Page 3 - 1954-01

Nr. 1 DjîUV.L'L SOCIALiîfr.j-UI Pag. 3

D!.M EXPERISNTA P.C.U.S. Cadre noi comerţului Din activitatea coeperaftveSor
cooperatist
Conifetul de partid şi propagandiştii raionului Hunedoara
Pentru a asigura deservirea populaţjei
In realizarea prevederilor, ce izvorăsc din tovarăşul Davld S toii an, preşedintele coo­
Odăii cu venit ea Dinei. comuniştii. ccm- de P. COŞELlOV sesc a*ci operele clasicilor marxism-leninis* cu mărfurile necesare, comerţul de stat şi plenara lărgită i CC. al PMR din 19—20 perativei „înfrăţirea”, nu au luat nici
somoliştii ţi activi liră de partid deia mul-ui, informaţii Şi materiale documentare cooperatist cu are o nevoie de cadre bine pre­ August, şarcini de seamă stau şi in faţa până ln prezent măsurile necesare în a-
gătite.
calificare
corespunzătoare
combinatul textil jriohgomaia MannShc ideologic al prelegerilor ţinute tn cadrul decupate din ziare ţi reviste, ei pot folosi cooperativelor de desfacere în aprovi­ ceastâ direcţie.
tura" dia Mo$cova.i început tnvâţământul cercurilor, şcolilor, seminariilo'. Iată un materialele vii, convingătoare ale expoziţiei profesională In acest scop. a -luat fiinţă zionarea din timp a populaţiei cu tot mai Pentru a ne putea da seama de lipsa
poiilîc Peste I SOWe persoane au luat exemplu grăitor. Anul trecut, Biroul de consacrată celui de al 5 lea plan cincinal de încă in anul 1651. şcoala de pregătire a multe mărfuri de larg consum muncii organelor de teren ş> de nevoia
cartea !n mână. Intxun ţi la ţcolile «po­ partid al imprimeriei de stambă a aliat că desvoltare a economiei naţionale a U RS S. cadrelor cooperatiste djn AJba luiia. De Ln acest sens unele cooperative din ra­ unei conduceri severe, să luăm spre e-
litice, !a seminar!!. tisă aplecaţi deasiipro Fedothina, conducătoarea cercului politic, Lucrătorii bibliotecii ajută pe propagandei! atunci, şcoala a dat comerţului nostru, ionul Hunedoara, au reuşit tă obţină re­ xemplu conducerea cooperativei „Munci­
gestionari
cărţilor, ei studiazjstoria partidului, fi- care făcea pentru prima dată munca de prut sfaturi, mdicându !e cum sa organi­ zec! de educaţi în şi vânzăton temeinic zultate Însemnate Printre cooperativele torul" din Câlan. care deşi a obţinut unele
faţă
pregătiţi,
dragostei
spiritul
losolia, economia ;j:tcâ, politica Curentă propagandist, trebue ajjiatâ. S'a 'hotâr'.t ca zeze lecţiile, recomandându le literatura pe care şi-su realizat planul pe trimestru! rezultate în ultima perioadă, b dat dovadă
a Statului Sovietici* de propag an djţti îi ea sâ prezinte un rc/eral In cadrul une* care trebue s'o iotoseaieâ. In vederea pre­ de cumpărătorii ce-ji procură prin ma­ IV înainte de termen, se numără şl coo­ de nepăsare în rezolvarea multor treburi
ajută să studieze Irt marxist-leninisţâ. şedinţe a biroului Doi propagandişti cu ex legerilor cu tema : ..Sarcinile ridicăm con­ gazine şi cooperative, mărfurile neceiare perativa „Muncitorul" din comuna Câlan ale cooperativei
Comitetul de pa^ al urne., selecţio­ penenţâ au primit sarcina de a asista U tinue a buneistari materiale a oamenilor Zilele trecute, cei peste 30 elevi, care ln urma unei munci sistematice, colec­ ln activitatea acestei cooperative re ob­
nează cadrele de pagandfşţi, ii ajută lecţiile ei, de a sta de vorbă cu ca si cu muncii", biblioteca a pregătit pentru con­ au frecventat — de ultimele luni — cursurile tivul ei a reuşii sâ îndeplinească planul servă o aerie de lipsuri izvorîte din cauza
a
cadrelor
pariodics
pregătire
şcolii
să ţi ducă la îndeple sarcina importantă cursanţii ei La şedinţa biroului au fost ducătorii şcolilor politice şi cercurilor un cooperatisîe, au depus examenul Comi­ valoric pe trimestrul IV, pănâ la data muncii formale a unor membri din orga­
