Page 3 - 1953-07

DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3-a

VIAŢA DE PARTID Frumoase manifestări artistice
in cinstea Festioalului
Sub steagul îutrecerii socialiste,
„Săptămâna trecerii
în cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului
in revistă”
Del a un capăt la celălalt iii regiunii Hu­ KORANI ANDREI lorile şi transportul subteran.
nedoara, în uzine, fabrici, mine cât şi pe Şef al secţiei Industrie grea a Comitetului Trcbuc să se pună capăt în mod hotj.'ît In cadrul marilor pregătiri pentru Fes­
întinsele ogoare, oamenii muncii conduşi Regional de partid Hunedoara mu-ncii superficiale a unor comitete de tivalul Mondial al Tineretului şi Studen­
în întreaga lor activitate de către organi­ întreprinderi caro desfăşoară o activitate ţilor s a desfăşurat Duminică 21 Iunie ac.
zaţiile de partid, muncesc cu râvnă şi ob moaşe In producţie, care au losl asigurate formală şi complccl lipsită de răspundere, îji întreaga regiune prima fază a „Săptă­
negaţie pentru a şi îndcplmi cu cinste mă­ prin creşterea condiţiilor tchnico-organiza- în organizarea întrecerii. Ln Comitelui mânii T.rcc,e\rii în revistă”.
reţele sarcini ce le revin din prevederile lorice, prin buna gospodărire a sectoare­ Sindical Regional Transporturi, asemenea Cu a cosi prilej în 32 centre de comune
planului cincinal. lor respective, reuşind să creeze colectivelor manifestări arc însuşi preşedintele Copân- din regiunea, au participat peste 45 echi­
Grăitoare sunt faptele care vorbesc des­ ce le conduc condiţiile necesare bunei des­ dean loan, care persistă în acest „sistem’ pe de cor, peste 60 echipe de dans, 15
pre entuziasmul oamenilor muncii Jela făşurări a întrecerilor. de .muncă şi care se restrânge şi la alic formaţiuni instrumentale şi 5 echipe de
O S AV, Furnale şi alte secţii din Combi­ O inovaţie preţioasă care cojitribuc. la comitete de întreprindere dela căile fe­ teatru.
natul Siderurgic „Gh. Gheorghiu DejJ^, tur­ ridicarea productivităţii muncii este a tâ­ rate lată dccc la C.F.R. Simeria, obliga­ La desfăşurarea acestor ma ni festa ţ iun i
nătoria de lontă dela „Victoria" Călan, nărului lăcătuş Petrescu loan dela UUM. ţiile de serviciu sunt transformate în cele au participat peste 90 cămine culturale cu
ele,, unde rezultatele cresc dela o zi la Petroşani, care cu ajutorul ţinui grup de mai multe cazuri în „angajamente”. Ast­ un număr de peste 2000 artişti populari
alta. întreprinderile I F.E.T. Orăşlie şi Lu- tehnicieni n creat tm fierăstrău pneumatic fel, de atitudini formale şi birocrate exista amatori Cetăţenii participanţi la desfă­
peni se situează în fruntea întrecerii so­ ce se utilizează în minele din Valea Jiu­ şi în activitatea Consiliului Sindical Ite* şurarea programelor au întrecut numărul
cialiste, lerminâ.ndu şi sarcinile . de plan lui la lucrările de armare a cărui valoare gional de care dă dovadă însuşi tov. Is- de 13.000
pe semestrul I încă din cursul lunci Mai. eslc deosebită şi prin a cărui introducere la trate Vasile preşedintele Consiliului, care Iii comuna Poiana raionul Sebeş,
Avântul nestăvilit al oamenilor muncii cele 10 abataje se poate da anual 630 va­ nu luptă cu destulă tărie împotriva aces­ — ne scrie corespondentul nostru vo­
ÎI demonstrează preocuparea muncitorilor goane de cărbuni. tor stări de lucruri şi nu asigură gene­ luntar Chilom Constantin — au participat
înaintaţi, de a găsi noi iniţiative, care au Tot mai marc este numărul muncitorilor ralizarea experienţei înaintate şi introdu­ la „trecerea în revistă” din acest centru
drept scop creşterea pxo<lucţici şi produc­ înaintaţi care sunt convinşi de necesita­ cerea în activitatea sindicalelor a unor evi­ de comună formaţiuni artistice ale 4 că­
tivităţii muncii. La Combinatul Siderurgic tea de a da cât mai mulle produse Patriei denţe clare şi la zi. mine culturale Aci a participat lauLira
„Gh Gheorghiu Dej” oţelarul slalianovist şi care lucrează In conlul anilor viitori. In atenţia Comilclclor raionale de partid căminului cultural din Dobârta şi echipa
Coslache Vasile, pentru a da Patriei mai Astfel stahanovîstul Kopclin Goza scoate Irebue să stea în permanenţă sarcina de de joc a acestui cămin, echipele de lluic-
mult oţel, a aplicai din primele zile alo* cărbune în contul anului 1956. iar staha- a conduce politiceşte organizaţiile sindi­ rnşi dela Jina şi Şugng, corul cel marc
acestui an minunata iniţiativă de folosire novisîul Haidu luliu lucrează in contul ul­ cale, să le ajute în dcsvoltarca continuă a dela Poiana, echipa de dans şi corul şcoa-
maximă a capacităţii cuptoarelor Siemens timelor zile ale anului 1954. Şi în cele­ întrecerii. lei elementare din localii ta te.
