Page 10 - 1953-07

pag. ‘2-a ' DRUMUL. SOCIALISM ULUI

Colectiviştii Cisiei - Întovărăşirea noastră luptă pentru asigurarea pâinii poporului muncitor

fruntaşi la toate muncile In toamna anului trecut, era zarvă mare întovărâşiţilor dc a munci După cum se lelor dela batoză la baza do rcccplic şt
agricole printre ţăranii muncitori dela noi din sat. arată culturile, la trocriş vom obţine în magazie, am fixat ţăranii întovărăşiţi, a
Toţi se întrebau : cum o fi .fn întovărăşire ? medic 1900—2C00 kg cereale Io ha., depă­ căror care se. vor ocupa numai cu trans­
La gospodăria colectivă din Cistcî raio­ Citisem noi şi desbălusem de mai multe şind cu mult producţia ţăranilor muncitori portul dc cereale
nul A’bn, muncile (fin campanii! agricolă
ori Statutul întovărăşirii agricole In cămi­ cu gospodării individuale. Având bine organizată munca. îndala
dc vara se desfăşoară cu rapiditate Şi în
nul cultural. Era înţeles de toţi ţăranii mun­ Munca fn întovărăşirea noastră se des­ oc grâul a dat în pârgă cele 7 echipe de
bune condiţiuni agrotehnice Colectiviştii (I n
citori din sat, aproape că-1 ştiam pe dc rost făşoară cu spor după un plan bine stabilit întovărăşiţi au început secerişul. In pri­
această gospodărie au tcţminal încă săp­
şi totuşi mai erau nedumeriri pe campania dc vară. In vederea recoltării, mele zile a fost stnVisă recolta dc pe 15
tămâna trecută prnşib a doua la porumb,
- Chiaburii din sat răspândeau printre noi Irccrişului şi desinirişlilului. cu câteva zi­ lia şi aşezată în clăi şi şiruri dropie astfel,
sfeclă de zahăr, cartofi, floarea soarelui şi
fot felul de svonuri „că o să ne năpă­ le în urmă. in cadrul unei adunări gene­ ca să putem începe dcsmiri.şlilul imediat cc
alte culturi, care l.i un loc totalizează o su­
dească buruienele holdele”, că o „să lucre­ rale ţinută cu toţi întovărăşiţi!, am prelu­ terminăm cu strânsul recoltei.
prafaţă dc peşte -.0 hectare teren. *
ze unul pentru altul şi n’o să fie răsplă­ crat pianul de executarea muncilor în a-
In grădina de zarzavat care anul acesta tită munca" şi multe altele. Ei ştiau nînc Toate echipele în prczc:-;t dau zor sâ
a fost mărită la 7 hectare, muncile dc în ccaslii campanie. Ţinând cont dc prevede­ termine recoltatul în 3 zile aşa cum s’au
că dacă noi ne vom uni pământurile la rile statutului, recoltatul păioasclor îl facem
treţincrc a cullurilor sunt dcascincni făcute angajat.
un loc şi Ie vom munci cu maşinile sta­ în comun In cadrul aceleiaşi şedinţe am
la zi. Roadele muncii depuse dc colecti­ lului, aplicând regulcle ştiinţei, nu vom mai Până în prezent, în fruntea muncilor oslo
vişti în grădina dc zarzavat, au şi început fixat norma unui om într'o zi dc lucru, am echipa II-a condusă dc tovarăşul Gnşpar
P nevoiţi sa mergem să le muncim averile fixat plata pentru cei ce muncesc mai mult
să fie culese Până acum, gospodăria a lor pentru un pumn de făină Dcaceca, cău­ Pclru şî echipa Vl-a condusă do tovarăşul
furnizat cooperaţiei conform contractului decât pământ au ei în întovărăşire, iar Mod rea Ion. caro In 2 zile au secerat peste
tau să ne umple capul cu toi felul dc năs­ pentrj a putea ţine la punct evidenţa lu­
încheiat şi a valorificat pe pieţele din cociri. 150 do clăi Fruntaşi la seceriş sunt şi in-
Alba lu'.ia şi Tciuş, legume şi zarzavaturi Toate încercările chiaburilor şi ale codi­ crărilor am format echipe dc câte 5 fa tovărăşiţii: Barbu Avram, Pădurenn Ro
în valoare dc peste 10 000 Ici. ţelor lor dc topor, au fost zădărnicite Aju­ mi ţii împărţindu-lc egal cele 25 ha., de mol, Dan Lazăr, Mihuţ lonn şi tovară­
Cele palru hectare de vie ale gospodă­ păios se pentru a le recolta şele Văgâu Valeria, Bonca Valeria şi Co­
taţi de partid şi de organele Comitetului
riei sunt la fel intircţinule în condiţiuni Executiv al sfatului popular raional. 37 fa­ La propunerea tovarăşei Văgâu Valcria, vaci Luereţia din celelalte echipe
agrotehnice bone. In prezent se execută milii dc ţărani săraci şi mijlocaşi în frun­ secretara organizaţiei dc bază din înlovă- Recoltatul şi trecrişul celor 7 ha. cu
plivitul al doilea, iar peste câteva zile va te cu comuniştii, nc-ani unit la un loc colo ■răşire, am organizat întrecerea socialistă grâu alese pentru seminţe, cărora le-am
fi terminat stropitul al doilea. 45 hectare teren arabil, înjghebând întovă­ între cele 7 echipe, fixând- puncte de în­ dat o îngrijire deosebită, o facem separat,
In afară de muncile de întreţinerea cul­ trecere : secerişul să se facă In pârgă şi pentu ca la toamna viitoare sâ putem se­
răşirea agricolă din salul Filimon S-irbu.
