Page 6 - 1953-07

pag. 2-a v DRUMUL SOCIALISMULUI

Foileton «. Spicuiri din lucrările elevilor clasei a VlI-a A.

In urma- unei şedinţe rapide .. . — la limba română — dela şcoala elementară Nr. 3
Sebeş şi şcoala elementară din Şibot, cu ocazia
Pcln orele 5 după masă, telefonul soc- plan, acţiuni; faza Irccorii în revistă a
ţici culturale al stalului popular raional formaţiunilor artistice, concursul dc artă examenului de absolvire
Sebeş, sbârnăi cu pulere populară, lucrările dc inventariere a mo-
n union tclor... Subiectul trimis de Ministerul învăţămân­ eleva Lazăr Ccorgcta— autorul anonim ne
— Suntem chemaţi la şedinţă tovarăşe — Până la 1 Iulie! ...’nţolcs ? — taie tului Public — Viaţa ţărănimii muncitoare prezintă cântecul pe care făranul muncitor
Manca — i se adresă acestuia, Bojiţă lonn scurt şi cu o voce apăsată preşedintele — jgUndită în doinele stadiale — pentru a fi dm trecut ii cânta in toate anotimpurile
şctut secţiunii culturale care lăsă înce­ .răspunzi în faţa justiţiei dc transportul tratai la limba română de către elevii cla­ pentru a şl mai alunga necazurile şi sufe­
tişor receptorul în furca de susţinere a a- lemnelor nu mă interesează! sei a VI l-a cu ocazia e rumenului de absol­ rinţele. liste o doină plină dc farmec carac­
paratului Şi fiindcă aşa hotărî preşedintele, cei vire a şcoalei elementare de 7 ani, a avut ca teristică poporului român :
— La comitelui executiv ? — întrebă doi executară . scop să intăreuscă şi mat mult dragostea
„Doină, doină, cântec dulce.
îndrumătorul cultura) ir elevilor faţă dc poporul muncitor caic a
— Da ! da !... tovarăşul preşedinte nc N A. Şi acum fiindcă auzirăm despre fost crunt exploatat dc regimurile burgheze, Când tc aud nu m oş mai duce
cheamă Ia o scurlă şedinţă. , haide î treaba asta, am cerc tovarăşului preşedin­ să dcsv?lte interesul şi dragostea elevilor Doitui, doina, vers cu foc
— Gala! — răspunse acesta. Şi in două te Dan să ne explice : dacă pc cei dela faţă dc marile înfăptuiri ale regimului nos­ Când răsuni eu stau pe loc”.
minute amândoi se îndreptară grăbiţi spre secţia culturală îi trimite în organizarea tru dc democraţie populară, să aprecieze ,..fh doinele populare din timpurile vechi
cabinetul preşedintelui Dan loan. transportului dc lemne, pe cci care ar tre­ efortul învăţătorilor, profesorilor şi al ele­ cât şi în cete din prezent sunt oglindite
— Uite dc ce v’am chemai: dumneata bui să se ocupe de această problemă, un- vilor pentru adâncirea materiei tnvăfatc in aspecte reale din viaţa (arănimit muncitoa­
tovarăşe Bojiţă, pleci la Pianul de Jos. iar de-î trimite ?.,.
cursul anului şcolur. re — scrie eleva Ştcfăncscu Marin — dela
dumneata — sc adresă preşedintele îndru­ Cc părere aveţi tovarăşe preşedinte des
lată cc scriu unii elevi dela şcoala ele­ şcoala elementară din Şibot.
mătorului cultura! — pleci laaa.. Pianul pre o asemenea curioasă şi nemaipomenită
mentară Nr. 3 din Sebeş in legătură cu .Neputăndu-şi plăti birurile, ameninţaţi
de Sus ’nţclcgcţi ?...! ? — se uitară unul planificare... ? de ciocoi, fărâmi săraci erau nevoiţi su ia
la altul şi dădură deodată amândoi din u- N’ar li rău să vedeţi dacă nu cumva subiectul dut
t
meri. Cu transportul lemnelor — adăugă a ţi greşit şi greşiţi tot mereu în ce priveş­ „In mijlocul poporului nu existat întot­ calea cedrilor, aşteptând momentul pricln:c
preşedintele. La Pianul dc Jos 250 m , iar te amestecul acesta dc probleme Pe In noi deauna oumem lalentuţi care nu oglindii in pentru a sc răzbuna pc ciocoi.
