Page 1 - 1954-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA î

A C E S T N U M Ă R :

- îmbunătăţirea sistemului de sala- Păstrarea legumelor în timpul - Din activitatea cooperativelor din
işuar? pentru muncitorii si mai iernii (pag 2 i) raionul Hunedoara (pag 3 ?)
ştrii din industrii alimentară Cupa „Drumul Socialismului 1 ’
(pag. 2-a] (pag 2-a) — Toată atenţia calificării si perfec­
— Popo-ul ikrainiart sc pregăteşte ţionării cadrelor în industrie
să sărbătorească 300 de ani dela Din experienţa P.C.U.S
unirea Ucrainei cu Rusia Comitetul de partid si propagi!' 1 (pag 3-i)
Anul VI. No. 1 (337) bani (pag 2-a) diştii (pag 3-a)

Dela început, cu forţe sporite! D e s c h i d e r e a c e l e i d e a d o u a s e s i u n i

Cu justificata mândrie, otmerui mantii prinderii de măsuri, doar atunci când nu
din regiunea noastră — mineri, oţelan, se realizau sarcinile de plan Un proce­ a M a r i i A d u n ă r i N a ţ i o n a l e a R . P . R .
furnahşti. muncitori colectivişti şi ţărani deu mai prost, nici ca se poate Ei duce
muncitori, intelectuali sau Gospodine tac în mod inevitabil la lucru Ir» salturi, la ora 17. sub preşedinţia tov C Pârvu­ loan Fazekaţ din circumscripţie eiseto-
Luni dimineaţa la orele 10. sau Şedinţa de deschidere a celei de a Il-a
— la sfârşitul lui 1933 Şi începutul nou­ gâtuirea producţiei şi — prin lucrări exe­ lescu preşedintele Marii Adunării Naţio­ ralâ Odorhei, Regiunea Autonomă Ma­
deschis lucrările celei de a 11-a sesiuni a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a fost
lui an. bilenţut rodnic al realizărilor ob­ cutate ,.la repezealii”. la reducerea trep­ nale. ghiară. Constantin Mesteacăn, din cir­
Mani Adunări Naţionale Membru Marii prezidată ds tov C Pârvulescu, preşedin­
ţinute tată a indicilor calitativi Pentru a evita Adunări Naţionale :u primit cu aplauze Pe banca Prezidiului au luat loc mem­ cumscripţia electorală Novaci, regiunea
In anul ce a trecut, zeci de ‘mii de astfel de procedee, conducerile întreprin­ tele Marii Adunări Naţionale Marea Adu­ brii Prezidiului Mărci Adunări Naţionale, Craiova, Eva Raţu Abrudsn, din circum­
puternice pe conducătorii partidului şi gu­ nare Naţională a adoptat in unanimitate
muncitori, lucrând pe bază de întrecere derilor Şi exploatărilor, trebue să respecle în frunte cu tovarăşul dr Petru Groza scripţia electorală Ţinea .regiunea Ora­
vernului. la intrarea lor in sala dc şe­
socialistă şi-au depăşit propriile norme şi cu stricteţe ‘ planul întocmit şi să ia la ordinea de zi a sesiunii în care tijureazu : Pe banca ministerială au luat toc tova­ dea, acad N Ch, Lupu, din circumscrip­
dinţe
cu ajutorul înaintatelor metode sovieti­ timp măsurile necesare pentru perfecţio­ Codul Familiei : Ratificarea decretelor e- răşii : Gh Gheorghlu-Dej, I Chişinev- ţia electorală Botoşani .regiunea Suceava.
Pe banca Prezidiului au luat loc mem­
ce. au sporit mult producţia şi producti­ narea continuă a procesului de producţie. rmse dc Prezidiul Marii Adunări Naţiona­ sch’i, Chivu Stoica, general dc armată
bru Prezdiulu» Mani Adunări Naţionale, Marea Adunare Naţională l-a eliberă*,
vitatea muncii Numai la sfârşitul lunii Un obiectiv de scamă în planul dc mă­ le in intervalul dintre sesiunea l-a şi se­ Emil Bodr.âraş, P Borilă, D Pelrescu.