Martin. lalte ramuri ale industriei se ridică tot Eslc dcadrcplul greşit sistemul folo­
Staţia de radioficare din comuna Poiana
La furnalele Hunedoara, maistrul sla- mai mulţi stahanovişti care lucrează în site de Comitetul raional de partid Orăş-
a făcut legătură cu sala făcând posibilă
hanovisl Zlălior 1 o n-n a aplicat pcnlru prima cantul anilor viitori. Slalinnovistul Susan tic de a iniţia „întrecerea” pe campanii şi
audierea programului şi acelora care n'au
dată în ţara noastră metoda maistrului Gheorghe din Industria Forestieră Lupeni a nu ajuta organele sindicale respective în
putut pătrunde în locului căminului care a
Sovietic A. Filipov în ce priveşte sporirea lucrează în contul anului 1954, iar stalia- organizarea întrecerii continue. devenit neîncăpător. Cântecele echipelor de
coeficienţilor de utilizare a furnalelor. novistul Korşoî Petru dela fabrica de te­ Cel de al doilea semestru al anului
fluieraşi ale celor două cămine — Jina şi
In majoritatea întreprinderilor metalur­ racotă din Deva. şi-a îndeplinit sarcinile 1953, an hotărîlor în îndeplinirea sarcini­ Şugag — au fost mult apreciate şi viu
gice, în marile ateliere din regiunea noas­ de plan pe întregul' cincinal. lor cincinalului în 4 ani — Irebue să cons- aplaudate de către publicul spectator. Cu
tră, metoda Colesov de tăiere intensivă a Un aport deosebit în muncă îl aduce şi tiluc obiectivul imei bătălii puternice pen­
un ropot de aplauze a fost răsplătit corul
metalelor a fost îmbrăţişată eu multă dra­ tineretul, dornic de a întâmpina Festivalul tru îndeplinirea sarcinilor înainte de termen. căminului cultural din Poiana care a exe­
goste La uzinele „Victoria” Călan, Curca Mondial, care va avea loc la Bucureşti, cu Atât în industrie, cât şi fn agricultură
cutat cântecele; „Când era badea’n Cin-
Gheorghe. Berevoiescu Gheorghe şi alţii, lot mai multe realizări. La minele .heiar unde avem o recoltă îmbelşugată, rolul
drer, „Mult mă întreabă inima" şi „Cântec
au ridiciit produclivitatca muncii de 2-3 ori au luat fiinţă peste 20 brigăzi de tinerel: organizaţiilor de partid este ho târî tor. Ciobănesc”.
prin aplicarea acestei metode. La A tel ic Brigada lui Duma Nicoluc dă zilnic peste O justă orientare a muncii politice, o
Tovarăşa Popescu Smaranda — cores­
rele C F R. Simeria. U.UM Petroşani, la plan cu 70 la sută mai mult minereu, Iar justă repartizare a forţelor politice, atât !n
Atelierele Gura-Barza şi în alte Inlrcp-'in- brigada lui Stamate Emil do pe şantierele întreprinderi cât şi la sate este chezăşia pondenta noastră voluntară dela Miercu­
rea ne serie că încă de dimineaţă clădirea
deri şi ateliere, această metodă capătă o Hunedoarei, devenită de curând brigadă succesului muncii noastre în ambele sec­
căminului cultural din localitate ora împo­
răspândire tot mai larga. Experienţa în-jin- stalianovistă, realizează depăşiri până la toare.
