Page 6 - 1954-01

F
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ftr. 2

f

a •
i n

Legea planului cincinal de dezvoltare a faţă de 1950 şi o ridicare corespunzătoare nesatisfăcătcr dezvoltarea acestei ramuri probleme ale dezvoltări» agriculturii in lui; Roşia de stepă in raioanele; Constanţa greutate vio şi productivitatea lor, să asi­
economiei naţionale pe drumul socialis­ a randamentului furajelor la hectar. Sar­ importante a agriculturii. Drept urmare, Republica Populară Română şi o sarcină şi Medgidia; Sură dc stepă în raioanele : gure păşuni bune pentru vacile de lapte,
mului prevede — pe anii 1951-1955 — cinile prevăzute pentru anii 2 951 -— 1953 an de an, planul de stat privind dezvol­ permanentă a Ministerului Agriculturii şi Truşeşti, Iaşi, Codăeşti şi Vaslui. să organizeze folosirea păşunilor naturale
sarcini referitoare aiul la creşterea nu­ au fest realizate numai în parte, la n- tarea creşterii animalelor şi predarea pro­ Silviculturii, a Sfaturilor Populare, a or­ b) Ministerul Agriculturii şi Silvicul­ prin păşunat pe parcele, întreţinerea vi­
mărului animalelor, cât şi la randamentul L-easla contribuind şi seceta. duselor animale către stat nu se înde-‘ ganelor agricole, a ţăranilor muncitori turii şi Sfaturile Populare vor lua măsuri lelor in adăposturi de vară pe păşuni, pă­
de carne, lapte, lână, piei etc. ce trebue In multe raioane semănatul ierburilor plineşte. individuali, a colectiviştilor, a muncito­ pentru a asigura în cursul anilor 1954— şunat de noapte In timpul verii şi hră­
obţinute în fiecare an. se face pc o scară redusă. Producţia ia Gospodăriile individuale ale ţărănimii rilor din gospodăriile agricole de stat, 1956 cu tauri de calitate superioară în­ nirea suplimentară cu nutreţ verde şi
Pe baza politicii partidului şi guvernu­ hectar a păşunilor şi fâneţalor naturale şi muncitoare nu au fost suficient stimulate din herghelii şi ferme de stat şi a spe­ tregul efectiv de vaci din gospodăriile concentrat, pentru a înlătura scăderea
lui de continuă întărire a alianţei înlr.% a ierburilor semănate csic încă scăzută la creşterea'vitelor. cialiştilor din domeniul zootehnic. ţărăneşti individuale, diil gospodăriile a- producţiei de lapte, care se datoreşte lip­
clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, Este neglijată cultura rădăcLnoaselor şi Dezvoltarea creşterii vitelor în gospo­ Aceasta obligă Ministerul Agriculturii gricole colective şi întreprinderile agri­ sei de furaj verde în hrana vacilor vara
sub conducerea clasei muncitoare, ţărani: bostămoaselor furajere, precum şi a po­ dăriile individuale ale ţăranilor munci­ şi Silviculturii, Sfaturile Populare şi or­ cole ale statului ; şi întreţinerii lor proaste pe timpul iernii.
muncitori cu gospodării individuale şi rumbului de siloz şi a [loarei soarelui, tori a fost serios stânjenită datorită in­ ganele agricole locale de a lichida lipsu­ Se vor lua măsuri pentru folosirea justă Să sc înfiinţeze in fiecare comună, în
gospodăriile, agricole colective au obţinut care sunt colo mai valoroase şi mai pro­ suficientei întreţineri a izlazurilor comu­ rile existente în munca de creştere n ani­ a reproducătorilor şi asigurarea unei bune fiecare gospodărie agricolă colectivă şi
succese însemnate în creşterea animalelor. ductive culturi pentru nutreţ murat ; se nale şi a altor terenuri care formează malelor şi de a asigura o astfel de creş­ îngrijiri, întreţineri şi hrăniri a acestora. gospodărie agricolă de stat, adăpători a-
S’au obţinut realizări corespunzătoare neglijează şi sar rin a ameliorării şi folosi­ baza furajeră a şeptelului gospodăriilor tere a numărului de animale şi o astfel c) Pentru a mări producţia totală de tât la păşune cât şi la grajd.