în frunte cu tovarăşul dr. Pctiu Crez pe tov Gh Stoica dm funcţia de vicepre­
Noembrie, 15 întreprinderi din regiunea suri tehnico-organizatorice il constilue siunea 11 a ; Modificarea articolelor 43 şi Al Drâghici. S Bughici, Gh Hossu
Pe banca ministerială «u luat loc tova­ şedinte al Marii Adunări Naţionale, în ur­
ncastrâ, au raportat de Îndeplinita pla­ mecanizarea. Se mai întâmplă la unde ex­ 50 dm Constituţia RPR ; Legea privitoare Gh Gaston Marin, acad I Murgulescu
răşii : Gh Gheorghiu-Dej Ch Apostol, ma numirii sale in funcţia de ambasador
nului pc I9S3 şi şi-au luat noi angaja­ ploatări carbonifere să se lase in magazie la măsurile pentru dezvoltarea creşterii a- Al Soncovici şi alţi membri ai guver­
Chivu Stoica. Mi;on Conslanlinescu, ge­ extraordinar şi plenipotenţiar al R PR in
mente io cinslea celei de a G-a aniversari uUdarJl minier adus încă de câteva săp­ nimalelov. pe anu 1934—1956. in RPR nului.
neral de armată Emil Bodnaraş. Petre Bo Republica Democrată Germană, şi a ales
a Republicii Populare Române. Unităţi tămâni. fără a fi introdus in subteran Tov Anton Tatu Jianu. ministrul Jus­ Au început discuţiile in legătură cu
rllă. D Petrescu. Al Drăghici. S Bn- ca vicepreşedinte al Mani Adunări Naţio­
industriale ca minele Chclar, fabrica de pentru a asigura sporirea producţiei de tiţiei. a prezentat raportul asupra proiec­ proiectul de Cod al Familiei Au luat cu­
ghici, Constanţa Crăciun, Gh Hossu. Gh nale pc tov Petre Niculescu, deputat al
hârtie Petreşti. 1F.ET-urile din Sobe?, cărbune tului de Cod al Familiei vântul deputaţii Mari* Moraru. dm cir­
Gcston Marin. acad. L Murgulescu, Al circumscripţiei electorale Ccevedia. regiu­
Oriştic şj Lupcni, Atelierele C.F R Si- Calificarea muncitorilor şi tehui eleni lov­ Se.ocovici şi alţi membri ai guvernului După expunerea raportului, şedinţa de cumscripţia electorali Muscel, regiunea nea Bueureşll
niena, etc., au îndeplinit prevederile pla­ eşte o uită surcirâ în rezolvarea căreia In tribune se allau reprezentanţi ai mi­ dimineaţă a luat sfârşit. comisia legisla­ Piteşti. C Paraschivescu-Bilăcsanu. din
nului de producţie în proporţie de 101 — Irebue pus tot interesul încă dm pri­ siunilor diplomatice aci editate în RPR. tivă intrunindu-so pentru a lua in discu­ circumscripţia electorală R Sărat, regiu­ Lucrările celei de a II-a sesiuni a Marii
162 la sută şi au ridicat simţitor pro­ mele zile ale acestui an, responsabilii cu reprezentanţi ai presei romăr.c şi străine ţie proiectul de Cod al Familiei nea Floeşti, Tudora Pârlog. din circum­ Adunări Naţionale au continuat in 2Âua
ductivitatea muncii Muncitorii şi tehni­ învăţământul profesional trebue să în­ Şedinţa de după amiază s ! a deschis la scripţia electorală lanea. regiunea Galaţi, de 23 Decembrie 1953.
cienii Trustului 7 Con.Urucţi din Petroşa­ tocmească evidenţa muncitorilor ce ur­ şi numeroşi oameni ai muncii
ni, şi-au realizat prevederile de plan pe mează să frecventeze cursurile şcolii dc
1933, cu aproape 10 zile înainte dc ter­ calificare. Conducerile Întreprinderilor tre-
men Ei au dat anul trecut oamenilor bue să ia toate măsurile pentru ca cursu­
muncii din Valea Jiului, 1475 apartamen­ rile şcolilor (ic calificare să se desfăşoare P e î n t i n s u l r e g i a i i
te moderne şl spaţioase, au executat nu­ in condiţii optime. Dcasemenea ele trebue
meroase lucrări importante cum înnt da ti controleze zilnic felul cum sc îndepli­ 4 4 *
. ildă fabrica de pâine şi combinatul dc neşte planul de calificare şi să tragă la
mărfuri din Petroşani, staţia de măcinare răspundere tehnicienii ce predau lecţiile S’an instalat primele difuzoare,
a cimentului, trei cAmine mivneiloreşti luperficial sau responsabilii cu invâţâ- Sărbătorirea celei de a Vl-a aniversări in satul Saca ni aş
şi altele. mânţu) care nn-şi fac conştiincios datoria
Muncitori) şi tehnicienii din industria După absolvirea şcolilor dc calificare, a Republicii Populare Române Acum câteva zde, locuitorii satului 5â- cestora ,s a .făcut pan munca voluntară
republicană a regiunii, au îndeplinit pla­ cursanţii trehucsc repartizaţi la locuri de câniaş. din raionul llîa, au sirbâtorit un c- a locuitorilor.
