Page 5 - 1954-01

I N A C E S T N U M Ă R :

Răspunsurile lui O .M Malencov Legea prviioare ia măsurile pen — Staţiunile de maşini şi tractoare
— forţa hotăritoarr în dezvolta­
preşedintele Consiliului de Mi­ tru dezvoltarea creşterii animiielor
niştrii al U.R.S.S.. la întrebările in anii 1954—1936. în Republica rea producţiei colhoznice
(pag. 5-a)
d-lui Kingsbury Smith (pag l-a) Popul ară Română
— Cum organizam repararea maşini­
•In primul şut (pag. l-a) (pag. 2, 3. 4. 5.) lor agricole (pag 5-a)

Pentru pace, pentru prietenie s p u n s u r u e î a i e n c o v

între toate popoarele lumii preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., la întrebările d-lui Kingsbury Smith

Relatările presei din ultima vreme re- Oamenii muncii de pretutindeni salută MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite: Răspuns: In primul rând ar fi de dorit îm şi intre state să fie stabilite relaţii normale.
iareâ pe drept cuvânt, îngrijorarea şi cu entuziasm declaraţia tovarăşului Ma- Ziarele din 1 Ianuarie publică răspunsurile lut bunătăţirea relaţiilor dintre ţările noastre Eu A patra întrebare: Care este. după părerea
eliniţrtea pe care masele populare o ma- lcncov, care întruchipează speranţele şl O. M. Malencov, preşedintele Consiliului de Mi­ cred că nu există piedici obiective în cale? dvs.. cel mai important pas care î-r putea fi
ifestâ fata de politica războinici dusă interesele lor cele mai vitale Ei îşi mă­
niştri al U R S.S , la întrebările d-lui Kinsgsbury îmbunătăţirii în noul an a relaţiilor dintre Uniu­ întreprins in interesul oăcii in întreaga lume în
e cercurile agresive .ele lagărului capi- resc insă vigilenţa laţâ de politica şo­
Smith. nea Sovietică şi S U A şi a întăririi legăturilor anul 1954 ?
ijUst. Ele re'.cvi în aculaş timp sparan- văitoare, parlamentară, nesinceră, faţă de
La 28 Decembrie 1953, d-1 Kingsbury Smith. tradiţionale de prietenie dintre popoarele ţâ
rle pe care .popoarele le nutresc în ec- încăpăţâna resa cercurilor agresive care Răspuns: Un astfel de pas ar fi încheierea
directorul general pentru Europa al agenţiei a- rilor noastre. Şi sper că aşa va fi.
tce priveşte perspectiva încheierii — pc ducând o politică de înarmare. încheie unui Acord între state. în virtutea căruia ,sems.‘
moricane „Internaţional News Service”, a adre­
are de tratative obiective — a unei pici — împotriva dorinţei unanime a omenirii sat Iui G. M. Malencov cu prilejul Anului Nou A treia întrebare: Cum apreciaţi dv$. posi­ natarii Acordului să-si ia angajamentul solemn v
şi necondiţionat de a nu folosi arma atomică,
•alnice între toate ţările lumii. Eveni- — tot felul de pacte, alianţe şi blocuri rugămintea da a-i răspunde la câteva -n'ntre- bilităţile de menţinere a păcii în întreaga lume
şi de slăbire a încordării internaţionale in anul
îentele succedate de un timp incoace. agresive bări 1954 ? arma cu hidrogen şi alte arme de exterminare
orbesc din ce tn ce mai convingător des- Tovarăşul Malencov atrage atenţia cu Dăm mai jos întrebările d-luî Kingsbury Smith în masă Un astfel de Acord ar uşura p,Qsibre.
