Page 2 - 1954-05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ____________ ______________ ___________ ____ Nr 35

i m u n c i i c i n s t e s c z i u a

întînipin ziua de 1 Mai Brigada noastră este fruntaşă pe uzină An^a.iiimeiîtdl nostru a fost
cu sarcinile de pian pe tractor îndeplinit
Bngnda noastră do Uimitori. care bativă faţă de el. iar astăzi esLe unul care compun brigada .Fiiimon Sîrbu" se
îndeplinite poartă numele eroului U T C-ist Fibmor» djitre cai mai disciplinaţi tineri Această dafezresc unei temeinice organizări o Niciodată n-om visat că mi-aşi putea trăi viaţa, aşa cun»
Sîrbu. 3 ajuns una dintre ccîe mai bune metodă a onticii asouţite îndreptată spre muncii Cu 5-10 minute irvainle de înce­ trebuie să .şi-o trăw-scă un om după rodul muncii Lui in gos­
Am citit In repetate rîndun prin ziare Cum muncitorii brigăzi de tineret de lo uzina „Victoria" acei care nu sc aliniază fruntaşilor dm perea schimbului, noi ne aflări gr.ta pre­ podăria eo'.6Ctivâ insă, om ajuns şi cu un om fericii şi oa m;ne
du» Cabriel folosesc cu chibzuinţă Umpul si capacitatea de lucru CUlaci Această brigada, există du» anul brigadă, noi o vom folosi şi pe viitor gătiţi Fieearre tlnăr îşi cunoaşte abribL’- sute şi mii de ţărani săraci ţn mijlocaşi oare au pornit pe dru­
a maşinilor pentru ca să poată obţine succese in muncă tn 1 £>52. insă inconvenientul mare era acela Tovarăşii noştri din brigada partici­ bJo Şi locul unde lucrează In mod obiş­ mul go'ccdărfei colective
cinstea zilei de 1 Mm Acest lucru m-a făcut să nu rămin nici câ dese ori tinerii erau schimbaţi de la panţi la cursul seral U T M . sorb cu ne­ nuit ei muncesc cile doi : unul face ..mie* Colectiviştii d»r. gospodăria noasbrâ ştiu c§ mărmdu-şi
cu indiferent ; m-a făcut să-ml analizez forţai® şi să pornesc un lec de muncă la altul Am propus con­ saţ învăţămintele preţioase, izvorite- din >,uri" iar celălalt — cutia dc lomat De cfortunle pentru a obţine recolte bogate, luptiod pentru dez­
mai hotărît la muncă pentru eo !n ziua do l Mai să mi pot ducerii secţiei sl ne sprijine, să nu ne tezaurul marxism-lenjnisntului Cunoştin­ pildă. turnătorii Bibău lom Si Sngel-
mtndri cu 6ucccse deosebite. mai descompleteze brigada Cererea noa­ ţele acumulale în timpul orelor de stu­ harth Franclsc Lucrează la tuburi-la-
stră 3 fost satisfăcută ş\ astfoV am reu­ diu si la se minării. ei se străduiesc să le zonate dc o anumită dim?n,«ii>rc : S'ndor
şit să ne organizăm munca intr-un fel pună in practică in med croate: Cursanţi tcin şi Olah loan La altă duntm.une,
nou ca tlncrJ ; Eu’ouj foii. Enscthz- .ii Fran- Şlranschi Czrol Şi cu Munteanu M-iron la
coluri de tuburi-lazoane etc Eu îi ajut
pe fiecare Mă îngrijesc în permanenţă ca
sculele -necesare (sleite, lopeţi. cleşte cio-
cjnc. etc) să fie bune nisipul şi alto ma­
teriale să corespundă calităţii, cu alte cu-
vinCe coordonez munca întregii brigăzi.
Aolicăm două metode sovietice : Ciut-
ch’h. care constă in obţinere* unei pro­
ducţii' de calitate superioară si Vorcşin.