sarcinilor din planul cincinal la creşterea rii raţionale a fâneţelor şi păşunilor na- individuale, a posibilităţilor reduse de n de mărire a productivităţii lor încât in lapte şi a asigura creşterea numerică a ART. 5. — Pentru îmbunătăţirea cali­
şeptelului de porcine şi ovine. (urate, obţine credite pentru achiziţionarea, dez­ următorii 2—3 ani să asigure o siiiiţitoare efectivului, prin mărirea natalităţii, se vor tăţii şi sporirea resurselor de came, Mi­
La începutul anului 1953, efectivele de O lipsă serioasă o consţitue şi întâr­ voltarea şi creşterea vitelor, a insuficien­ îmbunătăţire' a aprovizionării populaţiei lua toate măsurile de sporire a numărului nisterul Agriculturii şi Silviculturii şi
bovine, ovine şi porcine au depăşit pe zierea in fiecare an a recoltării lânurilor tei asistenţe zcc-vclerlnaie, precum şi a muncitoare dela oraşe şi sate ca produse de vaci de prăsită in gospodăriile indivi­ Sfaturile Populare vor da îndrumări gos­
acelea dinaintea războiului. In perioada cultivate şi naturale, cecace duce la în­ folosirii vitelor îngrăşate şi vacilor de alimentare şi n industriei uşoare cu ma­ duale ţărăneşti, în gospodăriile agricole podăriilor agricole colective şi gospodă­
dela 1948 până la începutul anului 1953. semnate pierderi cantitative de nutreţuri lapte la munci agricole şi la transport. terii prime. colective, în fermele şi întreprinderile a- riilor individuale ţărăneşti cu privire la
efectivul de bovine a crescut cu 490.000 şi la scăderea valorii lor nutritive. Sfaturile populare şi organele agricol? gricole de stat, astfel ca până la sfârşitul măsurile tehnico - organizatorice pentru
capele, efectivul de porcine cu 2.034.000 Insilozarea nutreţurilor este slab orga­ Pentru îndreptarea acestei stări de lu­ au sarcina să contnbue la sporirea vi­ anului 1955 proporţia numărului vacilor condiţionarea şi îmgrăşarea bovinelor şi
capete şi efectivul de cabaline cu 141.000 nizată. cruri, potrivit Hotărîrilor Plenarei lăr­ gilenţei politice a ţăranilor muncitori, a in efectivul total de bovine să ajungă la vor asigura, deasemeni, începând din a-
gite a CC. al P.M.R. din 19—20 Au­
capele. In multe gospodării agricole colective gust 1953, este necesar să sc aplice un colectiviştilor, a muncitorilor din gos­ 48% pe ţară, iar in zonele din jurul ora­ nul 1954, condiţionarea şi îngrâşarca pen­
La obţinerea acestor rezultate a con­ nu sc acordă atenţia suficientă asigu­ şelor şi centrelor industriale la cel pu­ tru carne a tăuraşilor peste un an, inapţi
program de măsuri menite să stimuleze
c
tribuit răspândirea in ţara noastră a ştiin­ rării fondului de furaje necesar pentru şi să sprijine creşterea animalelor in podăriile agricole de stat, herghelii şi ţin G0 /o - pentru reproducţie şi muncă.
ţei agricole zootehnice şi a experienţei creşterea animalelor proprietate obştea­ ferme de stat, împotriva încercărilor Planul de efective la bovine se va con­ ÂRT. G. — Pe măsura asigurării gos­
înaintate a agriculturii sovietice. scă .şi nu se respectă statutul gospodă­ gospodăriile individuale ale ţăranilor unor elemente chinbureşti şi a altor ele­ sidera îndeplinit numai când se va înde­ podăriilor agricole colective şi gospodării­
muncitori cât şi in gospodăriile colective,
In multe regiuni, ţărănimea muncitoare, riilor ăgriccl? colective privitor lu re­ în întovărăşirile agricole şi zootehnice şi mente duşmănoase de a frâna şi submina plini şi planul numeric la vaci. lor individuale ţărăneşti cu cai, boi de
partizarea furajelor. Pentru a asigura realizarea măririi efec­ muncă şi mijloace mecanice, Ministerul
sub îndrumarea Sfaturilor Populare, ex­ în întreprinderile agricole zootehnice ale îndepiimirea măsurilor pentru dezvoltarea
tinzând semănăturile furajere, ameliorând Cantităţile de furaje fibroase şi con­ statului. Aceasta va avea drept rezultat în­ creşterii animalelor. tivului de vaci, Ministerul Agriculturii şi Agriculturii şi Silviculturii şi Sfaturile
fâneţele şi păşunile, a obţinut succese im­ centrate se repartizează in marc parte in Silviculturii şi Comitetele Executive ale Populare vor lua măsuri de a nu se ad­
contul zilelor - muncă prestate, cnimalele, tărirea schimbului de mărfuri între oraş şi Ministerele şi Sfaturile Populare, au Sfaturilor Populare regionale sunt obli­ mite utilizarea vacilor la munci agricole
portante în mărirea efectivelor de animale
şi a productivităţii lor. proprietate obştească din gospodăriile n- sat, consolidarea şi dezvoltarea alianţei sarcina de a îndruma ţărănimea munci­ gate să facă cunoscut Comitetelor Execu­ de orice fel.