81 de cinste de aopărllşi cunoŞtinţe'e invitaţi ţi conducători ai altor oe*curi ţi material bazat pe cifre ţl lapte dm viiţa sia instituită în scopul examinării ab­ de 18 Decembrie, în proporţie de 140 la nul de teren raional şi a nepăsării de
poJitice comuniţtilorikcomsomoliţtilor şcoli politice Discuţia pe marginea dări locală, care arătau in mod convingător cum solvenţilor. a constatet că tovarăşi ca : sută care dă dovadă in unele probleme însuşi
Cu că fi va am frivnâ, organi-zaţia de de seamă prezentată de Fedothina s'a sunt înfăptuite acesle sarcini la combinat, Jiga Nicolae. Negoiţă loan. Alepe Petre. Obţinerea acestui rezultat a fost posi­ preşedintele cooperativei. Datorită aces­
paTtid a eombinetulii.dispunea, de numai transformat Intr'un însufleţit schimb de pă­ tn raion, la Moscova Ketzter Corola şi alţii, n'au pierdut tim­ bil deoarece nu a lipsit ajutorul din par­ tora. filiala cooperativei „Muncitorul" —
câţiva prooagandlţli d rândurile oameni­ reri Propagandiştii care asistaseră la lec­ Folos nd aceste materiale, propagandiş'.'t pul de pcmană Ei şi-au însuşit serioase tea comisie: de organizare a Uniunii re­ Câlan. dm satul Sântâmâr.a de Piatră,
lor muncii din combilaCereunle ţi şcolile ţiile eî i-'au arătat lipsurile, care dealtfe 1 , au putut să ilustreze fn mod convingător, cunoştinţe teoretice şi preţioase deprinderi gionale a cooperativelor, oaze a îndrumat şade închisă de aproape două săptămâni
sunt caracteristice multor conducători lineri pe bază de exemple cunoscute de curs8nlî, dui Lipsă de gestionar Tovarăşul pre­
politice erau conduse- Ispecial de oameni practice necesare fn muncă îndeaproape activitatea cooperative: din
de cercuri Propagandista nu a reuşit sâ grja uriaşă pe care o manifestă Partidul şedinte Grlgorescu dela cooperativa „Mun­
trimiţi de către comite! reional de partid: Cei care au luat cuvântul la festivi­ Câlan
studenţi ţi profesori d« instituţiile de In organizeze studiul individual al cursanţilor Comunist şi Guvernul Sovietic pentru bi­ tatea închiderii cursurilor acestei promo­ Odată cu realizarea înainte de termen citorul" Câlan, sa mulţumit sâ la chello
vâţâmânî super’or, luaon din instituţii 1 ® fn vederea însuşirii materialelor Cursanţii nele poporului ţii, au vorbit cu căldură despre grija ce a planului valoric, sa depăşit cu mult cooperativei, dela fostul gestionar, fără
de stat situate In razraionului veneau ta seminariî nepregătiţi ţi din a La bibliotecă se organizează tn mod pe­ le-o poartă partidul, angajându-se s'o şl planul înscrierilor de noi membri fn sâ ia vre-o măsură concretă.
ceasta cauîa nu aveau loc discuţi» vii ţi riodic conferinţe ji referate 1a ajutorul pro­ cooperativă Astfel ln urma unei susţi­ La cooperativa „Muncitorul" — Câlan
Orga.-vzaţia de partid combinatului ţi-a răsplătească cu fapte
propus să-s» creeze idre proprii de tnsuîleţile pagandiştilor. De pildă In anul de învăţă­ Repartizarea in producţie a celor peste nute munci de lămurire dusă în rândurile se observă şl lipsa simţului gospodăresc:
propz.gandiţti Pentru iceasta in în­ Discutarea dării de seamă prezentată de mânt care a trecut aici s'a ţinyt un ciclu 30 de vâr.îfitcri şi gestionari, va îmbună­ locuitorilor, s'au înscris cu peste 24 la conducerea nu se îngrijeşte îndeaproape
treprindere existau toat-ondiţule In ian propagandistă a avut caracterul unui ajutor de oon?:nnţe consacrate lucrărilor clasici­ tăţi şi mai mult activitatea unităţilor sută mai mulţi membri, faţă de numă­ de bunurile cooperative 1 Astfel, conform
dările inginerilor st tellienilor, ţefilor ce tovărăşesc Membrii biroului l-au dat indi­ lor marxi smleninismului. La începutul ac­ noastre cooperatiste, asigurând o mai bună rul planificat pe acest trimestru instrucţiunilor raionale, sau cumpărat
ateliere, a personalului conducerea com­ caţii cum să-şi remedieze lipsurile ţi cum tualului an de t.ivâtământ, propagandiştii au deservire a populaţiei cu mărfurile ne­ Pentru aprovizionarea oamenilor mun­ pentru cooperativă car şi căruţe, iar pen­