la ccl de Sus 300 metri... ’nţeles? Nu mă unui asemenea fel dc a munci î-i spune ., cuvinte înţelepte şt pline de tăie diferite ..In doinele din trecut — scrie mai de­
priveşte!: până In t Iulie sâ fie transpor­ deavalina, iar metodelor să nu vă supă­ aspecte din inula poporului. Aceştia sunt parte eleva Ştejâncscu — este oglindită
taţi î raţi dar zău, le spune de comandă. artişti ui cuvântului. Aceştia prin produc­ ura şi revolta furănimii împotriva ciocoilor.
— Păi tovarăşe preşedinte — sc adrfcsâ Nu s bune; ele dcparlă oamenii în loc ţiile populare orale, au oglindit atât con­ lată versurile care exprimă pe deplin acest,
şeful secţiunii culturale — avem şi noi să i apropie C. DUMITRU diţiile grele de viafă ale ţărănimii munci­ lucru:
toare in trecut, sub regimul de asuprire Alelei ciocoi bulfat
•Asesorul popular burghczo-moşieresc, cât şi viaţa bună cc Sunt trei am dc când te cal
— sprijin preţios în munca Justiţiei noastre sc construcştc astăzi sub an regim care Sunt trei uni şt-o săptămână,
apăru interesele cuceririlor poporului nos­ Păn’te-oi dobândi la mână”.
In regimul nostru .de democraţie mod revoluţionar şi bazele justiţiei tru“ — spune eleva Putrunjcan Florica, In lucrarea sa eleva Uotaru Viorica urată
populară, instanţele judecătoreşti sunt prin introducerea în aparatul jude- Viufu plină de necazuri şi umilinţe a ţă­ că: „După 23 August 1944, odată cu răs­
unele din organele importante ale cătorec a asesorilor populari şi prin rănimii munciioare din trecut — scrie in turnarea regimului fascist dm (ara noastră* *
puterii dc stat. Lor le revine sarci­ schimbarea treptată a legislaţiei bur­ continuare eleva — ne este redată cu deo­ s’a schimbat şt viaţa (ărănimii muncitoare,
na de maire «răspundere să apere orân­ gheze cu o legislaţie cu caracter a- sebita măiestrie in versurile poeziei popu­ Schimbăndu-se viaţa (ăiăiumii muncitoare
duirea socia)-economi:â şi de stat a dâne popular. lare „linul’'. s'a schimbat şi conţinutul poeziilor popu­
Republicii Populare Române, siste­ Poporul muncitor, prin cei lare”,
mul economic socialist, precum şi mai buni reprezentanţi ai săi, „Biru t greu, podueala grea, „Poporul muncitor a scuput pentru vecie
drcplurile ki6crise în Constituţie, — ia parte efectivă şi directă la Vai dc măicuiita mea dc crunta exploatare şi azi se bucură din
cuceriri de seamă ale poporului mun­ împărţirea dreptăţii, imJeplinindn se Unde merg şl orice fac plin de rodul muncii lui" — scrie eleva
citor prin aceasta prevederile Constituţiei De ciocoi eu nu mai scop" Ordcanu Elisabela dela Şcoala Elementară
Aceste sarcini importante se înfăp- noastre democrate care arată că po­ din Sebeş.
tucsc cu ajutorul asesorilor populari porul participă prin aleşii săi şi la In lucrarea sa eleva Opincqru DcUa scrie: „Viaţa poporului muncitor dc după 23,
care au dat şi dau un sprijin efectiv administrarea justiţiei. „Viafa grea, plină dc exploatare, este ase­ August 1944, munca pc ogoare şt in uzi­
judecătorilor în soluţionarea justă a Asesori,i populari noi aleşi, adu­ mănată cu pelinul, plantă amară la gust ; nă cu horc’n care nor juca chiaburii, cc
proceselor, prin bunul simţ muncito­ când cu ei simţul practic muncitoresc iată versurile care oglindesc pe deplin acest muncitorii din lumea întreagă care luptă
resc. prin cinstea şi judecata limpede şi spiritul revoluţionar de clasă pre­ lucru" : pentru pace este arătată in: „Ţtne hora
ce o posedă, prin cunoştinţele prac­ cum şi cunoaşterea adâncă a vieţii, „Pelin beau, pelin mânunc lătitarc”.
