Page 8 - 1953-07
P. 8
Pag, 4-a OKUfrlU L A&1AUS&ULU >
~
Opinia publică mondială ETHEL ROSENlil-RG
condamnă provocările lisînmanisie r f)e-6 ia mărim
N’;iu trecut nici zece 7 -*lc dc c:,n( * lor dc armistiţiu, iar pcn-lfu -aceasta, înain Ve(i şti'ntr‘o zt, copiii mei, vc(t .şti Co/iiit nici. pâruântu'o să' zâmbească,
două părţi la tralivcle de armistiţiu vlm te de toate trobuc să se facă un gest dar Dece tâsut-am cântul nostru frânt, S'o’nuest.mânta mormântul nostru n flori.
Corcea îui semnal acordul în chestiunea şi convingător; care să dovedească chine Cartea deschisă, munca nesfârşită. tn locul crimei — pacea şt frăţia
repatrierii prizonierilor dc război şi ca zilor şi nord coreeni lor că noi nu suntem în Ca să ne ducem, tineri, sub pământ. S‘or arăta in lume tuturor.
urmare n faptului că a fost încurajat de ţeleşi cu Li Sîn Man. Totodată primul Nu plănge(i, nu. nu plângeţi, puii mei. Munciţi Şi ridicaţi un monument
culrc partea americană. Li Sîn Man a ministru indian Neliru, împemnă cu a.ltc Veni-va ziua când se va afla lubifii, bucuriei, — neîncetat.
provocat un incident care consliluc o în personalităţi indiene au condamnat provo Cine-a stârnit asupru-nc minciuna Un monument credinţei, demni/ăfii
călcare gravă a acestui r»:ord. Sub ochii carea lisînmaniSlă şi a cerut convocarea Şi lacrimile, crima, cazna grea. Pc care pentru voi lc~am apărat.
binevoitori ai comandamentului hmerican. Adunăm Generale, care să ia în discuţie In româneşte dc EUGEN JEBELEANU
La 18. 19 şi 20 Iunie Li Sîn Man a pus provocările lisînmanîste. Exprimând în a-
în libertate 2GOOO de militar; ai armatei ceaslă problemă atitudinea opiniei publice
populare coreene prizonieri dc război d*: indiene, ziarul „Tiu.es Of India” cerc „o Telegrama adresată de C. C. al P. C. (J. S.
(muţi în lagărele diu Nonsan, Masan, acţiune generală pentru salvarea armisti tovarăşului Walter Ulbricht
Pusan şi dm alic locuri, care după ar- ţiului”. „Trebue să se facă orice, serie
unslitm urmau să fie daţi în grija Corn.- ziarul, pentru a-i aduce înapoi pe prizo MOSCOVA (Agerpres). — Ziarul „Pravda” publică următourea telegramă adre
sici de repatriere alcătuită din reprezen nierii eliberaţi. Sub ameninţarea celor mai sata de Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice tovarăşului
tanţii unor state neutre însărcinate să severe pedepse, la nevoie chiar cu sus Walter Ulbricht:
hotărască soarta acestor prizonieri de răz pendarea lui Li Sîn Man din funcţiunea
boi Gravitatea acestui incident cure este de preşedinte, guvernul sudeoreean trebue Cu prilejul împliniri» a 60 de r.ini, Comitetului Centrul al Partidului Comunist a
/
de fapt o reţinere forţată, este evidentă obligat să colaboreze la această acţiune Uniunii Sovietice vă trimite dumneavoastră, unul din ce' mai de seamă organizatori
Pe bună dreptate, sublinia ziarul co Comandamentul O N U... nu se poate de şi conducători ai Partidului Socialist Unit şî ai clasei muncitoare din Germania, un
reean „Noduri Simtiim”: „aici tui se us zice de răspunderea ce i revine pentru cele salut frăţesc. *
case cerneala pc acordul cu privire la re întâmplate”. Vâ urăm noi sucocse in lupta pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale popo
patrierea prizonierilor dc război şi Li Sîn Siluajia a mers atât dc departe încât co rului, pentru pace şi unitatea Germaniei.