Gospodăriile agricole colective au ob­ gricole colective rămânând în unele ca­ dintre clasa muncitoare şi ţărănimea mun­ toare, pe colectivişti şi pe muncitorii din tive ale Sfaturilor Populare raionale sar­ Se recomandă gospodăriilor agricole co­
zuri neasigurate cu furajele necesare. cinile cu privire la creşterea juncilor. lective şi gospodăriilor individuale ţără­
ţinut rezultate însemnate în dezvoltarea citoare sub conducerea clasei muncitoare. gospodăriile agricole, hergheliile şi fer­
creşterii animalelor proprietate obştească Sfaturile Populare, organele agricole Mărirea continuă a efectivului de ani­ mele de stat. în vederea îndeplinirii şi d) Se recomandă gospodăriilor indivi­ neşti ca, începând din anul 1954, să lase
Multe gospodării colective au un număr locale nu acordă ajutor suficient gospo­ depăşirii programului de măsuri privind duale ţărăneşti şi gospodăriilor agricole anual un număr de tăuraşi pentru repro­
însemnat de animale ; aşa spre pildă gos­ dăriilor agricole colective în organizarea male v\ p\sări, odată cu sporirea pro­ colective şi se obligă fermele şi întreprin­ ducţie şi să destineze un număr corespun­
podăria agricolă colectivă „Gheorghe D> fermelor de animale şi păsări, în crea­ ductivităţii lor, mărirea producţiei glo­ dezvoltarea creşterii animalelor, in vede­ derile agricole de stat să hrănească va­ zător dintre ei comptetăni necesarului de
rea bazei furajere, construirea adăpostu­ rea măririi efectivului dc animale şi pă­ cile cu raţii complete şi in funcţie dc boi de muncă.
mitrov“ din regiunea Eucurcşti are un bale şi a producţiei marfă de carne, gră­
efectiv do : 91 bovine, (din care 34 vaci' rilor pentru animale şi pregătirea cadre­ sime, lapte, lână, ouă şi alte produse ani­ sări, creşterii productivităţii lor şi conso­
1 285 oi, 147 porci şi 172 cai ; gospo­ lor necesare pentru creşterea animalelor. lidării şi lărgim bazei furajere. CAPITOLUL III
Dcasemenea. nu se dă ajutor suficient male, este una din cele mai importante
dăria agricolă colectivă ,.înainte" din re­
giunea Baia Mare are un efsctiv de; 171 colectiviştilor la procurarea animalelor Creşterea efectivelor de ©vine ridicarea
proprietate personală şi la asigurarea n- CAPITOLUL I.
bovine, (din care 47 vaci) 343 oi, 233 productivităţii lor
poici şi 146 cai. cestcjg; animale cu nutreţuri şi păşuni. Sarcina principală în elomeniuS creşterii animalelor
In producţia şi reproducţia animalelor ART. 7. — Ministerul Agriculturii şi gospodăriilor individuale ţărăneşti să
In scopul ajutorăm ţărănimii munci­
nu se acordă atenţia cuvenită îmbunătă­ în anii 1954—1956 Silviculturii şi Sfaturile Populare vor lua oprească şi ele mulgerea oilor merinos
toare individuale, a colectiviştilor şi a
ţirii calităţii lor. Se scutesc gospodăriile agricole colec­
gospodăriilor agricole colective în dezvol­ ART. 1. — Sarcina principală în dome­ — Bovine total 4.930.000 măsuri pentru mărirea continuă a efecti­
cap
Insămânţarea artificială a animalelor vului de oi, in special a celor din rasele tive, gospodăriile personale ale colectiviş­
tarea creşterii animalelor, statul le acordă din care :
domestice, procedeu care dă posibilitatea niul creşterii animalelor in anii 1354— cu lână fină şi semifină, astfel încât efec­ tilor şi gospodăriile individuale ţărăneşti,
anual credite şi mijloace pentru procura­ 195G este de a asigura o simţitoare îm­ vaci 2 365.000 „
de a spori într’un timp mai scurt numă­ tivul de ovine să ajungă la sfârşitul anu­ care aplică îndrumarea de mai sus, de
rea reproducătorilor şi a vitelor de rasă — Ovine total 13 800.000 cap
rul animalelor cu o productivitate m?.i bunătăţire a aprovizionării populaţiei lui 1956 la cel puţin 13 800000 capete., predarea către stat a cotelor obligatorii
In prezent in staţiunile comunale de mare, sc aplică insuficient. muncitoare dela oraşe şi sate cu produse din care :
montă există un număr de 1.170 armăsari, oi şi mioare 9.600.000 ., din care 9.G00 000 oi şi mioare. de lapte dela oile de rasă merinos.