dobită cu steaguri, verdeaţă şi lozinci ca­
tală a oamenilor sovietici coti stihie un mi­ 250 la sută. Trcbuc să stea limpede în atenţia comi­
nunat ajutor al mersului înainte în pro­ Datoria muncitorilor, tehnicienilor şi in­ tetelor raionale de partid, că recolta anului re dădeau căminului aspectul unei adevă­
rate sărbători în comună. Aci au partici­
ducţie Peste 16000 muncitori, tehnicieni ginerilor, este de a lupta fără a-şi pre­ 1953, va contribui Ia ridicarea nivelului
pat formaţiuni artistice ale' căminelor cul­
şi ingineri studiind metodele înaintate ale cupeţi eforturile pentru a spori necontenit de viaţă al oamenilor muncii şi ar fi o miopie
turalo din Miercurea, Apotdul de Jos, Apol-
stahanovişlilor sovietici, le aplică in mod succesele lor, pentru a-şi aduce întreaga din parlca organelor politice şi de Stat
dul de Sus şi Ludoş.
creator în uzinele şi fabricile noastre contribuţie la ridicarea economică a Pa­ de a subaprecia un sector în detrimentul
Datorită aplicării acestor metode cresc triei, la întărirea forţei ci de apărare îm­ celuilalt. Fanfara şi corul căminului cultural din
fără încetare succesele oamenilor muncii potriva duşmanului din lăuntru şi din afară. întrecerea socialistă Irebue să fie viu Apotdul de Sus prin bucăţile executate s’a
în cadrul întrccorii socialiste, care a Comuniştii crescuţi şi educaţi de către îmbrăţişată de inassclc de muncitori bucurat mult de aprecierea massclor.
cuprins masselc iu cinstea zilei de 23 Au­ partid trobue să fie în fruntea tuturor ac­ din S.M T., G A S. şî G.A.C Experienţa In comuna Miercurea — sorie corespon­
gust şi a Festivalului. In industria de bază ţiunilor, să aibă o atitudine intransigentă întrecerii din industrie trcbuc să fie trans­ denta, — organizaţia de bază, organizaţia
aproape 70 la sută din numărul total al faţă do chiulangii. dezorganizatori, fată misă zi de zi prin agitatorii trimişi la U T M. şi sfatul popular dm localitate, nu
muncitorilor sunt antrenaţi în întrecere. In de purtătorii nliludinci de gură cască, sale, pentru 1 ajuta şi a arăta ţărănimii ■au sprijinit în suficientă măsură accjstă
acclaş timp se ridică din rândurile oame faţă de oamenii „liniştiţi” care se mulţu­ muncitoare importanţa organizării între­
nilor simpli, buni organizatori, inovatori, mesc azi cu cciuce au realizat ieri. cerii patriotice. Experienţa câştigată în importantă manifestare culturală de massă,
dar cu toate acestea — cu mici deficienţe
raţionnlizalori. stnlunovişli Şi (runlaşi In Organizaţiile de Partid Irebue să educe campania însâmănţărilor de primăvară,
producţie. La mina Lupeni datorită preo­ în acest scop zi de zi pe membrii săi şi când peste 14.000 de ţărani muncitori au — ca a căpătat amploare şi s‘a desfăşurat
cupării Direcţiunii acestei mine şî a mun­ întreaga massă de oameni aî muncii. fost antrenaţi în întreceri patriotice, tre- în conditiuni mullumUoa.ro
cii desfăşurata de Comitetul de întreprinde­ Nu pot fi îngăduite şi trcbuc combătute buc extinsă Şî larg folosită în actuala cam­
re sub îndrumarea permanentă a Comite­ cu tărie şi consecvenţă atitudini de aşa panie.