tice câştigate în câmpul muncii vor ajuta judecătorilor să reabzeze o Scora pe pelin mă culc
Justiţia burgheză care servea in­ înaltă dreptate populară De amar şi dc pelin „f ine hora lăutare /
teresele clasei exploatatoare rn dauna Datoria de seama a asesorilor popu­ Să-o’ntmdcm largă, marc
poporului muncilor, era un instru­ lari este de a ţine permanent o legă­ Al meu sujlet este plin Că acclaş dor nc leagă
ment de împilare. Caracterul de clasă tură strânsă cu massele care i-au In continuare eleva Opmcaru Delta, scrie: Muncitori din lumea'nlreagă”.
ai justiţiei burgheze era oglindit de ales. învăţând dela ele, pentru aşi pu­ „poetul anonim arată că răbdarea ţăranului 'k
compoziţia socială a aparatului ju­ tea da seama şi pon-tru a cunoaşte în sărac ajungând până ta capăt, acesta işi
Din subiectele tratate, a recşit in mod.
decătoresc în care fii de moşieri, chia­ activitatea tor întregul pro:es de părăseşte casa, pleacă in haiducie şi omoa­ evident că elevii clasei a Vll-a dela şcoa­
buri sau negustori, cât şi de legile în­ munca. ră ciocoiul care l-a exploatat:
tocmite de burghezie care apărau re­ Aplicând cu stricteţe legile repu­ la elementară dm Sebeş şi Şibot şi-au în­
gimul exploatării capitaliste şi asigu­ blicii noastre — expresie a voinţei „Las'să moQră ta un câine. suşit temeinic cunoştinţele predate in cursul
rau jeluirea şi sugrumarea poporului clasei muncitoare — asesorii populari Că t-am zis ades: stăpâne, anului şcolar. A crescut in sufletele elevi*,
muncitor ajută direct justiţiei noastre spre a Nu-fi mai bate joc de mine. lor dragostea faţă de partidul nostru scump,
Sub regimul democrat popular, con­ deveni cu adevărat un factor puternic Tu n'ai vrut de voie bună faţă de ţărănimea muncitoare exploatată, a
dus de partid poporul muncitor a în­ în construirea socialismului, în apă­ crescut, in ace laş timp ura împotriva tu­
făptuit mari şi însemnate realizări rc- rarea păcii. Frunza creşte, durda sună". turor exploatatorilor de orice leapă.
voluţionare^ Au fost tranformate în I. TUREANU la crcafia „Cântecul domet” — scrie EL. IMBARUŞ, I*. GOTCU

dare şi bucurie clipa când va putea ca din
Oaspeţii lanurilor din comuna Cristur întâiul rând dc grâu secerat, să şi Iacă rea orzului la dcsiniriştit şi la secerişul]
grâului, steagul roşu dc fruntaş al comu-*
Lanurile datc’n pâigă, grele dc bogă un semn cu capul că a înţeles şi cşî \n coroniţă de aur pc fruntea-î luminată dc nci Cristur în muncile de vară
ţia boabelor, unduiesc în adierea vântului curte după rânduieli. fericirea vieţii. Dcaseincni. a mai fost înmânat steagul
de vară. Aşa cum se pregătea harnicul ţăran mun­ Şi ca aceşti lărani muncitori, pentru a de (runtaş al comunei in muncile de vară!