îngrijirea zootehnicâ-veter.inarâ este or­ animale şi industriei uşoare .şi alimen­
24.330 tauri, 128 100 berbeci şi 12.080 — Porcine total 4.G00.000 „ Pentru dezvoltarea creşterii oilor, mă­ ART. 11. — Ministerul Agriculturii şi
ganizată în mod nesatisfr.călor, reţeaua tare cu materiile prime necesare pro­
vieri reproducători. Sunt organizate 783 ducerii bunurilor de larg consum. din care : rirea procentului de fecunditate, îmbună­ Silviculturii şi Sfaturile Populare sunt
circumscripţii zea-veterinare .şi 1G spitale zootehnică-veterinnră la regiuni şi raioa­ Pentru îndeplinirea acestei sarcini scroafe 700.000 „ tăţirea calităţii şi sporirea producţiei de obligate a lua măsuri pentru creşterea
ne fiind insuficientă. In unele raioane
veterinare care deservesc animalele ţăra­ —j Cabaline total 1.240.000 „ lână, o atenţie deosebită se va acorda dez­ continuă a efectivului de oi din rasa ka-
starea sanitară a animalelor lasă de do­ sunt necesare :
nilor muncitori, ale gospodăriilor agricole rit, atât în sectcrul socialist, cât şi la a) creşterea continuă a efectivelor de din care : voltării efectivului de oi din rasa merinos rakul, pentru îmbunătăţirea muncii de re­
colective, ale membriilor lor şi ale gospo­ iepe 445.000 ,, în raioanele Criş, Salonta, Oradea, Sâcueni, producţie în creştea oilor de rasă lcara­
gospodăriile individuale ale ţărănimii animale şi păsări şi îmbunătăţirea spe­
dăriilor agricole de stat. — Iepuri dc casă total 1.000000 „ Cărei, Constanţa, Babadag, Macin şi Med ­ kul şi îmbunătăţirea calităţii pieliceleloi*.
muncitoare. ciilor şi calităţii lor, ţinând seamă de
Călăuzindu-se după Hotărîrea Plenarei condiţiile specifice ale regiunilor ţârii — Numărul total al familiilor gidia ; din rasa tigaie în raioanele Sî. Pentru mărirea efectivului de oi din rasa
Intr'un ritm încet se introduc în dome­ Gheorghe, Stalin, Sinaia, Mizil. Buzău, lcarakul se recomandă gospodăriilor indi­
C.C. al Partidului Muncitoresc Român din noastre ; de albine 1.100.000 fam
3—5 Martie 1349, gospodăriile agricole niul creşterii animalelor realizările .ştiin­ b) sporirea productivităţii animalelor b) Să se obţină o producţie, in 1955 Măicăneşîi şi Feteşti ; din rasă lcarakul în viduale ţărăneşti, gospodăriilor agricole
:)e stzt au realizat o creştere simţitoare ţei şi experienţei înaintate. Prevederile şi păsărilor in ceeace priveşte randamen­ pe cap de animal dc cel puţin : raioanele Botoşani, Dorohoi şi Truşeşti ; colective şi colectiviştilor, ca în zonele
zoolehminimului, factor important in spo­ din rasa ţurcanâ în raioanele Tg Neamţ, prevăzute pentru creşterea acestor oi să
a efectivelor de animale şi păsări. tul de carne şi grăsime, producţia dc — Lapte de vacă 1.300 ltr
Unele gospodării agricole de stat au ob­ rirea .şeptelului, şi în ridicarea productivi­ lapte, lână, ouă şi dc alte produse ani­ din care lapte muls 800 ltr. Piatra Neamţ şi Sibiu. încrucişeze oile din rasa ţurcană cu ber­
ţinut rezultate bune în cecace priveşte tăţii animalelor nu sunt încă în mod con­ male ; — Lână fină şi semifină 2,5 kg ART 8 — Ministerul Agriculturii şi beci lcarakul şi să asigure menţinerea şi
secvent aplicate. Munca institutelor de creşterea mieluţeîor de rasă lcarakul.