nul anual îtvcă la data de 1 Decembrie, muncă corespunzătoare calificliru fiecăruia Sala cinamatogiaiului „Filimon Sârbu” era condamnat poporul nostru de către vemmcnt de seama din viaţa satului Din Delo staţia de radioficare, au participat
tn proporţie de 102 la suta. cei dm in­ şi încadraţi în siidcmul tarifar de salari­ din Deva devenise arhiplină, In seara zilei burghez-ie” iniţiativa statului popular Şi a personalu­ la aceste lucrări alături de cetăţeni, şe­
dustria cooperatistă l-au depăşit cu 35,5 zare, potrivii gradului da pregătire şi de 30 Decembrie După C2 tovarăşul Supureanu a arătat lui staţiei de r adiof>cave Ilia. in localitatea
la su‘5, iar eei dtn industria localii au în­ normelor în vigoare Oameni a< muicii d.n diferit? com­ cum a fost dusâ lupta de către poporui lor s'au instalat crimele difuzoare la şcoa­ ful staţiei de radioficare ILia, tovarăşul
deplinit planul cu un procentaj de 104.3 partimente, icviiitori ai oraşului Deva, nostru muncitor in frunte cu partidul Fierea Constantin, tiniorul Sindea losif
In anul 195.1, numărul munc: terilor şi la elementară, urmând ca zilele acestei
la sută elevi, ele., au sărbătorit con de a Vf-a conducător şi învăţător, pentru smulgerea şi reteientul tehcuc dela secţia regională
tehnicienilor antrenaţi în întrecerea so­ să îe uiftaleze şi in casele cetăţenilor
însăşi productivitatea munci) a crescut aniversare a Ropublicii Populare Române puterii de stat dm mâinile ultimului rea- de radioficare Deva. tovarăşul Boboc
cialistă pentru îndeplinirea sarcinilor de Lucrările de instalare săpatul gropilor
simţitor în anul 1953. La minele Ohelar, — stat at oamenilor muncii dela oraşe şi zim al burgheziei — monarhia — 9 sub­ loan. care au muncit uneori şi noaptea
plan, a fost dc aproape 60 000. La mina pentru stâlpi, amenajarea terenului in ve­
Teliuc, la uzma „Victoria” Călan, între­ sate. limat victoriile măreţe obţinule de harni­
Vulcan. T.F.E.T. Lupec.i, „Sîmion njmu- derea întinderii firelor, procurarea si tran­ pentru a termina cât mai curând aceste
prinderile carhomfere „Tebea", unm de Participanţilor la această «nare sărbă­ cul nostru popor muncitor, adevă­
ţiu” Alba lulia, etc., întrecerea a câpă- sportul stâlpilor, precum şi instalarea a- lucrân
utilaj minier din Petroşani, etc., planul de torire ie a vorbi! tov. Supureanu Vasilc ratul stăpân al tării. de-a-lungul
lat caracter de masa întrunind aproape
productivitate numai pc luna Noembrie activist al Sfatului Popular regional Hu­ celor 6 ani de când România a devenit
toţi angajaţii direct productivi in procesul l\oi locuinţe date în folosinţa
a fost depăşit cu 5—12 la sută. nedoara EI a spus pnntre altele : „Astă­ Republică Populară.