Man, cu aprobarea lacilj a pârtii ameri respondenţii agenţiei americane Asociutcd
cane, a ..eliberat” un marc număr din aşa Press transmitea la 24 Iunie cu vădită ne
numiţii prizonieri de război ..care nu do linişte din LonJra că „observatorii afirmă Oamenii muncii din R. P. Polonă
resc să se repatrieze”. încălcând în mod că guvernul britanic o arătat limpede în
grosolan acordul deja semnOl cu priv.rc cadiul convorbirilor cu guvernul american înfierează pe organizatorii provocării dela Berlin
la repatrierea prizonierilor de război şi şi celelalte guverne aliate că nu intenţio mineriilor dela mina „Stalînogrud" la care
dând -în vileag planul american de a re nează să continue războiul coreean în ca VARŞOVIA (Agerpres). P.A.P
întreaga Polonie a fost străbălJlă de au partioi-pat mii do oameni.
tine cu forja pe prizonierii de război A zul câd Li Sîn Man ar încălca armisti Muncitorii dela şantierul naval din
ceasta acţiune arbitrară a stârnit .ndtg- ţiul”. Fn ncelaş timp numeroase ziare oc un puternic val de proteste împotriva or
ganizatorilor provocării fasciste dela Ber Szczecî.n au trimis o scrisoare muncitorilor
narea şi proleslclc unanime nu numai ale cidentale impută Statelor Unite atitudinea-
lin. Oamenii muncii dm Varşovia, minerii dela şanlicrul na»val din Rostock, în care
opiniei publice democrate ci şi ale unor de bunăvoinţă de care dau dovadă faţă încredinţează pc constructorii de vase din
cercuri foarte largi care sprijineau con dc provocările lisînmanîste. „Politica n- şi mctalurgiştii, muncitorii dela şantierele
tinuarea războiului în Coreea. In Camera mcricană faţă dc Li Sîn Man pare a îi o navale, muncitorii dela căile ferate, au în Republica Democrată Germană de solidari
fiorat ou hotărî re pe organizatorii provo
Comunelor, conservatorul Osborne a cali politică de rugăminţi şi persuasiune” — tatea lor deplină ou lupta pe care o duc
cării dela Berlin.
ficat această acţiune ca „nebunia de ne scria ziarul „Yorksliire post" din 25 (unic oamenii muncii din Republica Democrata
„O profundă indignare provoacă (aptul
crezut » preşedintelui Li Sîn Man’f iar gu 1953 Germană şî toate forţele patriotice din Ger
că duşmanii păcii şi progresului caută noi
1
vernele englez şi francez au înaintat pro Cu toate acestea Lî Sîn Man continuân- mania pentru crearea unei German»! unite,
teste oficiale împotriva acţiunii lui Li Sîn du-şi seria provocărilor a rostit la 25 Iu căi pentru a crea un focar de război” —
Man care urmăreşte sabotarea armistiţiu nie, îndărătul unor uriaşe forte poliţieneşti, se spune în rezoluţia adoptată la meetingul iubitoare de pace. democrate.