productivitatea animalelor. Astfel, gospo­ c) lărgirea suprafeţelor însămânţate — Lână groasă 1,8 kg. Silviculturii şi Sfaturile Populare vor a-
dăria agricolă de stat Chirnogi a obţinut cercetări ştiinţifice are un caracter mai cu plante furajere şi sporirea productivi­ — Ouă de găină 80—90 buc. sigurn în cursul anilor 1954—1955 numă­ ART, 12. — In scopul măririi produc­
in anul 1953 o producţie medie de 2.75S mult abstract şi rămâne în urina cerinţe­ tăţii lor la hectar, precum şi îmbunătă­ c) Să se extindă eulturiie de plante fu­ rul necesar de berbeci reproducători de ţiei de lapte şi a pielicetelor dela oile cu
lor practice ale zootehnicii. Cu totul nesn-
îitri lapte pe cap de vacă furajată. Gos­ ţirea păşunilor şi fâneţelor naturale ; rajere cultivate pentru producerea de fâ- calitate bună, corespunzător efectivului de lână groasă, Ministerul Agriculturii şi Sil­
podăria agricolă de stat Secueni din regi­ tisfâcător se popularizează şi sc introduc d) introducerea pe scară largă a me­ nuri, rădăcinoase furajere şi nutreţuri pen­ ovine femele din gospodăriile individuale viculturii şi Sfaturile Populare vor în­
în producţie realizările fruntaşilor în creş­
unea Oradea a realizat 5,250 kg lână pe canizării în domeniul creşterii animale­ tru siloz, astfel ca, in cursul anului 1956 ţărăneşti, gospodăriile agricole colective druma creşterea in gospodăriile indivi­
terea animalelor
cap de oaie merinos. 1 lor, în producerea nutreţurilor şi în alte sâ se ajungă până la 1.300.000 ha. în şi din fermele şi întreprinderile agricole duale ţărăneşti şi in gospodăriile agricole
Mecanizarea în domeniul zootehnic este
Unul clin rezultatele de seşmă obţinute lucrări care cer un mare volum de mun­ total din care : de stat ; vor organiza folosirea raţională colective a oilor din rasa ţurcană, cu o
de regimul de democraţie populară este slab introdusă în gospodăriile agricole că la fermele agro-zoolchnice ; — Ierburi perene vechi G45.000 ho. a berbecilor şi o mai bună îngrijire, în­ producţie mare de lapte .şî plebeele de
creşterea puternică a consumului propriu dc stat şi gospodăriile agricoie colective; — Ierburi perene noi 140.000 „ treţinere şî hrănire a reproducătorilor. calitate bună, asigurând creşterea şi folo­
mecanizarea strângerii şi prelucrării fu­ e) asigurarea întregului efectiv de ani­
de produse alimentare în gospodăriile ţă­ male şî păsări cu adăposturi pentru în­ — Ierburi anuale 370.000 „ ART. 9. — Ministerul Agriculturii şi sirea raţională la montă a berbecilor care
răneşti. Totodată, ca urmare a creşterii rajelor, n lucrărilor dc ameliorare a pă­ din care: iarbă de Sudan 65.000 „ Silviculturii şi Sfaturile Populare vor lua provin dela oi cu producţii mari de lapte
şunilor şi fâneţelor. precum şi a lucră­ grijirea, păstrarea şi creşterea ior raţio­
continue a populaţiei orăşeneşti, a conti­ — Rădăcinoase şi bostănoase măsurile necesare pentru mărirea efecti­ şi dau pielieele de bună calitate.