ne faptul că încheierea unei astfel de toată seriozitatea celor care lac jocul şî răspunsurile lui G. M. Malencov : Răspuns: Toate popoarele sunt însetate de o litatea de a se ajunge la o înţelegere cu pri­
Ici este pe deplin posibilă deoarece pe unor asemenea scopuri războinice fâ- Prima întrebare : C-are suni urările dvs pen­ pace trainică şi există posibilităţi favorabile pen vire la interzicerea complectă a irmei atomice
rena internaţională, condiţiile necesare cându-i să înţeleagă câ lupta şi glasul tru poporul american în anul ^ 1954 ? tru slăbirea continuă a încordării internaţio şi cu privire îa instituirea unui strict control
antru înfăptuirea acestui aci sunt dejo popoarelor nu mai pot fl înăbuşite şi Răspuns: Urez din toată inima poporului a- nale în anul 1954 Guvernele, şi în primul rând internaţional asupra înfăptuirii interzicerii d? s,
.-«ale dimpotrivă ele trebuesc luate de urgenţă mer-îcan fericire şi viata paşnică. Urez poporu­ guvernele marilor puteri, n-u pot să nu-şi plece se folosi energia atomică în scopuri de război»
in considerare şi studiate cu toata grija urechea la glasul popoarelor şi nu pot să nu In acelaşi timp Guvernul Sovietic ar consî- #
Anul care a trecut, a fost un an bo- lui 'american succes iîn dezvoltarea legături­
at In evenimente, bogat în acţiuni ho- Socotind că înarmarea — pe o cărui lor de prietenie cu toate popoarele şi rezultate ţină seama de năzuinţa lor crescândă spre n dera necesar să se aîungă la o înţelegere ,£q
krile, pornite de masele largi populare drum avt pornit vertiginos — este mijlocul rodnice In nobila acţiune de apărare a păcii pace trainică privire la reducerea considerabilă a tuturor-ce-'.şa
enîru întărirea păcii Faptul că in Coreea care va putea opri criza ce bate la uşa împotriva tuturor Încercărilor de a o turbura. In ceeace priveşte Guvernul Sovietic, el a lorlalte tipuri de armament şi a forţelor arma-te,
- sub presiunea milioanelor de oameni ţărilor lor, cercurile agresive Internaţionale A dcua întrebare : Speraţi că noul an va fi făcut, face şi vj face şi de aici înainte totul Toate acestea ar micşora, lără îndoială. cfeU
nstiţl, Iubitori de linişte «1 pace — agre- au încercat să Induci in eroare masele marcat de o întărire a legăturilor de prietenie pentru ca popoarele să trăiască în pace pen­ tuielile de stat pentru nevoile militare şi-ajc;
>ril au fost nevoiţi 6â înceteze focul lor populare, deslânţuind — împotriva aces­ dintre popoarele Americii şi Rusiei ? tru ca încordarea internaţională să fie slăbită uşura situaţia economică a populaţiei, ^ 4
oigâtor. dovedeşte pe deplin că in faţa tora — războaie de cotropire Tn urma
olnţei omenirii Întregi, cei care doresc presiunii excrcutată de toate pcpcarele lu­
icendierea lumii sunt siliţi să dea ina- mii. agresorii insă au fost siliţi să dea
ol Poporul american — care nu a dorit Înapoi Dupâ încheierea armistiţiului in e cjjjjrjjijruJ r_e_gjAui\Â nojuşjh^e
Coreea, s au ivit perspective peniru co şi p g
stropirea Coreei, după cum nu doreşte
războiul dfn Vietnam să fie terminal
stropirea nlciunui pământ străin — prin
Oamenii muncii de pretutindeni urmă­
ipta sa consecventă pe care a duî-o pen­
resc cu atenţie încordată demersurile În­
aj incetaree ostilităţilor în Coreea, luptă Spre noi succese în artă Pentru întărirea şi înflorirea gospodăriei
treprinse pe orena internaţională In vede­
» a fost susţinută cu tărie de către toato
rea slabilirii unor relaţii de prietenie In­
opoarele lumii, a reuşrt «ă pună capăt Activitatea d:n 1954 a Teatrului de Stnt. care va contribui la ridicarea calităţii man Nu este colectivist In gospodăria noa­ cut. ne permite sâ se lărgim şi gorpod^-"
tre ţoale ţările, convinşi câ îmbunătăţirea
ciderli tineretului său. Mamele ameri- „Valea Jiului" din Petroşani, stă sub -sem ţârilor. na anexă Numărul celnr »3 scroafe tS-
relaţiilor internaţionale ar avea o însem­ stră, care £ă nu fie mândru că facz part?