de producţie Rezultatele muncii colectivelor
Faptul câ majoritatea colectivelor în­ acestor întreprinderi, confirmă cu tărie zi, se împlinesc şase am, de când eroica Referindu-se la regiunea noastrâ vor­ oamenilor muncii
treprinderilor a reuşit să dea viaţă sar- roadele de netăgăduit ale acestei înain­ noactră claia muncitoare in frunte Cu bitorul a enumerat întreprinderile şi uni­
euidor de plan. să ridice tot mal sus In­ tate metode de lucru Din păcate insă, nu partidul a înfăptuit unul din cele mai im­ tăţile care au raportat partidului data O preocupare de seamă a regimului nos­ să locueBC intro casă confortabilă Şi
dicii producţiei şl al productivităţii, a peste tot. întrecerea a fost temeinic or­ portante acte din istoria poporului nostru: de cârd au început să producă in cod- tru de democraţie populară o constilue In trecut ne-a dat fabnea locuinţe Dar
atras după sine şi creşterea salariilor ganizată Ln Pelviln c<i ş. la alte exploa­ înlăturarea monarhici şi proclamarea Re­ tul anului 1954, an de noi victorii, pre­ necontenita ndicgre a nivelului de viaţa ce locuinţe? Făcute din pământ cu lut
muncitorilor şi tehnicienilor La minele tări. s a mers timp îndelungat pe linia în­ publicii Populare Române Acest măreţ cum şi veaiizările obţinute pe târâm so- al oamenilor munca pe jos, in care putrezeau lucrurile dîa
oin Teliuc, tariful dr. ezleriz.are a sporit tocmirii -centmetclor dc întrecere din bi­ act Istoric a fost precedat, de o feric cial-cullural Pe zi ce trece, în regiunea nnartră. ca cauza umezelii, în care trebuia să faci
transformări cconomico-sociale care au Realizările obţinute ilustrează in chip şl. in întreaga ţară, se ridică noi locuinţe
cu 24.5 la sutJ. la „Victoria” Câlan şi rou, prin chemarea la şeful sectorului, a iarna foc de dimineaţa până seara, pen­
..Sirmon Bărnuţiu’' Alba lulia cu 14.1 la vespons.abililor echipelor ce porneau la pregătit schimbarea fundamentală a în­ viu faptul, că oamenii muncii participă pentru oamenn muncii, noi cluburi, ere tru ca seara să fie tot frig Acum, în
sută şi 13,5 la sutJ, iar la 1FET Lu- muncă pe baze noi tregului aparat de stat. activ la înfăptuirea Earcinilor trasale de şe, dispensare, baze iportive etc noua noastră locuinţă mi-e mai mare
peni, salariul muncitorilor şi tehnicienilor Însăşi oglindirea rezultatelor Întrecerii, Condiţiile care au permis marile pre­ plenara lărgită a C C al P.M R din 19—20 Multă preocupare manifestă pentru a- dragul să stau.
a sporit cu 75,3 la sulă faţă de planul popularizarea fruntaşilor şi slahanoviş- faceri săvârşite in viaţa ţârii noastre — August 1953 ccastă pvoblomă şi conducerea fabrici. — Drept mulţumire pentru noua noa;
iniţial de sedam şi în d'roctS concordan­ tilor, a sLat timp îndelungat pe planul doi. a continuat vorbitorul — se datoresc in pri­ Do nenumărate ori cuvântarea tova­ Ceramica din Sântimbru raionul Alba trâ locuinţă noi ne am luat angajamer.
ţă cu creşterea producţiei şi productivi­ La uzinele Victoria” Câlan şi la mina mul r.ând eliberării ţSni noastre dr cătro răşului Supureanu a fost Întreruptă dc De curând s'au dat in folosinţă mun­ tul să ne depăşim regulat normele •
tăţii muncii Lupem, graficele (te producţie n au fost glorioasele armate sovietice, in urma că­ aplauzele entuziaste ale participanţilor citorilor fabricii 4 r.oi blocuri, fiecare cu spune tovarăşul Baiabaş
Acolo unde organizaţiile dc partid au folosite timp de câteva luni La aceleaşi rui fapt sa putut trece la o largă desfă­ clin sală, ca semn al dragostei oameni­ câte două apartamente şi câte o cameră Jn apropierea blocurilor se văd şi aii
sprijinit conducerea tehnico-administra­ întreprinderi, articolele gazelelor de pe­ şurare a luptei masslor muncitoare, in- lor muncii ,care strâng zi de zi tot mai pentru cei necăsătoriţi. Au primii lo­ construcţii — aici am construit pri
tivă a întreprinderilor în mob'hzareo rete îşi făceau stagiul trei patru săptă­ mult le®âtura indisolubilă între partid, cuinţe mulţi fruntaţi in muncă, printre muncă voluntară, In cinstea zilei da :
muncitorilor şi tehnicienilor, sarcinile dc mâni iar responsabilii cu întrecerea so­ făpiuindu-se rând p« rând reformele cu guvern şi popor, luptă pentru înfăptui­ care scorţâtm-ii Barabaş Coloman, Sncaci Decembrie spună tovarăşul Trlf Florea
caracter revoluţionar. Fără ehterarea rea politicii partidului, politică pusă in Etelan, escavatorlstul Boitor Ludovic, şi
plan au fost îndeplinite înainte de ter­ cialistă calculau rezultatele cu o întâr­ secretarul organizaţiei de bază U T M .