tului de partid, majoritatea minerilor sunt zisă neglijenţă ca acele ale directorilor Oamenii muncii din regiunea Hunedoara înaintea vremii
r
astăzi unt enati In întrecerea socialistă, P-nboreni Alexandru dela mina Uricani şi desfăşoară lot mai larg steagul întrecerii
Intensificând întrecerea socialistă în
iar rezultatele obţinute se rellectă in mun­ a directorului Golgoţ Aurel dela licţ Lonou socialiste în cinstea zilei de 23 August şi
ca ce o desfăşoară, prin îndeplinirea înain­ III, care consideră că întrecerea socialistă a Festivalului Mondial al Tineretului $i cinstea zilei de 23 August şi celui de al
te de termen a sarcinilor de plan. Mina este o treabă inclusivă a sindicalelor, ne­ Studenţilor, contribuind prin lupta Iot la iVIca Festival Mondial al Tinerelului,
Lupeni a ajuns astăzi Irunlaşă în întreg glijând în mod nepermis sarcina cc i re­ industrializarea socialistă n tării pcnlru muncitorii şi tehnicienii fabricii de pro
bazinul carbonifer din Valea Jiului- vine de a asigura condiţiile telmico-orga- transformarea socialistă a ţării, pcnlru trans­
duse refractare din Baru Mare, au ohţi
Dând dovadă de mult spirit de orga­ nizatoricc pentru buna ci desfăşurare. Esle formarea socialistă a agriculturii, pcnlru
nizare maiştrii llusek losif dela U (J M. de astfel şi explicabil, dece aceşti direc­ triumful deplin al păcii şi socialismului pe nut însemnate succese. Astfel, la dala :k
Petroşani şi Ghedoon Alexandru dela tori privesc cu nepăsare situaţia intolera­ meleagurile Patriei noastre, pentru trium­ 25 lume, planul pe semestrul I a focsl în­
1CS II nu reuşii să obţină rezultate Iru bila in ce priveşte aprovizionarea cu cu­ ful Păcii în lumea întreagă deplinit în proporţie de 127,4 la sulă, iar
produclivitatca muncii eu 128,9 In sulă.
ln ajutorul ceferiştilor dela Simeria Dcaseinctiea. au realizat o reducere a pre­
ţului de cost de 4,50 jSS sulă Şi economii
De ce nu se ţine seama de propunerile muncitorilor? in valoare de 61000 lei
ln lupta pentru îndeplinirea înainte de
Minunate rezultate în muncă obţin mun­ lor Au aşteplnl muncitorii acestei echipe pentru locomotive, mononict.rc şi alta ptase,
ci lorii echipei de cazangii, pe care o con­ timp îndelungat până au obţinut vehiţa direcţiunea atelierelor nu eslc preocupată termen a planului semestrial a fost tn
duce comunistul Niţă Constantin dela sec­ necesară! Spre mâhnirea lor însă, schiţa de procurarea lor. frunte brigada La ulemislă, condusă do
ţia l-n locomotive a Atelierelor C. F. R a fost executată contrar indicaţiilor date, Muncitorii şi tehnicienii secţiei l-a loco­ tânărul Marian Moldovan dela cuploare,
Simeria. Prin revizia periodică făcută ma­ aşa eă mafnţa nu poale fi coniecţionîTtă motive se văd în felul acesta stânjeniţi In care a obţinui o depăşire medic de 54 ia
şinilor pneumatice, prin grija deosebită Aici se observă lipsa de răspundere a to­ îndeplinirea planului de reparaţii l.ică din sulă. Deasemenea, s'au evidenţiat, staha-
ce o an faţă de aceste maşini, ei -iu varăşului inginer Vacta Ernest şeful ser­ ziua de 5 Mai, tovarăşul Moraru loan noviştii Dancişor Lnscu dela fasonare,
reuşit să le prelungească durata de func­ viciului tehnic, care nu a acordat suficientă ful secţiei l a locomollvc, a (acut cunoscut
ţionare cu 20 la sută Maşinile pneumatice atenţie întocmirii schiţei atât de mult aş­ direcţiunii lipsa unor piese absolut .«ca­ Gal loan dela carierii, care au atins de­
sunt folosite la niluîri, tăieri, lasonarea teptată. sare, dar măsurile nu au fost luate nici păşiri de 92 b sută faţă de pian, precum
diferitelor piese dela cazangcrîc. etc O totală lipsă de răspundere faţă de până la sfârşitul lunci AA u I şi fruntaşii în producţie Popescu loan dela
De curând, muncitorii echipei tovarăşu­ propunerile muncitorilor şi tehnicienilor Eslc timpul ca tovarăşii directori Arde­ carieră, Cărăbui C. şi Şlefăncscu I linca
lui Niţă Constantin nu făcut conducerii teh­ manifestă însăşi conducerea Atehcrctoi lean u Hio şl Ocolişan loan şi conduce i-ea dela cuploare. Mali Vilmoş şi Scnsaeoni
nice o preţioasă propunere Trebuia confec­ C.F.R. Simeria Deşi este de mult cunos­ tehnică a atelierelor, să iese din amor­ Erincisc dela transport, Vmţionescu Elena
ţionată o matriţă necesară tăierii părţii In­ cută lipsa piuliţelor de un toi Şî de o ţeală şi să gândească cu spirit de răspun­ fusonatnnrc. care au înregistrat depăşiri
ferioare a domului la cazancle locomotive­ jumătate de toi. a cârligelor de tracţiune dere asupra sarcinilor de plan între 32 92 la sulă faţă de plan.