ine nu mai tremură aşteptând cu groa- nul continuei creşteri calitative a Spectaco­ Preocupările ridicării calitative a muncii tâfoare va fi mărit cu 5, iar de!a 11
nătate dc pnm ordin In asigurarea unei dm această mare familie Dragostea co­
1 veşti prin care să h se anunţe muti- lelor teatrale nu se opreşte aici. In anul 1954 vaci câte aveam în prezent. In eursul
păci trainice. lectiviştilor faţă de gosnedări* şi voinţa
irea sau moartea fiilor lor. • In repertoriu pentru acest an sunt tre­ Învăţământul prolesisnal pentru adori, prin icsslui an. vom ajunge 1? 15 Numărul
Cuvintele tovarăşului Malencov, au a-
Pe buia rucceselor obţinute până acum cute piese ca : activitatea cercului Stamslavschi, va câpâ'a lor fermă de a o vedea din an in an În­ mior deasemenea va creşte cu 100 capete
vut un puternic răsunet în rândurile mi­
6 omenire in lupta pentru pace. noul an o mai mare dezvoltare Totodată se vor slu florind, reprezintă cheia succsselor noas­ in 1934 Iar dela 30 familii stupi- ţtneno
lioanelor d? oameni cinstiţi, dornici de o „Povestea Locului'' de Sergiu Miţofian.
1 care am intrat deschide perspective dia căite unei mat temeinice înscenări, * tre ^u tot dinadinsul sâ ajungem la 50
viaţă paşnică. Ele au stârnit o profundă „Alicerijtii" de Tudor $o:mjru.
•ari în ceeace priveşte posibilităţile des- unei mai strânse legături 3 teoriei cu prac­ Cele trei vaci contractate la ?ar» am
impresie in ţările capitaliste şi chiar in „Mielul lurb.il" de Aurel Barenga. Dacă în anul trecut am obţinut fru­
ndeni încordării Internaţionale, a ler- tica dc scenă a actorilor noştri obţinut un frumos spor oe greutate, voi
rândul a numeroşi comentatori burghezi, „A XII a noapte" dc Shzkeţ.peare. etc. moase rezultate, in acest an vrem sâ ne
linârii „războiului rece" care ţine omul Spre deosebire de anul 1933, in cursul '1 predate la sfârşitul lunii Ianuarie, iar
fiind considerate oa elemente favorabile Situăm deasupra lor Vom duce bătălia
t nelinişte şi spaimă. Stagiunea 1954 1955 se va deschide cu noului an, (ntreg colectivul de teatru va n viitor vom contracta şt tngrăşa doi boi
în tratativele ce vor avea loc între manie
Popoarele aşteaptă şi urmăresc cu lnfri- p.esa „Tinereţe însorită" a tânărului scrii (i antrenat în cercuri de studiu al Islorti pentru o producţie Şi mai mare la ha Pentru muncile din oruna'’*r9 vom face
puteri.