men ziere de 15- 20 de zile noastră de către Uniunea Sovietică şl slujba păcii şi fericirii celor ce mun­ arzătorul Fogaraşi Samnilă .
In locuinţă familia Barabaş ocupa 2 poplcâne închisă, cu două piste, in c*i
Dar. deşi majoritatea muncitorilor şi Organele sindicalo nu manifestat lipsu­ fără ajutorul permanent şi frăţesc pe cesc ne vom distra in serile lungi de larni
tehnicienilor unităţilor industriale dm ri serioase in exercitarea controlului asu­ care ni l-a dat şi ni-1 dă marea Tară a Festivitatea sărbătoririi celei de a Vl-a camere spaţioase înzestrate cu sobe de Clădirea care se vede in atânga^e nou
regiune şi-au îndeplinit cu cinste sarci­ pra felului în care conducerile întrepiin- Socialismului, noi nu ani fi putut scăpa aniversări a R PR s a încheiat cu un teracotă, lumină electrică o bucătărie noastră creşă şi căminul de copu care I
nile planului anual, există încă întreprin­ dervlor îşi îndeplineau obligaţiile înscrise modernă, hol, cameră centru baie «i de­ curând vor fi terminale
deri deosebit de importante pentru eco­ în contractul colectiv La uzma „Viclona” de starea de mizerie şi întuneric, la care frumos .program artistic pendinţe
nomia ţării care nau reuşit să facă acest Câlan. la „Teba” dm Sebeş, aproviziona­ — De 24 de ani lucrăm in această fa Acolo unde altădată erau locuri virar
lucru Mine ca Petrila, Lonea, Lupeni sau rea cu ap.4 potabilă a secţiilor est? tă­ O noiui fabrică de produse lactate bricâ. spune tovarăşa Barabaş dar numai apar aşezări omeneşti, necuprinue c
Uricani, n au putut ridica graficul rea­ răgănată de luni de zile Conducerile aces­ în zilele luminoase ale regimului de de­ mcio hartă, in care muncitorii duc
lizărilor la nivelul cerinţelor sarcinilor tor două unităţi economice au neglijat în Muncitorii şi tehnicienii întreprinderii primului trimestru al anului 1954, ea va mocraţie populară, am avut posibilitatea viaţă fericită ţi plină dc bucurii
de plan Deasemnea. la combinatul side­ mare măsură msăşi şcoala de pregătire
rurgic „Gh Gheorghlu-Dej" din Hune­ profesională. La secţia furnale, dela Câ- dc construcţii dm Hunedoara, au începui intra în funcţiune, producând lapte pas­ Noi succese ale muncitorilor
doara. planul n a fost îndeplinit, cu toate lan. şcoala de calificare a stahanoviştilor. in onul 1952 lucrările de amenajare şi teurizat, unt. iaurt, brânzeturi şi altele dela Atelierele Centrale Crişcior
că în ultimele luni muncitorii de aici au a fost Închisa lărgire a unei noi unităţi din industria întreg procesul de producţie al fabricii,
realizat creşteri serioase ale producţiei şi alimentară locală începând dela sortarea materiei prime şi Colectivul de muncitori ingineri şi teh­ crând la demontarea bobinelor vechi
In legătură cu îndeplinirea prevederi-
productivităţii muncii nicieni dela Atelierele Ccntiflie Crişcior motoarelor dela Ţebea. au avut o depăşii
Inr contractului colectiv, ttebue să se La Simeria eu sosit in 2iiele acele? până la produsul finit, e automatizat
In anul 1954, sarcinile industriei noa­ continue cu organizarea reviziilor obşteşti, maşini noi. utilaje perfecţionate fabricate având in frunte pe comunişti, au dobân­ de 13? ls sută Din cadrul secţiei tâmpii
stre sunt sporite Minerii, oţelarii, mun­ prin participarea activă a muncitorilor si în ţara noastră sau importate din ţările Toată instalaţia complexă a fabricii, va dit însemnate succeie in muncă ne, primul care şi-a depăşit, normele