binatului existau numei eomumţtî capp- să învioreze murea cercului Toate aceslea ascultat câteva referate cu privire la ho- cesare cii pe timp de iarnă, cu cele necesare sau tru hrana cailor, furajele necesare. Aces­
bi!i ca In urma unei gatiri corespunză­ au dat rezultate pozitive La slârţilul anu târirfle co'-ei de a îa sesiuni a Sovietu­ BERGH[AN EUGEN tns.lozat la cooperativele din Hunedoara te furaje Insă s'au depozitat In dezordine
toare să ducă munca (propagandist. Co­ lui de învăţământ când s'a făcut bilanţul, lui Sup-em al U R S S ţi ale Plenarei din corespondent voluntar şl Câlan, pesle 170 000 kg de cartofi. în­ in garajul autocamionului, împreună cu
mitetul de part'd a in): pregătirea aces cercul condus de Fedothina a pil mentio Septembrie a Comitetului Central at Parti­ semnate cantităţi de rădăcinoase şi pro­ ruşte saci cu făină şl numai cine n'a vrut
tora. nat printre cele mai bune dului Comunist Toate icestea complectea/.J duse legumicole, ele. nu a luat din ele Iar peste sacii cu lăinâ
O â!tă formă deopotrivă de eficace de munca pe care o duce comitetul raional 51 fn munca de achiziţii şl contractări, au năvălit porci; şi ro2&ndu-i ru consu­
L’n grup numeros demumţti şi-au ex­ EDITURA DE STAT
conducere a muncii ideologice o constitue de partid cu propagandiştii Seminarele care sau obţinut rezultate frumoase In urma mat }1 murdărit în mare parte făina caza
primat dorinţa de a sescrie la universi­ PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ
consfătuirile per-odice ale propagandiştilor au loc la comitetul raional constitue o Hotârtril Consiliului d? Miniştri, cu pri­ urma sâ fie distribuită
tatea serală de marxllenlnjţm de pe
organizate de com.îetul de partid al combi­ bună şcoală pentru propagandişti şi tl Volume de versuri vire la îmbunătăţirea şi dezvoltarea sis­ Tovarăşul Grigorescu Nicolae, care în
lângă comitetul orăţen* de partid. Aiii»
natului, precum ţi de birourile organizaţii­ înarmează cu un bagaj bogat de cunoştinţe temului de contractare şl achiziţii de a- calitatea lui de preşedinte trebue să se
au fost îndreptat) la ţcoserală de partid, apărute în anul 1953
lor de partid ale fabricilor ţi secţiilor. De teoretice nîmale şi produse animale, cooperativa îngrijească de avutul cooperativei, caută
iar alţii, care posedau suficientă preg.i
pildă, b începutul acestui an de învăţă­ Una din formele cele mai răspândite afe „Muncitorul” din Câlan, a contractat cu sâ se degajeze de răspundere, punând vina
lire politica ţi e2re auropta! si dev r nâ M. Eminescu : Foe2ii (Ed populară) 272
mânt comitetul de partid a organizat o schimbului de experienţă In munca propa membrii săi peste 26 bovine şi 13 por­ pe referentul tehnic. Grecu Avram şi pe
conducători ei şcolilor arcurilor politice, pag — 3,60 lei.
constituire cu propagandiştii tn cadrul cî- g.’nd*s‘ă de'a combinat sunt vizitele pe cine. iar Agevacoopul Slmeria. de pe lân­ restul personalului Cme e de vină ci
au fost pregătiţi tn ez< seminarului .ie Don Deşliu: Versuri alese 228 pag —
rja a fost discutat plaiul calendaristic care le fac propagandiştii la cursurile şco­ gă U R CAD Hunedoara, are şi el rea­ butoaiele cu vm şi bere au îngheţat in
propagandist', organizate comitetul ra- 9.50 iei.
al lecţiilor la cercurile Si şcolile politice lilor si cercurilor De pi’r'j Berejcov condu­ lizări frumoase in această direcţie. curtea cooperativei, că două vagoane cu
Ier.al de partid Curând, niţelul de partid Mana Banu-i : Versuri alese 173 pag. —
In condiţiile muncii in t-ei schimburi, cum cătorul cercului de studiere a Istoriei Parii- Pe lângă aceste rezultate, conducerea morcovi stau îngheţate in acelaş loc. iar
al combinatului dispunea un număr su­ 6.00 lei.