_ urare problema păcii. tor local C Bej în care este prezentată P C U S Prinlro mai susţinută preocupare respectând cu strictele regulile agrotehni- pregătiri minuţioase, tntrucfit vr*m *£ (un
Pe bună dreptate masele muncitoare primii care să râsturnâm brazdele şi să
In pragul scestui nou an Uniunea So­ văd tn Uniunea Sovietică, o chezăşie a viaţa şi preocupările -noii studenţlmi din a creşterii nivelului politic şi ideologic, co ce. iar pentru păstrarea viitoarelor recolte
zămânţa
tn
pământ
în
vietică — urmând consecvent şi deslnte- independenţei ior naţional® un bastion Valea Jiului. lectivul de actori va fi mai înarmat în vom construi o magazie cu o capacitate punem face din gospodârU noestrâ acest fel
un
vcm
în­
resar politica sa de pace şl prietenie In­ în lupta pentru apărarea intereselor lor Pentru atingerea obiectivului de continuă munca de creaţie dând un mare avint ca­ de 15 vagoane Pentru porumb deaseme- semnat punct de sprijin «1 economiei so­
tre popoare — o fost şl de râadul acesta vitale Tntreoga istorie a statului sovie­ creştere calitativă a spectacolelor, se va blaţii producţiilor noastre cialiste din ţara noastră
cea dintâi care a făcut primul pas pe co­ tic a Justificat şi Justifică pe deplin spe­ lărgi timpul de repetiţii pentru heeare Printre celelalte realizări din viaţa lea­ nea vom construi un pătul In care se va
lea slăbim încordării în rekţiMe Interna­ ranţele popoarelor care năzuiesc spre pace spocLicol In parte Aceasta nu va însemn:» li ului nostru in 1954. care vor veni sâ putea păstra In bune condiţiuni tfl va­ POPA IO AN
ţionale Acest pas aşteptat ie toate po­ insă'o scădere o numărului spectacolelor, '.iiirchtze noi pa*; î»; dciivilaţea sa. v- îi ge &r-e din această recoltă
şl în acelaş timp ea constilue o mârtu- Preşedintele gospodăriei agricole
poarele lumii, a fost făcut prin răspunsu­ rie a imensei importanţe naţionale a po­ întrucât se va euea condiţii pentru rniri $i marele turneu pe care-l vom întreprinde Bogăţia cerealelor nbtlnme tn «nul tne- colective ~ Pricaj
rile date de tovarăşul G. M. Malencov, liticii externe iubitoare de pace dusă de rea numărului de actori, lapl care va pe­ pe întreaga ţară Acest turneu, cu cele mal
preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniunea Sovietică. rniţa împărţirea colectivului i.o doua echipe bune spectacole din acest zn. va avea loc Cu avânt, pentru cucerirea
l'.HS.S, d-Oui Kingsbury Smith, direc­ încă cu mult înainte de izbucnirea ce­ permanente. Tot tn vederea îmbunătăţirii c-v in jurul datei de 15 Mai 1934. constituind
torul general pentru Europa al agenţiei lui de al doilea război mondial, statul lilafive a muncii teatrului, se vor aduce pentru colectivul teatrului nostru un impor­ cetăţii ştiinţei
americane „Internaţional News service" sovietic a desfăşurat o lupiă intensă pen­ dela Bucuroşii directori de scenă cn Ticâ tant examen.
Din urările pe care tovarăşul Malencov tru securitatea colectivă arătând că nu­ Alcrandrcscu măiestru emerit al artei din Colectivul nostru se va strădui să do­ Elevoi ;i colectiva! ae profesori al Şco­ Pentru buna desfăşurare a procesuln;
le-a adresat poporului american se des­ mai lupta hotărâtă şi consecventă a po­ (! P R care va pune In scenă piesa „Mielul vedească în practică continua sa dezvoltare lii Medii de Cooperaţie dm Haţeg, au instruetlv-educativ. colectivul profe3n-jiu;
prinde odată mal mult sincere prietenie poarelor poate salva omenirea de noi mă­ turbai" şi Val Mugur czre va pune în calitativă « pomit cu mult avânt In noul an de mun­ şi-a luat angajamentul de a adâno mai
şi consideraţie pe cere guvernul şi po­ celuri sângeroase Capitaliştii insă au sa­ scenă piesa „Dragoste în zori de zi". Tea­ I PETROVICI că Atât pentru profesori cât şi pentru mult munca in orele de consultaţii şi re­
poarele Uniunii Sovietice le poartă aces­ botat acţiunile şi propunerile de pace al? trul se va Inljrî deaşemenea cu pictorul Directorul Teatrului de Stat elevi anul 1954 a adus sarcini noi. de petiţii. îmbunănătind munca csdagngtcS.