rilor care necesită un volum mare de nală ;
nuei sporiri numerice a clasei muncitoare, furajere 75 000 ,, vului de ovine cu lână fină şi semifină ART. 13. — Ministerul Agriculturii şi
a creşterii cerinţelor ei şi a necesităţilor muncă la fermele zootehnice, ca prepa­ f) îmbunătăţirea temeinică a îngrijirii — Culturi pentru siloz 70.000 ., Se interzice organizarea montei oilor cu Silviculturii şi Sfaturile Populare vor lua
rarea nutreţurilor, adăpatul şi mulsul va­ zootehnice şi veterinare a animalelor şi
mereu crescânde ale industriei alimentare d) Să se sporească producţia de fu­ lână fină şi semifină cu berbeci cu lână măsuri pentru îmbunătăţirea întreţinerii
şi uşoare în matern prime, a crescut con­ cilor, tunsul oilor şi transportul în inte­ păsărilor, aplicarea consecventă a zooteh- raje la unitatea de suprafaţă, astfel ca în groasă şi hrănirii oilor şi pentru asigurarea cu
sumul orăşenesc de produse animale. Faţă riorul fermei este introdusă în foarte minimului, odată cu mobilizarea mase­ anul 1956 să se obţină cel puţin : Se vor scoate toţi berbecii cu lână groa­ păşuni şi adăpători bune a Întregului
mică măsură Staţiunile de maşini şi trac­ lor în vederea combaterii bolilor infecto­
de nevoile de consum sporite ale popu­ — Fân de ierburi perene 3.900 kg/ho. să din turmele do oi cu lână fină şi semi- efectiv dc oi din gospodăriile individuale
laţiei, şeplelul, producţia de carne şi alte toare nu se ocupă deloc de mecanizarea contagioase ale animalelor şi păsărilor ; — Fân de ierburi anuale 3 000 kg./ha (inâ, precum şi din tunnele de oi cu ţărăneşti, gospodăriile ^agricole colective
lucrărilor grele în ramura creşterii ani­ şi din întreprinderile agricole zootehnice
produse pe cap de animal şi calitatea lor g) dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice — Rădăcinoase furajere 23 000 kg /ha. lână groasă destinate a fi încrucişate cu
au crescut într'o proporţie necorespunză­ matelor din gospodăriile agricole co­ zoo-vetcrînare in scopul studierii şi re­ — Nutreţuri pentru îmsilozat ale statului.
lective. berbeci cu lână fină şi semifină.
toare. Aceasta a dus la o neconcordanţâ zolvării problemelor legate de creşterea 23.000 kg/ha ART 14 — Pentru mărirea cantităţii de
între nevoile de consum ale populaţiei şi In multe gospodării agricole şi her­ numerică şi calitativă a animalelor şi pă­ — Fânuri naturale 2.200 kg./ha ART. 1^). — Spre a se asigura condiţii lână şi carne se recomandă gospodăriilor
resursele existente de carne, grăsimi, ghelii ale statului şi gospodării agricole sărilor, dc creşterea raselor noi de ani­ Asigurarea bazei furajere şi a randa­ prielnice pentru sporirea numărului de oi individuale ţărăneşti, gospodăriilor colec­
merinos se interzice mulgerea acestora în
lapte, ouă, lână etc. colective nu sunt asigurate adăposturi male şi păsări şi mărirea productivităţii mentelor prevăzute la hectar este condiţia tive şi colectiviştilor sâ nu sacrifice pentru
La ovine, cabaline şi păsuri îndeplini­ suficicn/te pentru animale şi păsări, iar lor ; esenţială pentru rezolvarea sarcinilor în întreprinderile agricole de stat. Se reco­ carne berbecuţii şi balahi sub vârstă de
cele existente nu sc repară la timp ; ani­ domeniul creşterii animalelor în anii ur­ mandă gospodăriilor agricole colective şi 1 an
rea sarcinilor de ansamblu prevăzute in h) îmbunătăţirea sistemului de pregă­
planul cincinal este mult rămasă în urmă malele sc adăpostesc în condiţium nesa­ tire a cadrelor zootehnice şi veterinare, mători.
tisfăcătoare, ceeacc duce la scăderea pro­ ART. 3 — Producţia animală şi pro­
Această rămânere în urmă se resimte necesare tuturor ramurilor de activitate CAPITOLUL IV
ductivităţii, îmbolnăvire .şi mortalitate, dusele animale trebue să ajungă la sfâr­
deasemrni în ce priveşte creşterea propor­ legate de dezvoltarea creşterii animale­
mai ales la animalele tinere. şitul anului 1956 la : Creşterea numerică a efectivului de porerne şî ridicarea
ţiei de oi de rasă eu lână fină şi semi- lor ;
Aprovizionarea gospodăriilor agricole Carne şi grăsimi cea 600 000 tone.
finâ, faţă de totalul efectivului de ovine i) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ps*©du€tm$ăfii fior
şi hergheliilor statului şi a gospodăriilor Lapte de vacă cca. 20.500.000 hectolitri.