lurilor şi a viei. colectiviştii din Cistei, au In toamnă am însămânţat 23 hectare cu !n termen de 4 zile dela dota începerii, a- măna sămânţă de bună calitate, din care
cosit, uscat şi făcut furajele dc pe o su­ grâu în rânduri încrucişate cu ajutorul d un a ren tuturor spicelor răzleţite pe holdă, la anul să obţinem recolte şi mai bogate.
prafaţă de peste 11 hectare teren S.M.T Terenul pentru culturile dc primă­ şi aşezarea snopilor în clăi în fiecare zi După terminarea secerişului, în timp cc
Cu toate că în acea parte a raionului vară dcaseincnca a îost arat adânc din după seceriş, ele o parte din întovărăşiţi transportă griul
Alba culturile se coc mni târziu, coleoti- toamnă cu tractoarele Toate însământârilc Cu ocazia discutării planului de muncă la arie, am liotărît ca ceilalţi sâ execute
vişlii din CisteJ au făcut cu mult timp din primăvară le-am făcut după rcgu'ctc în vederea Irccrişului, am stabilit şi locul praştia a treia la porumb
înainte pregătiri în vederea începerii se­ ştiinţei, aşa cum am învăţal în timpul iernii pcnlu arie, socolindu-ne să organizăm aria In munca noastră un ajutor preţios ne
cerişului celor opl hectare de orz îndală după metoda slalinnovcstuluî sovietic Ni-
la cercul agrotehnic şi din conferinţele ce este dat dc organizaţia de bază în frunte
cc el a dat în pârgă. Până în ziua de (* s’au ţinut la căminul cultural. colof Brediuk, organizând munca în aşa cu tovarăşa secretară Văgâu Valeria, care
Iulie secerişul orzului a şi fost terminat Intrclincrea culturilor dcnscmcnca am fel, ca trcerîşul păioasclor să mi dureze
în întregime, iar suprafaţa dc teren a (ost făcut-o după recomandările tehnicienilor mai mult dc 5 zile. Pentru executarea ne îndrumă şi ne ajulă în toate problemele
desmiriştilă. agronomi ; porumbul şi cetolaltc plante pră- acestor lucrări de mare însemnătate corn şi ne îndeamnă, fiind fn frunle, sâ învin­
. La iul reţinerea culturilor, la vfe, la gră­ şitoare le am prăşit până în prezent de 2 munci tot pe echipe în două schimburi ir» gem greutăţile cc Io mai întâmpinăm
dina dc zarzavat cât şi la socciş şi în ori la timp ; prostul obicei moştenit din aşa fel ca să eliminăm timpii morţi, iar Cu ajutorul şi sprijinul partidului sun-
alte munci, colectivişti ca: Cărnaţ Petru, bătrâni de-a prăşi porumbul ou muşuroi batoza să funcţioneze încontinu cu «icelaş 1etn hotârîţi să fim în fruntea muncilor,
Dobărlă Maria, Sân.timbrcan Vian, Nogy nu l’am mai practicat Datorită modului ritm dc treeriş. luptând pentru o recoltă bogată, asigu­
Ştefan, Aldca Maria. Silveşan Florica, rând hrana clasei muncitoare şi totodată să
ştiinţific dc muncă, culturile noastre au In ce priveşte adularea datoriilor către
Ciufudean Virginia şi alţii, nu vor să ştie întrecut pe a-lc ţăranilor muncitori cu gos­ transformăm întovărăşirea noastră în gos­
dc oboseală. Singurul lor gând este cule­ podării individuale; se miră lot satul dc et.a>t şi plata către S MT. pentru muncile podărie agricolă colectivă
gerea uncî recolte bogate ş> înflorirea gos­ frumuseţea lanurilor noastre executate, ne am holărît s’o facem din pri­ BOANCA ARGN
podăriei lor colective. Culturile de grâu şi secară cu rodul bo­ mele cantilăţi de boabe realizate în prima Preşedintele întovărăşirii agricole
gat, au dcsvoltat şi mai mntt dragostea ii de trocriş. iar pentru transportul cerea­ din comuna „Filimon Sârbu”
întovărăşire a agricola
din Salciva a început M I C I I P A T R I O T I
bataha recoltării
Zorii dcabia împânziră întinsul nesfâr­ pentru poporul nostru, în cinstea Festiva­ Şi snopii adunaţi de micuţi, se înmul­
In ziua de 6 Iulie, membrii întovărăşirii
şit a holdelor aurii, şi deja cânlecvl sece lului Tinereţii, pentru pace, cât mai multă ţesc mereu
agricole din Sâlciva raionul llia, au început
râtoarci şi pufăitul sprintenului tractor se pâine... Furdui Maria caro îşi va petrece vacan­
bâtătia pentru strângerea recoltelor, care în­