citorii şi tehnicienii, colectiviştii şi ţă­ tehnicienilor cunoscători ai problemelor fi deservită doar de 12 muncitori Fabrica Maistrul stahanovisl Omcta Cheorghc fost stahanovislul Szanto Ludovic real
ranii muncitori, oamenii dm toate ra­ din toate secţiile sau sectoarele întreprin­ de democraţie populară Aci a începui va alimenta cu produse lactate — unt. lui Gh., dela secţia fierărie şi-a îndepli­ zând o de pi şi re de 150 la sutâ
murile economiei naţionale, sunt chemaţi derilor. Revizia obştească organizată anul instalarea primei fabrici de produse lac­ brânzeturi, iaurt, lapte pasteurizat şi altele, nit norma cu 169 la sută, Turcu Lazăr *
să dea patrjei produse în cantităţi tot mai trecut la Pelrila, a SCOS in ev.denţă ne­ tate din regiunea Hunedoara Timp de un toate unităţile alimentare din regiune dela secţia sudură la tel a obţinut o de­ La întreprinderea de transporturi Cri:
mari şi din ce în ce mai calitative Fără numărate lipsuri existente în protecţia an. colectivul constructorilor dela Hune­ precum şi alte centre muncitoreşti din păşire de normă de la sută. lucrând clor. echipa de vulcanizatcri compusă d:
îndoială, aceasta nu e O treabă uşoară, muncii şi grija faţă de om Cu această doara, lăcătuşii şi maiştrii mecanici, au ţara noastrâ la sudarea unui rszervnr Utemlsîul Wo- tovarăşii .lula loan şi Opreanu loan. şi-î
ca re să se realizeze dela şine Pentru ca să ocazie, colectivul minei a făcut nume­ ner loan a înregistrat o depăşire de )6<i reaiizat şi depăşit, normele cu 131 la sut
producă mai mult, pentru ca zilmc să roase propuneri menite să îmbunătă­ schimbat inifâţişaiea fostului local pro­ Punerea in funcţiune a acestei fabrici, Ia sută stahanovîstul Tenezler Francisc vuiLânizând 12 cauciucuri şi 20 camei
Întrunească procentajul de calitate şi de ţească condiţiile de lucru şi să creeze po­ prietate — pe vremuri — a unui mare marchează un nou progres in realizarea cu echipa sa. lucrând la asamblarea u- •'Chipa tovarăşului Botioi Gh , lucrând
productivitate al lucrului executat, omul sibilităţi pentru mărirea necontenită a bogătaş. S'au Instalat compresoare. con­ programului de măsuri economice ela­ nei cisterne, şi-a depăşit norma cu 16ri demontarea >.rcunlor din fiţă. cât şi
are nevoie rle condiţii menite să—i uşu­ producţiei şi productivităţii muncii Trc- ducte de apă, s au făcut canalizări şi lu­ borate de plenara lărgită a C C al P.M R la sută, iar înzistrul lăcătuş S2abo loan repararea direcţiei dela autocamioane
reze munca şi să i-o facă mai rodnică buesc activizate colectivele de inspectori crări de amenajare exterioare am 19—20 August, in scopul ridicării şi-a depăşit nnrma cu 133 la sutâ Sîaha obţinui o depăşire de 52 3 la sută As<
In legătură cu aceasta. în faţa conduce­ obşteşti si controlată îndeaproape activi­ novutul Filip Romulus Şl Faur Ina.n dela menea depăşiri a mai obţinut şi echipa t
Peste câteva zile. fabrica de produse continue a nivelului de trai al celor ce
rilor întreprinderilor stă sarcina întoc­ tatea lor secţia îti-ungârie. lucrând la strungirea hipo (cai), cât şi lovarăşu Mecea Gh , Tc
lactate din Simena va fi gata. In cursul muncesc butoanelor centru motorul Diete) au avut Aron şi Fetea Xicolae
mirii imediate a planului de măsuri tch- Anul 1954 trebue să fie anul lichidăm
nico-organir.atorice. Şefii secţiilor, sectoa­ unor astfel de lipsuri Dela început, cu o depăşire de 180 la sută, tovarăşa Rusu *
relor, şantierelor — muncitorii, maiştrii, forţe sporite, (toţi activiştii sectorului Maria. dela aceiaşi secţie şi-a depăşit nor­ Colectivul întreprindem Ţ=beo antn