este cazul la această în-trepnnde-e. plani­ dulu- dela Imprimeria de stambă a asistat U R C A D Hunedoara, a manifestat tn arhiva cooperativei este intr'o dezordine
ficient de propogandisţjroprii Aceştia Horvath Imi-e: Versuri alese 120 pag —
ficarea lecţiilor nu esle un lucru uşor Se­ recent ta lecţiile cercului similar condus de ultimul timp şi o serie de lipsuri. Ea a'a de nedescris ? La cooperativa „Muncito­
aveau un avantaj faţă diopagand'.ţli! tri­ 5.00 lei
cretarul adjunct il comilelului de partid propagandistul Murzin dela filatură culcat pe laurii victoriilor, dând dovadă rul" dm Câlan poţi găsi eineulărl şl dis­
miţi din alte organizaţi instituţii prin Cicerone Theodorescu : Un cântec din
a întocmit un gratie al lecţiilor in cer Ziarul de mare Uzaj „Znamta Triohgor- de neglijenţă şi nepăsare condamnabbâ poziţii din anul 1953. amestecate cu celo
faptul ci ei cunoşteau b oamenii, situs- uliţa noastrâ 264 pag — 7,00 lei.
cur: ţi ţcoli politice care cerea din partea ' ehi" publică cu regularitate tn paginile sale laţă de unele sarcini ce-1 revin. In întreg din 1949, în hambarul, ce poartă numele
Iia din Întreprindere ţi urmare aveeu M R Parajchivescu: Laude
comitetului de partid o conducere precisă, de articole scrise de propagandişti, scrisori ale raionul Hunedoara, încăpând dela Uniunea de arhivă Iar dacă îndrăzneşti sâ-i spui
posibilitatea <ă 'ege mbine teoria cu Demostene Botez: Floarea soarelui. 100
zi cu zi celor mai bum cu*santi ai cercurilor şl af raională a cooperativelor de aprovizio­ ceva tovarăşului Grigorescu. te reduce
practica construcţiei com'.te. In actualul pag — 4.00 lei.
Comitetul de partid împreună cu salaria­ şcolilor politice tn care aceştia vorbesc nare şi desfacere şi până la ultima uni­ imediat la zecimale : Ce vrei dela mine ?
an ds invjţâmânf alte e persoane au Veronica Porumbacu: Prietenii mei 124
ţii bibliotecii comitetelor de partid organi despre felul cum se pregătesc ei pentru tate cooperatistă, se poate observa slaba Sunt şi eu un singur om l
fost înscrise la cucsurilimversi'-ăţn se zează odată pe trimestru o consfătuire cu lecţii. Intr'un număr dm N'oembrie al aces­ pag — 5,00 lei. organizare a muncii Organele de teren ale Uniunea raională a cooperativelor din
rale Aceştia vor forma rele propagan­ Ştefan lurej: Cuvânt despre tinerele. 112
propagandiştii pentru schimb do experienţă tui ziar a fost descrisă tn mod amănunţit Ununii. nu tşi fac întocmai datoria To­ Hunedoara, trebue tă tragă cu toată târla
distice de rezervă ţi vor folosiţi în vii­ pag. — 4,50 lei.
La una din aceste consfătuiri a 'fost anali­ experienţa conducătorutui şcolii politice corn- varăşii Topor losif şi Şolea loan, instruc­ la răspundere pe acest preşedinte îngâm­
tor zată In amănunţime experienţa cercului somoliste. Eliseev, care a ştiut să organi­ Al Andrifolu: Jn ţara moţilor se face tori ai serviciului de organizare, pleacă fat şl lipsit de grijă faţă de avutul ob­
Comitelui de partid al nbinatului este ziuă 120 pag — 4,50 lei ştesc
condus de propagandista Margolina. dm care zeze bine cursurile ambii ln acela? timp in concediu, lă­
foarte exigent in seleclioia cadrelor de Aurel Rău: Mesteacănul. 80 pag — 4,46
lac parte comîomollsti $i tineri muncitori. In toate fabricile combinatului, propagan­ sând serviciul in voia soartei. Uniunii regionale a cooperativelor din
propagandişti. La început fn cercul Margolînei treaba nu diştii prezintă dări de seamă la şedinţele lei Tovarăşul preşedinte Oraviţan Alexan­ Hunedoara-Dcva îi revine sarcina să a-
Comunistul care va de. propagandist mergea bine, lecţiile nu erau interesante. birourilor organizaţiilor de partid a!e fa­ Mihnea C-heorphiu : întâmplări dm ma­ dru, nu se sesizează de acest fapt, iar naLizeze temeinic munca Uniunii raionale
trebuie in primul rănd s5>ede suficiente Urmând sfatul comitetului de partid, pro bricilor ţi secţiilor Totodată se organizea­ rea răscoală 80 pag. — 3,00 lei tovarăşul vicepreşedinte, abia se mai poa­ a cooperativelor din Hunedoara şi să