tui popor, care înfruntând teroarea legi­ Uniunii Sovietice, şi au căutat ca prin Zigfried, mustru emerit al artei din R P R . Valea Jiulu’ — Petxşani îndeplinirea cărora este legată pregăti­ aplicând avansatele metode sovietice 3
lor Mac Carty, Taft şi Întregul sistem diferite maşmaţiuni şi urzeli să slăbească rea st creşterea de roi cadre de contabili, celor mal buni pedagogi din ţara noa.".r£
de persseuţium şi represiuni poliţiste a vigilenţa popoarelor. In primele zile ale anului planificatori şi merceologi calificaţi pen­ Cercurile pe matern şi lecţiile însoţite
■luptat şi luptă cu curaj pentru apărarea Ei n’au vroit să studieze amănunţit şi tru sectorul nostru cooperatist. de diafilme vor contribui la impletirea
cauzei păcii, pentru dezvoltarea relaţiilor in conformitate cu interesul popoarelor, Muncitorii cooperativei meşteşugăreşti Opnşa Lazâr, Anghel Gheorghe şi alţii Tn primii trei ani ai planului nostru armonioasă a teoriei cu practica. Între­
de prietenie şi Sinceri colaborare inter­ problema păcii pentru apărarea căreia. „Moţul" din Baia de Cnş. pornind cu au adus o preţioasă contribuţie la tndepli cinptnal. Şcoala Medie de Cooperaţie dm buinţarea timpului liber va (1 mai «rga-
naţionali Ţara Sovietelor şi^a ridicat cu târne gla­ lorţe de munci sporite in noul an. au ob­ nirea sarejmlor, depăşind prevederile pla Haţeg a dat unităţilor î33 contabili, pla­ nizată în acest an direcţia «cotii prevă­
Popoarele lumii ştiu că pacea va putea sul. $1 aepst lucru — după cum se ştie ţinut încă din primete zile frumoase rc nificatori şi merceologi, var in anul acesta zând excursii documentare si întărire*
fi menţinuţi şi consolidată numai daca ele — a făcut să se verse valuri de sânge, zultale nului global cu 12 ta sută 09 absolvenţi vor întări aparatul nostru activităţii ansamblului artistic ci coral
vor lua în propriile lor mâini cauza ei să se dea jertfe grele. Muncind la confecţionarea de bocanci Primele zile ale anului sau soldat dea cooperatist. In ceeace priveşte sportul, un mare nu­
şi o vor cpâra până la capăt Această în­ Acum în condiţiile actuale. Uniunea mineri, articole de cojocăfie, ele tovarăşii semenea cu însemnate economii de mate­ Succesele obţinute de elevii şcolii noa­ măr de elevi dau lupta pentru cucerirea
Sovietică e sîlualâ din nou pc primul insignei GMA iar pentru campionatele
văţătură genială dată lor de către marele Maghiari loan, Popa Petru. Triia Roman. riale. stre in anii precedenţi in munca de în­
plan «I luptei pentru pace Răspunsurile şcolare republicane din acest an. vor fi
Stalin, ele o urmează cu conştiinciozitate văţământ. extraşcolară şi sportivă, precum
tovarăşului Malencov întăresc odată mai pregătite 0 echipe de gimnastică, 20 schiori
Tovarăşul Malencov, eonlinuănd cu a- Şi-au primit roadele muncii lor şi condiţiile în care îşi desfătoarâ acti­
mult această poziţie a ei, poziţie de luptă
celaş interes şi grijă proîundă politica de vitatea fac ca angajamentele pe 1954 sa şi un grup de 30 atleţi Pentru perfec­
dărză pentru crearea şi consolidarea pă­
pace slalinistă. precizează în răspunsul în colectiv fie mult sporite ţaţă de trecut ţionarea «chiorilor in timpul vacanţei de
cii şl securităţii generale.