Soarele îşi trimite ultimele i raze peste câm­ citor Furcă, se n?ai pregăteau şi mulţi alţii, doua zi în vederea începerii secerişului, *şi lui Socsi Ludovic şi Pctcr loan amân-;
pul auriu Toată zarea, privită din vâr­ aşa câ a doua zi câmpul avea să lie pre­ se mai pregăteau şi familiile ţăranilor să­ doi ţărani săraci maghiari, exemple bune
ful dealului Poştiş parc îmbrăcată într’o sărat cu scccrălori, care plini de bucuria raci Lăscău Gheorghc cu soţia-i Sofia şi permanente pentru ţăranii muncitori, de
haină dc sărbătoare. rodului bogat, vor umplea zarea dc cân­ tânăra-i fică utemislă Susana, precum şî dragoste în muncă pentru asigurarea unei 1
decuseară, Furcă loan (Pitică) îşi pre­ tec şi veselie. familia lui Furcă îosif (Mnmlu), care nu şi recolte cât mm bogate
găti cu sârg uneltele pentru ziua urmă­ mai slăbea dc sub ochi pe Irinuca lui, ca — ,,Acci ce vor război, să se bată sin­
Tot ca (Pitică), Ilieşi loan, ţăran sărac
toare Casa lui Furcă părea mai agitată nu cumva să-i scape ceva nepregătit pen­ guri Eu vreu să muncesc liniştit, sâ mo
maghiar, împreună cu nevasta lui Elisa-
ca de obicei ; şi avea dcce. Odată cu zo tru ziua de inâmc... pol bucura de viaţa cc-o avem” cu aceste
beta, se grăbeau să şi termine ullimile pre­
rilc, cl ţăran sărac, amărât şi batjocorii * cuvinte în gând, cu imaginea oclor trei)
gătiri pentru a doua zi. Ei îşi rânduiră cu
ani de zile înainte de către chiaburi, acum, micuţi deacasă ’n faţă, Furcă loan (Pitică)]
grije ulciorul cu apă, secera, grebla, furca Soarele era dogoritor ; — totuşi pe coas­
liber şi stăpân pe munca sa, îşi va în­ îşi repede mai cu tărie tăişul coasei In
cea marc şi coasa. Ilieş bacî, înainte de ta dealului munca era din oe în ce mai
fige cu toată puterea coasa, în mănosul belşugul cc i stă în (aţă. Pâine pentru po­
a sc duce la culcare, îşi mai aruncă oda­ aprigă şi mai veselă.
lan porul nostru..., belşug in» satele noastro
tă ochii peste tăişul lucios al coasei ascu- fntr’o mână cu secera, aplecate peste
El vrea să fie între primii care anul ţilă cu multă atenţie rândurile lăsate în urmă dc coasa lui Las- dar când ne vom uni pe o tarla mare eâb
acesta vor lega întâii snopi; — nevasta câu Gheorghc, mama şi fica strâng snopii vezi cu ochii, aşa cum nc învaţă partidul)
Seara părea scurtă pentru mulţi ţărani
văzândui graba îl întrebă : cc te zoreşti pe carc-i aşează apoi în cruci. nostru iubit ? Aşa gândeşte Furcă loan şî
săraci şi mijlocaşi, români şî maghiari din
1
bărbate ? — lasă, este vreme... ...Susana -zărind pe tovarăşul preşedinte nevasta tăcută care’n urma lui strângc’n
Nevastă, tu uiţi că noi avem datoria să comuna Cristur, care se pregăteau minuţios cruci snopii dc grâu şî Manlu cu Irinica-
pentru zorii zilei următoare. al sfatului Cristur trecând prîntre lanuri,
fim şi de data aceasta în Irunte? Dacă nu lui, cc culcă cu grije la pământ spicele
Socsi Ludovic de cum prinsese a sc în îi strigă : Tovarăşe Filip ne daţi deaslăda-
secer acum, o să se scuture spicele şi a- (ă steagul ? — şî înlr’adevăr, rodul mun­ grele şi mulţi alţii ca ei, toţi aceia cărora
lunci ce vei duce la moară ? — un an în­ sera, tşi cliemase acasă fala i măritată, ce cii lor dm zaua aceia a fost răsplătit din partidul în trunte cu ccl mai iubit tiu at
treg nu m'am făcut dc râs în faţa comunei locuia tntr’o parte a salului: draga tatei, plin. O delegaţie de pionieri cu zâmbetul poporului nostru, tovarăşul Gh Ghcorghîu-
şî tocmai acum la seceriş să fiu codaş. fs singur, mâine caută să vii cu mine să Dcj, le-a deschis o cale nouă, spre o viaţă
Fajă de cele spuse de bărbatul ei, Au­ îmi ajuţi la secerat. Bine? — oare cum primăverii patriei noastre pc buze, î-au în­
relia, soţie credinciosă omului lângă care ar fi putut Marfa refuza cererea tatălui mânat luî Lascău Gheorghe, oa drept răs­ fericită, pentru totdeauna ferită dc gTiji
a trăit clipe de bucurii si necazuri, făcu ei, când şi ca a aşteptat cu aceiaşi nerăb plată pentrucă a fost îrunlaş în recolta-: SEVER UTAN