cunoştinţe generale ţi pce. să aibă o pagandista a începui să caute forme mai ză cu regularitate consfătuiri ale conducă­ Dimos Rendts : Pământul patriei. 60 pag te ocupa de puşca de vânătoare ce o ţine ia măsuri severe pentru reglementarea
oarecare experienţă tn mu de partid Şi. interesante de predare Ea a început sJ torilor de cercuri şi de şcofi politice pentru - 3,00 lei. Jn biroul său, agăţată in cuier In serta­ deficienţelor existente in acest raion In
bineînţeles să-şi iubeascJunca. .Munca organizeze excursii cu cursanţii la diferite schimb de experienţă La rândul său, co­ Volume de proză rul biroului acestuia, poţi observa prin­ munca de cooperaţie
de propagandist nu poate dusă de oa muzee dm Moscova, pe şantiere, legând v mitetul de partid. ascultă din când fn când tre câteva hârlii 10—15 cartuşe de vână­ Uniunea regională trebue sâ îndrume
meni. care max'lestâ indifţl. In ceeace ceste excursii de programul cercului Mar- dările de seamă ale secretarilor organiza­ apărute în anul 1953 toare. Acest fapt nar fi condamnabil, îndeaproape activitatea uniunilor ralonalo
priveşte metodele de prei ele se ca­ goîina a început sâ se intereseze mai pro­ ţiilor de partid despre lelul tn care conduc dacă tovarăşul Andrelca, s'ar ocupa mal pentru ca ele la rândul lor si traseze sar­
pătă cu timpul mai alesră propzgan fund de succesele tn munrl ale cursanţi munca propagandistică, ti ajută să şi reme­ Mihoil Sadoueanu .- Fraţu Jderi 776 pag mult de munca sa de vicepreşedinte at cini concrete pentru fiecare unitate în
d : stul este ajutat de cornul de pa.-lil lor săi şi sâ folosească In convorbirile sile dieze lipsurile - 21,55 lei. Uniunii şi nu de alte chestii particulare parte, sâ lupte pentru ca fiecare coope­
de birourile organizafiloi partid e/e exemple din viaţa întreprinderii. Curând Propagandistul este figura esenţială T n iMihatf Sadoueanu : OPERE Voi. VII Din păcate însă, lucrurile se întâmplă rativă sâ devină mijloc de întărire a a-
fabricilor ţi secţiilor cercul Margolmei a devenit unul dinlre munca ideologică Vivelul propagandei .te Mihait Sadoteanu; OPERE Voi VIII. invers: Lntât vânătoarea ei după aceia lianţeî dintre clasa muncitoare $1 ţărăni­
G Cdlinescu : Bietul loanlde 6'6 pag —
Jn ce consfă acest ajuton conduce In cele mai bune. iar cursanţii — activişti pe partid depinde de propagandişti, de pregii- — bine nţeles dacă mal este timp. — mun­ mea muncitoare, factor de seamă in rea­
14,23 lei.
mod concret munca propidişlilor în­ tărâm soc at ţi (runtaţl în producţie. Mazgo firea lor teoretică de priceperea tor de a
C. Cdlmescu : SUN — mit mongol 208 ca de cooperaţie. lizarea sarcinilor ce izvorfisc din plenaro
seamnă a te ocupa tn momănunţit de lina a relatat toate aceste la consfătuire conduce cursurile Iată dece comitetul de
pag — 2.44 lei Aşa «e face câ. problema lemnelor nu lărgită a CC. al PMR din 19—20 Au­
întreaga lor munci, de a cunoaşle In Biblioteca comitetului de partid acordă partid j? combinatului acordă o mare *-
Ceo BoQ2a . Meridiane sovietice 176 pag
lond, de a te interesa a vin* conţinutul un ajutor preţios propagandiştilor Ei gă­ tenţie acestor activităţi pe frontul ideologic. a fost rezolvată nid până astăzi, iar gust cu privire la ridicarea necontenită
1,95 lei
muncitorii din cooperaţie duc lipsa aces­ a nivelului de trai al celor ce muncesc din
Cezar Petrescu: întunecare. 628 pag —
78 de contractări de animale 13.86 lei tora Tovarăşii Cacuei loan. responsabil patria noastră
Hotărirea partidului şi guvaiui cu pri­ 1S03 kg., obTgându-se sâ predea statului alimentare din cooperativi ţi reducindu- Vasile Bâgu: Povestiri 100 pag — 1.42 sindical raional cu protecţia muncit şi E BERGHIAN
vire la dezvoltarea sistemude contrac­ un spor de 240 kg, pentru a fi clasat în 11-se o parte d>n cotele şi din impozitele lei
tări de animale, a fost pri cu multă categoria semigrasâ Au mai contractat câte faţă de stat. / Ludo : Domnul general guvemearâ 436
bucune de ţăranii muncitom comuna o pereche de boi şi tovarăşii Silvestru Numărul mare al contractanţilor creşte pag — 8 34 lei. Informaţie
Vinţul de Jos, raionul AJbsre au tre­ 11 ie. Abrudear» Nicolae, Lâncrănjean loan tot mai mult. Aceasta se datoreşte fap­ foachtm Bote2: însemnări din şcoala de