tehnicienii sau mgierii, trebue să vinii economieo-induslrial, toţi oamenii cin­ ma cu ICO la sutâ nat in întrecerea socialistă, munceşte <
cu .propuneri concrete de îmbunătăţirea stiţi, dornici să facă din cifrele cinci­ Asemenea succcae a obţinut Şi echipa dc avânt sporit pentru a da patriei noâît:
muncii colectivelor ce Ie conduc Pla­ nalului fapte, trebue să-şi pună întreaga electricieni a stahanovistului Iovan loan cât mai miUî cârbur.e
nul trebue să cuprindă măsuri privind lor capacitate de muncă în slujba înde­ rompusâ dm tovarăşii 1 Faur Cheorghc. Echipa tov&vAşului Fărlu fon lui G
întreg ciclu' procesului dc producţie, in­ plinirii cu succes a sarcinilor ce le revin, Marincescu Gavril şi alţii, care au de­ lucreasâ in contul lunii Iunie, iar bngae
clusiv materia primă şi materialele pri­ în slujba înfăptuirii programului de mă­ păşit norma cu 148 la sută. electr ic Îenîi -,ll Iunie”, condusă de sMhanovistul D;
Moţ Cheoighe şi Almâşan Nieclae. lu­ vid Aodron. lucrează Tn contul iunn fi
mite din afară. suri economice ctah-rat de partid pentru
A persistat la unele unităţi economice continua ridicare a nivelului de trai al crând la întreţinerea linidor şi a centra­ lie, având o depăşire de 82 la sută Br
lelor telefonice, şi-au depăşit norma gada „I Mai” a stahanovisiulm 2eriu Coi
industriale, practica dăunătoare a între- celor ce muncesc
cu H5 la sută iar tovarăşele Du­ stantm. la fel. lucrează în contul Iun
ma Lucreţia şi Negrea Maria, lu­ Septembrie având o depăşire de 77 la sut
..Orăşelele copiilor” - - îşi primesc oaspeţii
întâlnirea cu poetul Florin Mugur
Fulg) uşori cad peste „Orăşelul copiilor” Una stau ciorchine in jurul chioşcului cu
din Deva, vestind apropiata sosire a lui turta dulce $i jucării, unu privesc cu In după amiaza 2\lei de 29 Decembrie opere bogăţia de imagin- redate de auic
Moş Gorilă zâmbet vizuina ursului şi a vulpii, iar in mijlocul elevilor din oraşul Deva, Din numărul mare al celor ce au lu
Pe colo două porţi a'e micului orăşel, alţii in grup mai numeros se îndreaptă poetul Florin Mugur şi-a prezentat poe­ parte la discuţii, reese câ poemul a fo
larg deschise in după amiaza zilei He 31 spre pavilionul cărţii să-şi procure cărţi mul sau ,.Cântecul lui Philipp Mii ier” studiat de majoritatea elevilor, rare rrv
Decembrie, pătrund sute de copii ai oa- «i reviste pc care le vor cili In zilele întâlnirea dintre poet şi elevii şcolilor nifestă un interes crescând pentru poezl
menlor muncii, veniţi aici să petreacă dc vacanţă din localitate, a avu» loc intr'un cadru
Poetul Florio Mugur, vorbind elsvîfi
ciipe fericite Spre bradul dm centru, ale Asemenea orăşele ce reflectă copilăria .(ă>'bătore«e, auditorii manifestând o
a mulţumit acestora pentru sugestiile it
cărui crengi sunt împodobite cu jucării fericită a micilor cetăţeni dm regiunea caldă simpatie poeţilor poporului
stau aţintite multe priviri, iar spre chioş­ noastră se pot vedea Şi in Petroşani, Hu­ Disculându-se in jurvd poemului „Cân­ drâzneţe cu care au venit, apoi a da* n
curile cu surprize se îndreaptă grupuri nedoara, Brad, Gura-Barza, Alba-lulia şi In clişeu : Fabrica de produse iacta ie din Simeria. i)u.etl'utd cu utitnjut cel tecul lui Philipp Muler” s’au scos in re­ laţii asupra noului volum de poezii !
grupuri do copii cu feţele îmbujorate alte localităţi mai modern pentru pasteuriiarea lapte tui. lief înaltele calităţi artistice ale acestei care lucrează in prezent.