său :5, cel mai important pas ce se poale Succesele obţinute de elevi la colocviile iarnă şcoala organizează la Balete o ta­
întreprinde tn interesul păcii „nr /i în­ Apârzrea pârii democratice trainice şi Colectiviştii gospodăriei agricole colective munci pentru care a primit 3000 kg grâu. de semestru, procentul mic de calificative bără de schi.
cheierea unui Acord între Unt, în virtii- colaborării intre popcarc, lupt3 Împotri­ „Drumul Socialismului" din satul Rău Bâr J00 kg secară. I3C0 kg porumb. l&X) k*; insuficiente in ultimele trzi «âptSmânl şi Planurile noastre de viitor, prin efor­
teo cdruin semnotarii Acordului su-şi io va agresiunii şi războiului imperialist, îm­ bat raionul Haţeg, şi-au primit z'tele tre carloli, 600 kg ovăz precum şi alte pro­ pregătirea examenelor s?siumi de iarnă,
anpojnmsntul solemn şi necondiţionat de potriva înrobirii şi asupririi naşjonala si cule. răsplate muncii în colectiv dc pe in duse agricole asigură succesul deplin al elevilor in tul comun ai direcţie» şcolii, organizaţiei
coloniale, realizarea in relaţiile interna­ treg anul U T M . sub conducerea «i ‘îndrumarea per­
a nu folosi arma dornica, arma cu hidro­ Cantităţi însemnate de cereale a primit examene
ţionale £ principiului egalităţii de drepturi
gen pi alle arme de exterminare în masa" Cu leţe pline de bucurie şi-au ridicai şi colectivistei Dănescu Petru Pentru cete Elevii .mulul I A pnn străduinţa tova­ manentă a organizaţiei P M R , vor deveni
Intre state, lată care e lima pe care mer­
E limpede câ încheierea unul astfel de colectiviştii produsele de pe cântar fiind 2b0 zile munci el a primit 1300 kg grâu. răşului profesor-dirigmte Dunutrean loan realitate, dând patriei elevi cu o înaftă
ge consecvent guvernul sovietic in poli­
acord va da Încredere şi curaj tuturor convinşi ci murcind pământel In colectiv 500 kg iecafă $1 multe alle produse secretarul organizaţiei de oază P M R dm pregătire profesională, cetăţeni conştienţi
tica externă.
oamenilor iubitori ds pace şi-l va mobi­ belşugul nu va dispare niciodată din c.v Pe uliţele dm Râ j Bărbat, până seara târ­ capabili sâ facă faţă sarcinilor de viitor
Creşterea puterii Uniunii Sovietice, con­ şcoală, au reuşit ca în-tr'o iunâ de zile
liza şi mai mult in lupta lor pentru tri­ sete lor ziu au trecut şiruri inlregi de căruţe ti-
solidarea politică şt economică a ţârilor tehnicieni In comerţul nostru cooperatist
umful politicii de prietenie şi pace între Intee colectiviştii care au primit frumoar-e sâ devină fruntaşi pe şcoală $1 împreună
de democraţie populară, creşlerea conş­ cârca te cu cereale, ale harnicilor colecti vişl<
popoare Răspunsul dat de tovarăşul Ma- cantităţi de cereale se afla şi colectivistul cu elevii din anul IV A şi fi , şi-au luat ZAHIU IOAN
tiinţei maselor populare care nu doresc
iencov. d—lui Kingsbury e sîrăbătut de Vasiu loan înainte ţăran sărac. El a rea FARCASU PETRU angajamentul de a nu avea nici un cori­ Director adjunct al Scolii Medii
un nou război, toate acestea dovedesc
grra adâncă pentru soarta omenim şi el lizat împreună eu familia sa 531 zile- corespondent voluntar gent. de Cooperaţie — Haţeg
puterea crescândă a forţelor păcii.