cut în număr mare la contarea ani­ ş. alţi». tului că primul contractant a fost chiar ieri şi de azi 236 pag — 3,88 lei. Direcţia Regională CEC Deva, anunţă telor ale căror numere, vor ieşi la sorţi,
malelor, încheind 78 de conte cu coo­ Toţi ţăranii muncitori din comuna Vjnţul achizitorul cooperativei, care împreună A 1 Basarabeicu : Schiţe $i Nuvele 192 pe locuitorii oraşului Deva că tn ziua de câştiguri reprezentând IOOQ/ 0 . 200t/ o , 250o/ 0
perativa „Plugarul". de Jos, care au fâcut contractări cu coo­ pag — 3,23 lei 10 Ianuarie 1954, orele 16.00 va avea loc calculate asupra soldului mediu d:n cursul
eu un colectiv format din 3 tovarăşi con­ în sala clubului muncitoresc „23 August", trimestrului IV al anului 1953
Printre pronii ţărani care făcut con­ perativa „Plugarul", se bucură de toate foano Postelnicii: Pădurea Poenan 304
silieri. ajutaţi de organizaţia de bază. feslivitatea tragerii la sorţi a libretelor de
tracte a fost tovarăşul Băi Romolus. avantajele prevăzute în Hotărire, ei având pag — 7,20 lei Festivitatea va fi urmată de un frumos
preşedintele întovărăşirii age ,.7 No- dreptul să-şi cumpere materiale de con­ popularizează Hotărirea In rândul ţăra­ Dragoş Vicol; Valea fierului 286 pag — economii cu câştiguri. program artistic dat de echipa clubului
embeie". care a contractaţi boi de strucţii. îmbrăcăminte, încălţăminte şt nilor muncilor! 5,27 lei Cu această ocazie, se vor atribui libre- muncitoresc „23 August".
de emsle, de-a munci conştiincios, de-a Organizaţia de bază din secţie trebue Comitetele sindicale s> sectoarele de
Toată atenţia alificârii şi perfecţionării cadrelor în industrie transmite cunoştinţele şl experienţa lo: că spnjine, lă controleze prin comitetul pe lângă întreprinderi, trebue să contro­
muncitorilor de secţie calitatea şedinţelor de grupă leze unde au fost repartizaţi cei califi­
Creşterea continuă a bunelri mate­ Datorită unei munci sistematice, la com­ Cu totul alta este situaţia in economia Lipsurilor existente In domeniul califi­ sindicale, ca ele vntr'zdevâr sâ dezbatâ caţi, cum muncesc el, pentru a cunoaşte
riale şi culturale a poporului tru mun­ binatul siderurgic „Gh Gheorghiu-DeJ" socialistă. Aici problema calificării ca­ cării trebuie sâ Li se pună capăt de ur­ problemele cele maî arzătoare din cadrul zilnic rezultatele obţinute de aceştia in
cilor stă in atcoţia guvernului partidului Hunedoara, s'a reuşit ca până în prezent drelor a devenit o problemă de stat. iar genţă prun măsuri practice intreprtnse secţiei. procesul de producţie. Acest sistem de con­
nostru, constituind una dit ('mai im­ planul de şcolarizare, faţă dc planul de asigurarea ramurilor de producţie cu for­ de comitetul de secţie şi conducerea teh- Faţă de lipsurile existente in domeniul trol va permite să se descopere din timp
portante sarcini în lupta de struire a stat şâ fie realizat în proporţie de 60 la ţele de muncă necesare se face In mod nico-adminlslraltvâ a sectorului O S M. calificării si perfecţionării cadrelor comi­ lipsurile existente în pregătirea cadrelor
societăţii socialiste sută, iar faţă de prevederile contractului planificat. Organizaţia de bază Irebue să controleze tetele de secţii în colaborare cu conduce­ în diferitele ramun de producţie, sâ se
Programul de măsuri eonte adop­ colectiv de 19 la sută Pe lângă combi­ In această privinţă comitetelor de între­ şi sâ tragă la răspundere cu toată tăria rile tehnico-admmisLrative trebue să ia ia toate măsurile de îmbunătăţirea mun­
tat/ de plenara lărgită a C Q P M R nat funcţionează o serie întreagă de şcoli prindere le revin sarcini deosebit de im­ pe acei care negbjează în mod nepermis măsurile cuvenite
din 19—20 August, Insuliţe! pe toii de calificare, de recalificarea muncitorilor, portante cursurile de calificare Membnl de partid trebue să fie cii tn domeniul Învăţământului tehnico-
mundtoril, tehnicienii, ingneţl func­ şcoli pentru statisticieni, contabili, etc Ele sunt acele dare trebue sâ mobilizeze Mai există şi o altă latură dăunătoare tn fruntea luptei pentru calificarea profesional.