Nu au fost îndeplinite decât în mică şi de trai ale lucrătorilor şi specialişti­
agricole colective cu materiale dc con­ Lână total 25.400 tone ART. 15. — In scopul satisfacerii nece­ superioară, corespunzător întregului efec­
măsură sarcinile de îmbunătăţire a rasei lor din domeniul creşterii animatelor.
strucţii este slab organizată. Ouă cel puţin 2.000.000.000 bucăţi. sităţilor economiei naţionale în aprovizio­ tiv porcin femei din gospodăriile agri­
oilor (ţigaizare). Această sarcină principală poate fi în­
Există deficienţe serioase în pregă­ îndeplinirea programului de măsuri narea populaţeî cu carne şi grăsimi, Mi­ cole colective şi gospodăriile individuale
Dcasemcni, procentul redus de vaci faţă făptuită prin cointeresarea şi îndruma­
tirea şi folosirea specialiştilor şi cadrelor pentru dezvoltarea creşterii animalelor va nisterul Agriculturii şi Silviculturii, Mi­ ţărăneşti, întreprinderile agricole de stat,
de efectivul total dc bovine constituie o rea ţăranilor muncitori individuali în
piedică serioasă pentru sporirea efective­ de conducere din domeniul zootehnic Nu mărirea şi îmbunătăţirea şeptelului, prin asigura pe lângă o sporire apreciabilă a nisterul Industriei Alimentare, Sfaturile să organizeze folosirea raională a viciilor
este suficient organizai;! calificarea ca­ veniturilor şi consumurilor proprii ale gos­ Populare vor lua măsuri pentru mărirea la montă şi să îmbunătăţească îngriji-^
lor şi pentru mărirea producţiei global? cointeresarea, îndrumarea şi întărirea or­
drelor de masă (brigadieri, mulgători, podăriilor agricole colective, ale colecti­ continuă a efectivului de porcine, îmbu­ rea, întreţinerea şî hrănirea scroafelor şi
de lapte ganizatorică economică a gospodăriilor
îngrijitori, ciobani, grajduri, îngrijitori viştilor, ale ţăranilor muncitori indivi­ nătăţirea calităţii şi mărirea productivi­ vierilor.
Sfaturile populare şi organele agricole
de păsări etc ) pentru deservirea anima­ agricole colective şi întovărăşirilor agri­ duali, sporirea însemnată a consumurilor tăţii lor, astfel încât efectivul de porcine ART. 17 — S? obligă fermele şi între­
nu au acordat creşterii cailor atenţia co­
lelor din gospodăriile agricole colective, cole, printr'o justă planificare şi organi­ oamenilor muncii dela oraşe. sâ ajungă până la sfârşitul anului 195G la prinderile agricole zootehnice ale statu­
respunzătoare cu importanţa acestei ra­
din întreprinderile agricole şi hergheliile Resursele fondului de stat — bază a cel puţin 4 G00.000 capete, din care circa lui şi se recomandă gospodăriilor indivi­
muri In multe gospodării agricole de stal zare a muncii gospodăriilor agricole de
statului şi din gospodăriile individuale sporirii consumului oamenilor muncii dela 700000 scroafe duale ţărăneşti şi gospodăriilor agricole
şi gospodării agricole colective se obser­ stat în vederea dezvoltării continue a
ale ţăranilor muncitori. oraşe — vor creşte în 1956 faţă de 1953 : Creşterea porcinelor se va orienta în colective să organizeze păşuni artifi­
vă o neîndestulătoare preocupare pentru creşterii animatelor şi sporirii producti­
La gospodăriile de stat nu a fost La carne şi grăsimi cu circa 140 000 direcţia măririi efectivelor din rasele pen­ ciale — şi în special lucerniere — pentru
îngrijirea, hrănirea şi folosirea cailor la vităţii lor.