lui. Ziarul englez „Daily Herald’’ sublinia un discurs plin de ameninţări fn care cu
la 25 Iunie 1953: „războiul din Corcea o trufie găunoasă a căutat să pună el
şi-n încheiat trei ani de existenţă, dar se „condiţii” pentru încheierea armistiţiului. Viaţa de mizerie a oamenilor muncii
pare că Li Sin Man. dictatorul Corecţi de
In acelaş timp la Seul a sosit Wallcr din lumea capitalistă
J
Sud. este holărit să prelungească la P *
Roberlson, secretar adjunct al Departa
tru sau cinei ani este imposibil să se mentului dc Stat, însărcinat cu problemele — Mărturisiri ale presei occidentale —
rezolve problema Asiei atât timp cât |>o!i-
Extremului Orient, trimis în misiune spe • In legătură cu intensificarea exploa nentă. 1.600.000 invaliditate temporară eu
tlca americană se va sprijini pe renegaţi cială dc către preşedintele Eisonhowcr Şi
ca Li Sîn Man în Corcea sau Cian Kaî tării In întrepi inderilc din S U.A. un acti o durată mijlocie de 20 de zile
de John Foslcr Dullcs, care făcând escală vist «indica 1 american a amintit nu demult Le Monde
1
$ek în Taivan '. Numeroase ziare vest
Ia Tokio pentru a conferi cu comandanţii de declaraţia făcută cu câţiva ani in urmă
europene au condamnat în termen aspr: ® Impozitele pe venit a'j atins (în S U.A,
militari americani, a declarat că speră în
poliiic a dusă de ţările occidentale în legă de revista moneipol irilor „Business Week" : — NJU) cel mai înalt nivel din istoria,
încheierea armistiţiului, dar nu a precizat „Muncitorii vor trebui să lucreze mai mult
tură cu acţiunile provocatoare ale clicii L- Astfel. In 1939, un cetăţean care avea un
condiţiile concrete şî măsurile pe care şi mai intens Dar în locul unui salariu mai
smmanisle în Coreea şi a aventurii dela venit de 10 000 dola-ri, după reţinerea Impo
partea americană înţelege să le ia pentru
1
Berlin a mercenarilor străini Ziarul „Re mare. vor trebui să se mulţumească cj unii zitelor primea 9.500 dolari. Astăzi, c pri
ynolds News” scria : „Provocările. Iiaosu a asigura aplicarea lui. mai mic... S’a terminat cu plăcintele De- meşte 7.900 dolari, cu o putere de cumpă
1
şi moiirlca din Corcea şi Berlin nu Popoarele din lumea întreagă insistă ca acum încolo nu le va mai rămâne nimic alt rare egală cu aoeca pe care o aveau
constitue tocmai un teren propice pentru partea amerioajiă să îa măsurile practice ceva decât biciul...". 4 100 dolari în 1939
iniţierea unor tratative cu privire la o menite să ducă la aplicarea acordului sem Dussincss Week U. S, Nca's and W'jrtd Report
pace reahi. Este clar că. paraziţii Şi toţi nat. Acesic măsuri au fost expuse în scri • In 1952, 2.000 000 muncitori americani • Numărul mare de bolnavi în rându
cei oare se îmbogăţesc de pe urma răz soarea trimisă dc Kim Ir Sen şi Pân Dc- a<u suferit accidente de muncă 15.000 dc rile populaţiei muncitoare (din Grecia N R )
boiului Îşi pierd tot mai mult simţul mă Huei generalului american Clark care ce cazuri a‘i fost mortale ; circa 81.000 mun care trăcşle în unul din cete mai sănătoa
surii Este cu atât mai necesar cn loţi rea ca toţi prizonierii de război să fîe re- citori au rămas infirmi pe viaţă. Cel mai se climate din Emopa, poale fi atribuit silb-
cei care doresc sincer pacea să rămână fer capluraţi
mare număr de accidente s’a înregistrat alimootării, locuinţelor nehigicnicc, diagnos
mi şi să rm se lase influenţaţi de provo Popoarele lumii îşi întăresc vigilenta printre muncitorii agricoli, In acest sector ticul şi tratamentul întârziat a[ bolilor...
cări” pentru a demasca şi zdrobi uneltirile duş
3.800 cazuri au fost mortale, iar 320 000 Două treimi din venitul muncitorului ^ste
Comentatorul ziarului „Observer” nrală manilor păcii care încearcă să mcnţînă
muncitori şi au pierdut total sau parţial ca clicluit pentru menţinerea unei alimen
că acţiunile lui Li Sîn Man. care a eliberat flacăra războiului In Coreea Dând glas pacitatea de muncă. taţii. care nu ajunge decât pentru a su
în mod „ilegal” prizonierii de âzboi, po* voinţei unanime a popoarelor iubitoare de
Date publicate de Pironi oficial de pravieţui.
servi drept un avertisment Acesic acţiuni pace. Consiliul Mondial al Păcii sublinia Manchestcr Guardian
arată că el ar putea să „violeze în mod tră în declaraţia cu privire la deschiderea unei statistică a muncii din S IJ.A.