ţionarii din intreprindente rean noa­ Frecvenţa la aceste şcoli oste în medie de fi să controleze activitatea inginerilor, teh­ in practica muncii de calificare a unor şi ridicarea calificării oamenilor mun­ „/nsuşi reatî-area marilor sarcini ale
stre fn lupta pentru mărreaoducţiei 79 la sută nicienilor şi maiştrilor care predau lecţii comitete sindicale practică ce se face cii. Ei trebue sâ lupte cu hotărire şi planului cincinal — spune tovarăşul Gh.
ţl a productivităţii muncii. Faţă de efectivul total al angajaţilor fie la cursuri de calificare fie la şcoli de simţită in special la atelierele CFR SI- perseverenţă pentru funcţionarea neîntre­ Gheorghiu-Dej. — sunt de neconceput fard
dela Combinatul Siderurgic Hunedoara minim tehnic Acolo unde aceste comitete mena Cu loate rezultatele obţinute în ruptă a şcolilor de calificare şi a celorlalte
îndeplinirea şi depăşirea sailor de creşterea intr'un ritm rapid a zeci şi zeci
peste 40 la sulă sunt cuprinşi în dife­ şi-au înleţes menirea această problemă a fost domeniul cabficării şi perfecţionării ca­
plan constitue contribuţia br tanspu- forme de minim tehnic si superior v Ei de mii de muncitori şi numeroase cadre
rite cursuri tehnice Printre aceştia peste privită cu atenţie. Acolo însă unde ele drelor ei au neglijat fn mod neadmisibU
nerea în fapt a măsurilor eonot adop­ trebue să se afle în primele rânduri in
28 de femei înscrise sunt în curs de ca­ au fost lipsite de spiritul de răspundere, tinerea cu regularitate a cursurilor, cum în economie".
tate de plenară, la dezvoltireilustriei aplicarea şl extinderea metodelor sovie­
lificare după metoda Cotlear Dea semeni s’au ivit lipsuri serioase împotriva căro­ sunt de exemplu cursurile şcolilor de Sarcina organizaţiilor de partid este do
siderurgice, metalurgice şi amil şl prin tice, in a lâmun tu multă răbdare pro­
la şcolile de ridicarea calificăm sunt ra Irebue să se lupte cu toată hotărirea. stahanovlşti care după ce a terminat o
aceasta la ridicarea pe o trep mai blema ridicării de noi cadre tn timpul a desfăşura o intensă muncă politică, in
înscrise peste 16 la sută femei, Iar La şco­ Aşa de pddă. comitetul sindical dela com­ serie, şi-au început activitatea, iar comi­
înaltă a industriei uşoare >1 aentare cel mai scurt. rândurile muncitorilor şi tehnicienilor, de
lile speciale procentajul de înscriere al binatul Siderurgic Hunedoara, din cauză tetul sindicat aşteaptă „dispoziţii" de svs
„Pentru a pune tehnica r mire ţi a Organizaţiile de partid trebue să în­ a întări rolul de conducător politic al or­
femeilor se ridică la 28 la sută. că nu a analizat felul tn care se desfă­ pentru reînceperea cursurilor O atitudine
o folosi ponfi Ia capot — n! ini tova­ drume şi sâ controleze îndeaproape acti­
Datorită grijii partidului şi guvernului, şoară activitatea şcolilor de calificare, a asemănătoare o manifestă şi comitetul ganizaţiilor de bază dm întreprinderi ca
răşul Stalin — ne trebuesi caii care astăzi in patria noastră creşte şl se dez­ dat naştere la o serie de scăderi în acea­ de partid dela atelierele C F R Simerla vitatea comitetelor sindicale cât şi a con­ ele şâ fie luptători neobosiţi ln realizarea
sâ fie stăpâni pe fehnied. ne -ebuesc voltă necontenit omul nou, om cu o ati­ stă direcţie Aceri fel dăunător de-a munci In pro­ ducerilor tehnico-admmistrative in vede­
cadre care sa fie in stare Sjşi ’ajeased rea dezvoltării învăţământului tehnic de măsurilor economice adoptate de plenara
tudine nouă socialistă faţă de muncă om Datorită unei munci de supraiaţâ pe blema calificării cadrelor are serioase re­ lărgită a C C. al FM R din 19—20 August,