a găsit un larg ecou i;i inimile oamenilor
Poporul român, păşind pragul noului
muncii de pretutindeni care au putut ve­
an, e hotârît ca şi mal departe — alături
dea încă cdată interesul deosebit pe care
de celelalte ţări de democraţie populară
Uniunea Sovietică 11 poartă cauzei păcii, I N P R I M U L Ş L T Au început consfătuirile
şl urmând stăruitor exemplul mani ţări
cauzei prieteniei, a paşnicei eolaberări
n socialismului victorios — să desfăşoare raionale
. .,/u ceeacc priveşte guvernul sovietic — Luminiţe nenumărate alungeau tremu­ — tacă, găurile r.u prea s curăţate St Bilanţul primului <ut
creicşi muncă paşnică, creatoare, care-1
declară tovarăşul Malencov. - d n făcui, întăreşte si îi dă forţe uriaşe In lupta rând* peste stratificaţia întretăiată a doar v am spus de atâtea ori : nu faceţi Să tot fi fost pe la prinz, când luhu ale cadrelor didactice
face şt urt face şi de aici înainte toi uf pentru făurirea unui viitor fericit Cu în­ muntelui. Până departe răsun* ecoul vor­ treaba numai ca sâ fie făcută Aşa sâ Bodor, vagonetarul dela „IV-a", împinse Astăzi au început în loale centrele raio­
pentru ca popoarele să trăiască în pace credere plină de cele mai nobile speranţe belor înfiripate în grabă şi al urărilor lucra când boierii stăpâneau minele Da: dela buncăr cei de al 40-lea vagonet în­ nale dm regiunea noastră constituirile ca
pentru ca încordarea internaţională su /ie în rând cu întreaga omenire progresistă, de bine, purtate din gură în gură azi cărcat cu cărbune drelor didactice — prilej de analiză Şi bi­
stdbird îi intre state sil fie stabilite re­ el îşi îndreaptă privirea spre marea Uniu­ — SA fie cu spor, Nicolae s» anul ăsta Găurile (ură curăţate din nou şi numai — Bună treabă azi, — îji zise pentru lanţ a activităţi» desfăşurate de muncitor 1 »
laţii normale". Aceste cuvinte primite cu ne Sovietică apărătoarea de neclintit a mal mult goale să ne dai la buncăr. Câ după ce Szenteş baci se încredinţa incâ sine, tânărul venit nu de mult in echipa din învăţământ în decursul primului ş» ce
satisface',ie do către întreaga omenire pline le-om întuma noi de nu-l mai pu- odată de starea lor, fu chemat artificie­
oamenilor simpli care formează majo­ lui Szenteş baci. Se vede câ o luăm bine lui de al doilea pătrar al anului şcolar
confirmă pa deplin telurile paşnice ale ritatea zdrobitoare a omenirii îea prididi cu încărcatul rul . dela capul anului. tn cursul celor trei zile, tn care se vor
Uniunii Sovietice a cy.reia întreaga is­ Geniul ştiinţei marxist-lenirist-stalinis- Cuplă torul le răspundea zâmbind. Ii — Ardeee !.... desfăşura consfătuirile raionale, cadrele di­
torie arată m a voie rol jucat de aceasta in tc, care luminează calea spre comunism a cunoştea aproape pe toţi şi bucuria pri­ Rând pe rând, oamenii părăsiră aba­ Dar. deşi norma întregii echipe era de dactice vor avea u.1 prilej deosebit Je a şi
mei zile de muncă dm noul an. o im- 29 vagonete paletele craterului continuau