auzeau în plină activitate. Şi-s mulţi ca acesta ţa înlr’o tabără dc pionieri, caută săncar-
grijite de ei după îndrumările agrotehnice Răsăritul soarelui încercă să se ia b Grupul femeilor este lot atât dc antrenat
prevestesc in belşug de boabe nemai po­ ce cât mai mult snopul cu firele-i strânse,
întrecere cu voinţa ulciniştilor tractorişti în muncă ca şi cel al bărbaţilor. Henegar răsplătind în acest fel grija cc i o poartă
menite în comună
Soeaci Diooisic şi lancu 11 ic ; care o su P.araschivn, Bărboi Ravcca şi multe altele, partidul AAicuţul llodârnău. n’are decât
Cu ajutorul celor Joia scccratori-lcgă- iasă cei dfnlâi peslc lanuri ?... Voinţa o- sunt de nc’nlrccut. S’ar prinde în avântul
tori trimise de S.M.T. Alba, întovărăşiţi) din iO ani. Dar nu se lasă întrecut dc Crişan
tnului ,i învins. Tractoriştii nu cşil învin­ lor la ’nlrccerc şi cu cel dintâi brigadier. Maria, carc-î In clasa Vff-a. «Şi cu merg
Sălcivu au reuşit ca numai într'o zi şi ju­
gători Când peste câmp nu se mai auzeau de­ înlr’o tabără pioncrcască, — spune el —
mătate sa adune recolta de grâu dc pe 14
Snopii se prăvălesc unul după altul din cât loviturile aripilor dela sccerătoarc Şi
hectare teren. Cîâilc sânt aranjate în linii nu inâ las în urmă — şi într’.ndcvăr el
scocrătoarea lacomă, care nu lasă niciun mersul K D.-ului. un imn pioncrcsc ţâşni se ţine printre primii
drepte dcolungul tarlalei, ca imediat după
fir de grâu ncseceral. In urma ci, miriştea peste «auritul covor.
seceriş să poa>tă h desmiriştilă întreaga su­ pare netedă ca şi ‘iKinsul nesfârşit al la­ — Sosesc pionierii, îi auzeai pe vârstnici Fiică, dc colectivist. Romoşan Elconona,
prafaţă de teren nurilor ce aşteaptă să le vină rândul şoptind ‘plini de bucurie Şîntradevăr, pes­ caută să se remarce în muncă mai mult
tntovărăşiţii llodor Aurel secretarul or- să fie secerate te câteva clipe, peste suprafeţele secerate, oricât ceilalţi : — noi Ircbue să fim exemplu
gainzaliei dc ba2ă. Anca luliu, Hodor Ni- Deodată, un cântec de veselie umplu pionierii, zorii zilei de mâine ai patriei se — aşa î-a spus tăticul ci. Iar ea, nu des-
colae şi Jelcr Ionică sVj avântat cei din­ câmpul ; bărbaţi şi femei membrii harnici apucară dc muncă plini de voioşie. minte aceste cuvinte
1
tâi în lupta pcnlru strângerea la timp şî ai gospodăriei agricole colective „23 Au­ Prclulmdcni, se vedeau răsărind cravate Pentru sârguinta din timpul anului şco-
fără pierderi a recoltei gust” din comuna Vinerea, fn timp ce bra­ roşii, iar veselia şi cântecul nu se mai )nr„ mica Eicon or a anul acesta va merge
Urmând exemplul întovărâşiţilor, ţăranii ţele lor adunau clăilc cc se inşirnu fără sfârşea într’o tabără dc pionieri Câtă bucurie este
muncitori Anca Gheorghe, Cârmănaş Ionică dc număr, făcură fnlinsul sâ simtă că’n Micuţii, deveneau tot mai dârzi în munca fn ea. fn lălieu ei. în marca familie a co-
şî alţii au început şi ci secerişul în pârgă. ziua aceia, ei sărbătoresc una din măreţele lor : împărţiţi în două grupe, una condu­ Icctivişlilor
In prima zi au şi secerat peste 4 lied urc lor victorii — strângerea 9 pâinii Patriei să dc fruntaşa la învăţătură Crişan Ma­ Ce) de-al 7-lea snop s‘n adunat demult,
teren noastre ria şi cealaltă condusă dc una dintre tete dar bătălia continuă eu o şi mai marc dâr­
Cum să nu îndrăgeşti oameni ca preşe­ mai bune pioniere a detaşamentului, Cu- zenie. Fiecare dintre pionieri vrea să strân­
lin ajutor preţios dintele Boboîca sau ca brigadierul Hondob? gcrcan Ana. se luară la întrecere: care gă câ! mai mult grâu rămas dm urma
Răspunzând chemării partidului, mii dc Viaţa noastră este gospodăria. Ea ne vom strânge mni inufte spice ? — Noi, sau maşinii, ca apoi cu mândrie să se gândeas­
muncitori, tehnicieni şî funcţionari, din în­ este mai dragă ca orice Trcbuc să mun­ voi ? că : — şi eu am ajutat la strângerea pâi­
treprinderile regiunii noastre, au dat în cim cât nui bine, muncitorii aşteaptă pâi­ In frunte,a grupelor, tov. Bobolca Floa­ nii poporului nostru.