şi sd fotoşeojco această teh»ţă e£ toate toate gradele
care se bucură de drepturi minunate cum care o duc aici unii şefi de sectoare sau percusiuni asupra procesului de pro­
regulele artei" Ista sorcln^de îetenie sunt : învăţătura, dreptul la muncă, la profesori problema calificării muncitori­ ducţie. El nu stimulează iniţiativa crea­ Organizaţiile de partid trebue să des­ care constitue un vast program de muncă
intensă
activitate
ce stă în faţa organizaţii^- dpartid odihnii etc In ţânle capitaliste treeându- lor este neglijată intr'un mod nepermis toare a muncitorilor şi tehnicienilor în făşoare In o vederea desrâdâeinâni politlco-edu- pentru organizaţiile de partid, sindicale,
cativă
concep­
sindicale, U.T.M ţi condudilorhnlco- se la remilitanzarea economiei naţionale Pnntne cel care se fac vinovaţi de aseme­ vederea ridicării producţiei şi a producti­ U.T.M. şi conducerile tehnico-administra-
Şi la reducerea continuă ţi sistematica a ţiilor mic burgheze ce se mamlestâ in tive Ele se pot realiza prin calificarea şi
administrative pe calea ridiarliloduc- nea atitudini sunt ing. Miţă şi mg. Cepeu vităţii muncii, pentru ca aceştia să poa­ atitudinea unor tehnicieni. In problema
activifâţii ramurilor industriale producă­ ridicarea calificării muncitorilor, cc stă­
ţlei şi a productivităţii mucii I loate dela sectoarele OSM care nu Jşt înde­ tă contribui şi mai mult — prin îmbogă­
toare dc morfuri de larg consum, s ! a caUficăru cadrelor. In acest scop trebue
ramurile economiei noastre lăţime ajuns la scăderea nivelului de viaţă al plinesc conştiincios planul de muncă cu ţirea cunoştinţelor tehnice — la descope­ folosite din plin gazetele de perete şi pânind cu lemeinicie tehnica noua, vor
In acest scop organizajiiH departid oamenilor munci:, la şomaj, la sărăcirea privire la predarea lecţiilor. Tot in cadrul rirea şi folosirea pe scară largă a rezer­ celelalte forme ale agitaţiei politice de pulea folosi pe deplin capacitatea de
Irebue sâ indrumc nermano a cile te a maselor sectorului OS M cele trei cercuri de stu­ velor interne existente în fiecare între­ masă producţie a maşinilor şi agregatelor, la
comitetelor sindic?.!?. ocgar.iaiilod.T.M Fără îndoială că în asemenea condiţii diu tehnic sunt inexistente Această in­ prindere Această atitudine birocratică faţă Organizaţiile de partid trebue sâ dove­ care lucrează dând produse mai multe şi
dească exigenţă şi principialitate în pro­ de calitate superioară şi spormd neînce­
şl a conducerilor tehnico-minrative aici nu se poate vorbi de ridicarea cali­ tolerabilă Situaţie desigur că nu cores­ de învăţământul tehnic trebue grabnic
blema creştem de noi cadre si si tragă la
de Întreprinderilor ca elee snulezo ficării profesionale a muncitorilor In ţă­ punde cu dorinţa celor înscrişi la dife­ lichidată şl luate toate măsurile privitoare tat producţia şi productivitatea muncii
răspundere pe acei care au o atitudine
creşterea, perfecţionarea şprorvarea rile capitaliste, dreptul la învăţătură cât rite cursuri de a învăţa din experienţa Ia crearea condiţiilor optime pentru buna birocratică fată de învăţământul tehnic, pentru continua ridicare a nivelului dc
cadrelor medii şi telinico-linertt in şl celelalte drepturi cuprinse în legislaţia maiştrilor, inginerilor şi tehnicienilor desfăşurare a învăţământului tehmeo- faţă de prevederile contractului colectiv in trai al celor ce muncesc
toate rcmurile de producţie burgheză sunt simple petece de hârtii. Maiştrii, tehnicienii şi inginerii au datoria profesional problema calificării muncitorilor. NACY ALEXANDRU