creată o bază furajeră satisfăcătoare, nu tone, ajungând la circa 200000 tone. tru grăsime şi din rasele mixte (carne şi porcine, sâ asigure întregul efectiv dc
mumei. Nu există un număr suficient de
se folosesc în mod suficient posibilităţile ART 2. — Ţinând seama de sarcinile La lapte de vacă cu circa 1.100.000 hec­ grăsimi). porcine cu furaje suculente şî concentrate,
căruţe şi harnaşamente pentru cai, ceeace
existente pentru mărirea efectivului de prevăzute in planul cincinal pentru anii tolitri, ajungând la circa 3,000.000 hecto­ să introducă culturi speciale de poruinb-
împiedică folosirea lor raţională la trans­ Se va da o atenţie deosebită rasei
animale şi păsări, în proporţii foarte litri. bcabc, sfecla, napi şi cartofi, să ia mă­
port şi la muncile agricole. 1954—1955 trebue ; mangaliţa în regiunile Oradea, Arad şi
mici se produc şi se folosesc nutreţurile La lână cu circa 4.000 tone, ajungând Baia Mare şi în raioanele Tulcca, Hur- suri pentru însiloznrea furajelor, pentru
Din cauza slabei preocupări pentru în- suculente şi mai ales nutreţul murat a) Să se ajungă până la sfârşitul anu­ la circa 14.000 tone pregătirea şi introducerea in alimentaţia
gifişarea animalelor pe păşune şi în graj­ In urma recoltelor scăzute la hectar a lui 195G cel puţin la următoarele efective La ouă cu circa 200.000 000 buc ajun­ şova, Feteşti, Călăraşi şi Corabia; varie­ porcilor, pe o scară largă, a fainei de fân
duri, tăierii animatelor tinere şi cazurilor culturilor furajere, balanţa furajeră a a- de animale pe total R.P.R. : gând la cei puţin 300.000.000 bucăţi. tăţii Basna în regiunea Stalin şi în ra­ de lucerna şi trifoi; sâ intensifice îngiă-
frecvente de sterilitate la fermele, în gos­ cestor gospodării este încă deficitară la ioanele Tg. Mureş, Odorhei şi Aiud, şi ra­ şaren porcilor pentru grăsime şi pentru
podării agricole colective, gospodării agri­ furajele concentrate. Ca urmare a organi­ CAPITOLUL II sei Alb de carne, în regiunea Suceava şi carne .şi grăsime, folosind în acest scop în
cole de stat şi gospodării ţărăneşti indivi­ zării proaste a muncii nu se îndeplinesc în raioanele Timişoara, Dela, Sănnîco- primul rând purceii din (ătâiile de primă­
duale :<c înregistrează în fiecare an pier­ sarcinile privind mărirea productivităţii Creşfeiea bovinelor laul Mare şi Stalin.
deri atât pentru economia naţională căi animalelor, din care caută preţul de cost ART. 1G. — In scopul îndeplinirii pla­ vară
şi pentru ţăranii muncitori. al cărnii, laptelui, lânai şi al ailor pro­ ART. 4. — Pentru a ajunge Ia sfârşitul (bruna) în raioanle: Sighet, Vişeu, Ouu;>, nului dc creştere a efectivului de por­ Pentru obţinerea unei producţii mai mari
Situaţia nefavorabilă în domeniul creş­ duse animale este mar? anului 195G la efectivul de 4 930 000 do­ Lupuş şi Fain Mare ; Simenlhal în raioa­ cine şl al măririi prolificităţii porcinelor, dc carne şi grăsime “? va aplica pe o
terii animatelor se datoreşte în primul Toate aceste lipsuri se-ioase în nezvol- rine, din cere 2 365 000 vaci, urmărind nele : Tg Mureş, Odorhei, Mediaş, Agnita, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii. scară largă mei oda încrucişării artificiale,
rând producţiei şi aprovizionării nesntis- ea creşterii animalelor sunt rezultatul îndeosebi creşterea numerică n raselor Stalin, Sf. Gheorghe, Rupea, Jibou, Timi­ folosind pentru aceasta vieri reproducă­
tori din rasele pentru grăsime şî pentru
făcăloare dc furaje. faptului că Ministerul Agriculturii şi oentru lapt? şi cam? ; şoara, Lugoj şi Sânicolaul Mare ; Pmtz- Sfaturile Populare sunt obligate să asi­
Planul cincinal prevede o creştere a Silviculturii, Sfaturile Populare şi orga­ ?.) Se v;i d:t r> atenţi? deosebită măririi gau în raioanele ; Sebeş, Sibiu. Haţeg, Va­ gure în cursul anilor 19G4— 1H5G numă­ carne şi grăsime.
suprafeţelor de plante furajere de 143'/o nele agricole locale iodrumeazii în mod şi îmbunătăţirii bovinelor din rasele: Swit2 tra Doinei, Câmpulung şi Gura Humorii- rul necesar de vieri de rasă de calitate (Continuare in pag 3-a) /