economia  de  personal  technic
             suni  incomplecte.  Actorii  pe  cari  îi  chisă  şi  a  consuma  un  buget  de  şi  administrativ  ar  acoperi  restul
             are trebuie să jacă faţă tuturor ne­  câteva  milioane  cu  plata  orchestrei,  până  la  2  milioane,  iar  diferenţa
             voilor,  iar  multe  piese  nu  se  pot  a  corurilor  şi  a  soliştilor  fără  ocu­  de  1  milion  în  plus  s'ar  obţine  uşor
            juca  pentrucă  nu  sunt  actori  potri­  paţie fiindcă nu se mai găseşte încă  dela  ministerul  cultelor  până  ce
             viţi genului. Lipsesc teatrului nostru  suma de 1 - 2 milioane anual pentru  publicul  se  va  convinge  că  merită
             multe  elemente  indispensabile  ori­  principalii cântăreţi absolut necesari   susţinute  spectacolele  bune  ale  in­
             cărei  înjghebări  dramatice.  Rolurile          * *                   stituţiei.  Pe  lângă  aceasta,  teatrul,
            feminine  de  mare  dramă,  când  nu   Dar  criza  aceasta  de  care  sunt  cu  un  spor  de  şase  protagonişti  ar
            le  joacă  dna  Bârsan,  nare  cine  le  cuprinse  şi  Teatrul  Naţional  şi  O-  putea  să  deservească  şi  cerinţele  de
            juca,  sau  se  joacă  cu  improvizaţii  pera  Română  din  Cluj  nu  se  măr­  teatru  ale  celorlalte  oraşe  ardele­
            dictate de împrejurări cu totul stră­  gineşte  numai  la  personal  artistic.  neşti,  răspunzând  astfel  problemei
            ine  de  orice  consideraţie  artistică.  Mai  presus  de  această  lipsă  este  de propagandă prin teatru.
            Rolurile de prime-amoreze în drama  criza  de  conducere,  de  care  sufăr   Mergem  chiar  mai  departe  şi  ne
            modernă  sunt  jucate  de  câţiva  ani,  amândouă aceste instituţii. Organi­  gândim,  cu  riscul  de  a  fi  arataţi  cu
            cu o dezolantă monotonie, de mereu  zate  separat  în  cuprinsul  aceleiaş  degetul  de  sacerdoţi  intelectualis­
            aceeaşi  actriţă  cu  oarecari  calităţi  clădiri, ele se irosesc pe căi deose­  mului  pur,  că  instituţia  ar  putea  da
            de ingenuă, dar fără nicio resonanţă  bite  fără  motive fireşti şi fără scop,  mult mai bune rezultate complectată
            pentru  acest  gen  dramatic,  nu  aşa  făcând  cheltuieli  inutile  pentru  de­  cu  o  echipă  de  operetă.  Exemplul
            de  uşor  precum  s'ar  crede.  Rolurile  coruri  şi  costume  proprii,  utilizând  teatrului  maghiar,  care  fără  nicio
            de  prim-amorez,  de  asemenea,  sunt  două  serii  de  personal  technic  şi  subvenţie  se  menţine,  ne  stă  viu  la
            deţinute de un actor cu însuşiri bune,  şicanându-se reciproc la orice oca­  îndămână.  Corurile  şi  orhestra  o-
            într'alt gen însă.                  zie.  Ori  toate  aceste  cheltuieli  de  perei  servesc  şi  operetei,  care  pe
               Şi  am  putea  continua  seria  lip­  prisos şi toate aceste zadarnice fre­  lângă  artiştii  ei  proprii,  împrumută
            surilor.  Dar  e  inutil  Ele  sunt  în­  cări sunt o imensă pagubă în bugetul  dela dramă şi dela operă unele ele­
            deajuns  de  cunoscute  şi  celor  dela  statului.  Montările  diferite,  în  ceea  mente de valoare.
            conducerea  teatrului  şi  publicului.  ce  priveşte  unele  decoruri  de  ca­  Astfel  complectată  instituţia  ar
            Din  cauza  lor  spectacolele  merg  racter  general  şi  costumele  pentru  da  roade  admirabile,  stârnind  în
            şchiopătând, deşi mai totdeauna an­  cor  şi  figuraţie,  încarcă,  în  mod  publicul românesc de toate catego­
            samblul e bun                       considerabil cele două bugete, ca şi  riile, interesul care astăzi îi lipseşte
               Ca  şi  la  Operă,  an  de  an  ele­  plata celor două rânduri de electri­  pentru  teatru.  Căci  oricâtă  savantă
            mentele de valoare au plecat, iar în  cieni,  croitori,  coajeuri,  oameni  de  grijă  s’ar  pune  în  selecţionarea
            locul  lor  s'au  adus  începători,  cari  serviciu la regisorat, recuzitori, ser­  spectacolelor  de  dramă  şi  comedie,
            numai  în  rare  cazuri  au  dat  mai  vitori,  iar  în  administraţie  a  secre­  alăturea  de  spectacolele  de  operă,
            mult,  decât  vagi  nădejdii.  In  golu­  tarilor, a contabililor, a administra­  cu  săli  goale  nu  se  realizează  ni­
            rile  rămase  au  trebuit  să  apară,  torilor, ş. a. m. d.             mic. începând dela operetă, o anumită
            printr'un  plus  de  muncă,  cei  rămaşi   Cu  o  conducere  unică,  artistică  parte  din  public,  şi  din  nefericire
            şi  buni,  când  nu  s'au  făcut  rând  şi  administrativă  sarcinele  bugetare  cea  mai  numeroasă,  va  învăţa  să
            ambiţiunilor ocrotite de interese stră­  cauzate  de  cele  două  administraţii  vină la teatru.
            ine teatrului                       separate  at  fi  evitate,  iar  exceden­
   1   2   3   4   5   6   7