timpul lor liber un ajutor preţios gospo­ ne, iar noi suntem datori să le-o dăm.- rea, inslrudoarca superioară a unităţii, Târziu, după câteva orc de muncă, nur-
dăriilor agricole de stat şi gospodăriilor Aşa gândesc ei. şi aşa gândesc şi co­ dând personal exemplu. angrenează In nicii pionieri, voioşi părăsesc lanurile şi se
anexe, la întreţinerea culturilor pentru ob­ muniştii Hcrlen Silviu sau Cugercon Tra­ muncă, lot mni holărît pe pionieri îndreaptă cântând înspre casele lor. In
ţinerea unei recolte bogate. taţi — Snopu-i gata. strigă pionierul Mir- urma lor, clăilc cu snopi se îhşiruiau nes­
Astfel, in perioada dela 9 Iunie la 5 Iulie, Cu cât avânt munceşte utcmistul Cră­ cea Hondoln. Dar imediat după el. un glas fârşite, având în ele şi o mică parte din
numai din întreprinderile raionului Alba, ciun Mihâilâ ; — In ochii lui luminoşi par­ de fntă îi dă o replică : noi l-am început munca micilor patrioţi.
ca : „Horea”, „Simion Bărnuţiu”, între­ că citeşti; pentru viaţa noastră fericită, pe cel de al doilea SEVER UTAN
prinderea dc construcţii şî altele, au pres­
tat muncă voluntară la G A S. Galda, pes­
te 4000 oameni. Deasemeni, oamenii mun­ Deschiderea cursurilor I. C. D. în oraşul Deva
cii din întreprinderile: „Vidra". „IRC A.”,
Luni 6 Iulie ac. în sala festivă a şcolii tului Sindical Regional învăţământ şî mem­ Deschiderea 'cursurilor a fost făcută de
Şcoala Chimică, ele., din raionul Oraş-
pedagogice din Deva. sau deschis cursu­ bră în Prezidiul Consiliului Central a! Sin­ către tovarăşa Coconeţ Maria, după care
tic, ou ajutat gospodăriile anexe, ieşind
rile dc îndrumare pentru membrii corpului dicatelor, tovarăşul Mangaciu Nicolac din a<u luat cuvântul tovarăşul Pcica Andronic,
la muncă voluntară într’un număr de peste
didactic dela clasele V—VII. partea Comitetului Regional P.M R., tova­ tov. Hangaciu Nicolac, tov lonescu Ioana,
2400 x
Un ajutor preţios a primit şi G A.S A La deschiderea cursurilor au luat parte răşa loncscu Ioana delegata Ministerului tov. Pogolşn Victor, directorul cursurilor,
tovarăşa Coconeţ Maria, şefa secţiei orga­ învăţământului Public, tovarăşul Pcica
polci ul dc Sus, dela cei cea. 2.600 oameni I.C.D. şi tov Valicov din partea cursanţi­
nizatorice a Sfatului Popular Regional şî
ai muncii din întreprinderile ; „1 Mai”, Pc- Andronic şeful secţiunii dc învăţământ a lor.
trcşli. „Toba". „Ardeleana” şi altele din ra­ membră a Comitetului Regional P M R , to­ Sfatului Popular Regional, lectorii cursuri­ Primele lecţii au Început şi cursanţii
donul Sebeş varăşa Bodea Eleonora preşedinta Comite­ lor şi aproape 200 de cursanţi. arată un interes donsehit a* dnHin