apărarea păcii. in ocrotirea libertăţii şi in­ poporului sovietic, arată tuturor popoa­ tajul şl coboriră spre orizont Singur ar­ sâ aducă la rol. tot mai mult cărbune lmbogă|i cunoştinţele pedagogice, metodele
dependenţei popoarelor loţă de atentatele relor calea spre pace, democraţie şl so­ părâtşeau deopotrivă tificierul răma:e lângă frontul de căr­ de munci, prin împrumutarea experienţei
anunţă
se
Când
primului
şut
sfârşitul
agresorilor cialism Oamenii la lucru bune Aprindea unul câte unu) ea-petete din acest an, echipa minerului Ceibi Szen­ celjr mai bune cadre didactice
Braţe încercate stăpâneau trepidaţi» fitilelor ce duceau )a încărcătura de ex- teş Emeric, dela sectorul 111 at mmei Firă îndoiala câ daci lucrările consfj
perforatoarelor ce străpungeau tot mai a- plosiv. Curând te adăposti şi el. Pefrila avea extrase şi transportate la puţ tu>rilor vor fi pâlruns» de un .adânc spini
P R I M E L E S U C C E S E dânc. Inima muntelui Una câte una, gău­ O explozie puternică zgudui împrejuri­ 46 vagonete de cărbune, adică eu 16 mai critic Şi autocriîic. ele vnr constitui un a-
rile pregăteau trontul pentru puscare mile şi alte 9 duseră până departe.-ecou! multe decât prevedea normu Şutul se jjtor de preţ peniru cadrele d'dact'ce.
Păşind cu încredere în <-el de al pa- oaşului lordache VasUe in primele 4 zile a
— Gata, Szenteş baci muntelui Toţi le numărări in gând terminase nimeni nu părăsi însă aba­ învăţători şi profesori, participaţi viu Ia
truiea an al primului nostru plan cin­ dat peste plan 2.400 kg oţel, iar al tova­
referatelor,
marginea
cinal. oţelaci: hunedorem. incâ dm pri­ răşului Bâda Petru 2600 kg. Şeful echipei se opri din lucru Cer­ Când se reintoarserâ tn abataj, tumul tajul In aşteptarea următorului schimb, discuţiile eu ivite pe lipsurile. împărtăşiţi dm cri­
curaj
ex­
ticaţi
mele zile au obţinut frumoaso rezultate Rezultatele frumoase obţinute se dato- cetă cu alervţie deschizăturile rotunde exploziilor domnea încă deasupra căr­ crlacil tovarăşului Csibi Szenteş Emeric,
Astfel de rezultate s'au obţinut şa la cup­ resc muncii conştiincioase şi susţinute de­ din ort şi vorbi apăsat bunelui prăbuşit peste creţe? pregăteau locul de muncă Aşa ziatâ me­ perienţa voastră şi altora, tăceţi dm cons­
toda «ovlelieâ ce o aplică de mult Şi fătuiri adevărate şi puternice mijloace de
torul electric del* OSM. puse de muncitorii celor ti ei schimburi — Gata or fl, dar să vedem cum. Apu­ O simplă apăsare pe buton si trans­
ei o respectă Băieţii dm şutul următor lmbunăil|ire a procesului de Învăţământ, 4e
Schimbul stshanovistuiul Jurca Florian ra : Tomuţâ Toan, Munteanu Traian, Fei- că vergeaua de fier şi pe rând o intro­ portorul intra în funcţiune. Pe frontul a- trebue sâ găsească iotul gata Şi la tel lmbunâlâ[ir« a metodelor de educaţie co­
in primele trei zile ale noului :n a dat deu Nicolae Manole Vasile, Oaneş toan duse In fiecare din găuri Când sfârşi lu­ batajului. alunecau neîncetat burgâri dc ca primul, şutul loi va Ii deaşerrtehi rod­ munista a tineretului de lichidare a lip­
peste plan 1300 kg oţel. Schimbul tova- şt alţu crul. vorbi celorlalţi: cărbune negru nic. L1VIV ZEICONl surilor t