dător armistiţiul” după ce accsla va f» campanii mondiale în favoarea tratative • In Itecare ceas în întreprinderile fran • 2 800 studenţi francezi n’au locuinţe
fost semnal Li Sîn Man, scria ziarul. în lor, adoptată la sesiunea dela Budapesta : ceze se întâmplă câte un caz nenorocit cu şi un mare număr dintre ei caută de lucru
continuare, crede cfi poate continua oricând „Armistiţiul in Coreea premergător stabi deznodământ fatal In fiecare an sunt în pentru a putea duce o existenţă de azi
operaţiunile militare şi este convins că '<*■ lirii păcii, trebue semnat de îndată pe baza medie 2 500 jertfe. 60 000 de muncitori su pe mâine
tăia timp cât operaţiunile militare conti acordurilor deja realizate. Orice nouă în (era mutilări care aduc invaliditate perma Le Ptgara
nuă. aliaţii săi, prin forţa împrejur jriloT. târziere aduce cu sine noî jertfe, distru-
vor fi nevoiţi să lupte alături de el. întru ger şi suferinţe”. PROGRAMUL FILMELOR
cât nu pot lăsa ca el să fie învins. Ameri
Popoarele (urnit nu vor noi jcsrtfe distru
canilor, englezilor şi Naţiunilor Unite li
>c pune problema dc a găsi mijlocul cel geri şi suferinţe, ele nu vor ca războiul co Intre G şi 19 Iulie 1953, pc ecranele ci 9-12, Zona dc Vest; 13—15. Viaţa dc Ar
mai potrivit pentru a zădărnici acest plan reean să se prelungească în al patrulea an. nematografelor din regiunea noastră vor tist; IG—19, Pc drumul ales
perfid şi nebunesc., este absolut neccs»' ele vor pace în Extremul Orient şi în în- rula următoarele filme: La ORAŞTIE. Intre 6—8, S'a întâmplat
să fie preîntâmpinată torpilarea tratal'vc- < rcaga lume. La DEVA Intre 6-7. Cumpăna ; 8— 12. în luna Maî; 9—12, Călătorii veseli. Va-
Aventura tu Castel; 15—19 Maximkn. lediuc şi prietenii tovarăşi
Alţi prizonieri de război norclcoreeui La ALBA IULIA Intre 6-8. Apărarea Ln PETROŞANt. tntre 7—13, Magazinul
Ţariţînului ; 9—12, Insula Misterelor ; 13 de Stat; 11—20 Spre Cer
şi chinezi ucişi — 15. Dragoste $i Ura ; 1G—19. Brutarul La SIMERIA. Intre G-8, Noul Guliver;
împăratului .9—12. Flăcăul din oraşul nostru; 13-15,
l'OKIO (Agerpres). — După cum anunţă zonieri de război nordeorceni şi clunezi an
La BRAD Intre G—8, Timpul cireşelor; Rapsodia Caucaziană ; )G—19, Zorii dea
agenţia Associated Press, comandamen au fost ucişi c*j focuri de armă şi alţi trei
9—12, Rezistenta împotriva agresiunii ame supra patriei
tul lagărelor de prizonieri dc războ» ? o au fost răniţi ricane ; 13—15. Omul cu 1000 dc feţe; La SEBEŞ. Intre 6—8. Program docu
mnnlcat că în c\irsu! zilei de 29 Iunie, în Paznicii au folosit împotriva prizonieri 16—19. Chon I Man. mcrvlar ; 9—12. Invazia : 13—15, Taeas
lagărul Mr 2 de pe insula Cociedo trei pri lor de război gaze lacrimogene La HAŢEG. Intre 6—8. Mica şcolăriţă; Sevcenco ; IG—19. Brutarul împăratului.
Redacţia ziarului Str. 6 Martie Nr 9 Telelon 688 — Administram Ştr 6 Marile Nr. 9 Telef. 689 Taxa plătită tn numerar cont aprobări» Direcţiunii Generale
p.r.T. Ut. 136320 din 8 Nov. 1919 Tiparul, întreprinderea Poligrafica DEVA. Str. Gh. Bariţlu Nr. 13