care ane la b«*3 lu^La par.tru menţine­
rea în cele mas naricct® cc-rdi(u de cu-
riţnr.se a locului de muncă Pentru justa
aplioare a lor. noi avem un grafic cu o voltarea ramurilor anexe, (ac ca sâ sporească belşugul în ca­
legondâ. care ilustrează zilnic !n dreptul sele ţor De aceea, urmând exemplul muncitorilor dm fabrici
Staţiunea ml-o tncrsiinţaî sarcina să execut cu tracîorvH
meu, K.D 35, arăturile pentru însăminţările de primăvară pe fiecărui tînăr. cum aplică el aceste me­ şi uzine, cere luptă pentru a produce cit mau multe bunuri de
tode : foarte bine. bine. rău şl foarte rău. larg consum, no-am sngajet să Întâmpinăm şi noi zuia de
ogoarele gospodăriei a gro-zootehnice „Minerul 11" şi ale mal
Tot ne aceliaş grafic se arată cum şî-a în­ 1 Mai cu nei suocese in muncă
multor (ărani muncitor» du» raionul Haţeg. Ca să execuţi nrâ-
deplinit planul zilnic fiecare binar in Erigada de cimp g-a ori'^ajat ca toate insăm in ţările dc
tun de calitate, la adâncimea de 25 cm. ps o suprafaţă de peste
parte Pe fruntaşi li popularizăm prin primr.vsră. s2 Lc execute la un Înalt nivel agrotehnic, şi să
150 hantr» In mai puţin de trei săptămână. nu e ud lucru uşor
toate miiloaoele: la panoul de onoare, aplice noi metode de muncă ca : LnsăminVatul porumbului şi
mai ales că am întâmpinat greutăţi dm cauza timpului nefavo­
Brigada noastră lucrează independent, cLsc. Molrkrvan Alexandru. Moîdovan Teo­ gazeta dc perete, stzţia de radioamplifi­ cartofilor în cuiburi aşezate in pătrat ş» să dea o atenţie deose­
rabil $) a terenului nocomasat Nu m-am gînrtit insă la greu­
adică bonurile de lucru stnt la miine, pon­ dor şl Olah loan. fac cinste brigăzi noa­ care. etc., iar pe codaşi îi criticăm în bită îngrijirii î cm in aburi Lor do toamnă
tăţi M-am gindjt Ij un singur lucru şl anume : in cinstea lui
ta; ul tinerilor îl fac cu Ceea ce hotă- stre orice ocazne Trebuie să arăt că tineri Eu. ca cioban al gospodăriei, în cinstea zile» de 1 Mal,
I Mai să mă număr printre tractoriştii fruntaşi pe regiune, care
reşte întreaga brigadă este obligatoriu In cinstea măreţei zile de l Moi, bri- nodaşi In tngudă nu avem pe luna apri­ m-am anp.ajot ca cei 100 de mie» contractaţi dc gospodărie cu
şi-au depăşii sarcinile de plan pe campanie
pentru fiecare membru al ei De pildă, gada noastră şi-a luat angajamentul să lie. ORA CA, la predare să nu aibă mei unul mai puţin de 9 -gr
Ca să-ml ajur.g ţelul, In primul rlnd am început să dau problema absenţelor nemotivate. Noi am depăşească planul dc producţie pe luna greutate, depăşind cu două kgr. greutatea prevăzută tn con­
o bună Îngrijire tractorului pentru a nu se opri pe brazdă Ir» format o optnio muncitorească împotriva aprilie cu 20 la sută, să reducă rebutu­ De trei luni consecutiv, brigada noas­ traşi. iar 50 de miel din ce» contractat» să-i predau cu 20 zile
fiecare eeara după ce mă întorceam de la lucru t) curăţăm do tră se menţine fruntaşă pe cecţie şi pe
acrilor tineri care maj au obiceiul *5 lip­ rile eu 3 La sută ţaţă de procentajul ad­ uzină, şi vom Lupta tn continuu sub în­ maj repede dectt prevede contractul La fel m-am angajat ca
praf sau noroi, făceam controlul general al tuturor şuruburi­ sească nemotivat, şl numărul absenţelor mis ş\ să facă economii la fontă lichidă drumarea partidului şi a organizaţiei noa­ să îngrijesc bine oile gesCante, să înlătur orice mortalitate la
lor şi pieselor, făceam alimentaţia pentru ca să nu pierd timp a scăzut mult Tovarăşul Munteanu Mi- de 200 lei La data de 23 aprilie, noi rea­ stre UTM, ca să hm tot moreu în frunte oi ş» miei tn timpul fătărll.
în dimineaţa următoare Li felul acesta, om reuşit să înlătur ron a fost ndată învoit o zi pentru inte­ lizasem deja planul lunar in proporţie de TODOR LAZAR Intensificind intnecerea socialistă Intne echipe şt colecti­
defecţiunile ş> opririle pe brazdă
rese personale ; el a mai lipsit încă o zi 16" la sulă responsabilul brigăzii „Fitlmon Sirbu" vişti, am reuşit să îndeplinim cu cinste aceste angajamar.te
Ştiind că timpul de executare a lucrărilor e scurt am pe deasupja Noi am luat atitudine com­ Succesele frumoase obţinute de Vinerii de la uzii va „Victoriia" Câlan Culturile de toamnă au fost gripate in întregime cartofu i-am
căutal să folosesc cu chibzuinţă fiecare minut bun de )ucru însămânţat în cuiburi dispuse In pătrat, ne-a mat rămas po­
Acolo unde terenul a permis, am arat după metoda graficu­ rumbul, ps care nu l-am putut Insămtnţa din cauza timpului
lui orar, iar unde nu am putut aplica această metodă, am Pentru micii spectatori nefavorabil. însă avem terenul pregătit făcindu-» pini in pre­
făcut brăixtaturj scurte pentru ca să nu pierd timp cu întoar­ zent două cultivaţii Urmează ca in pruna zi cu soare să dăm
cerile la capete Aplieînd aceste metode am reuşii ca pînâ la A creşte a oduea, a forma omul de mii­ Deşi durata existenţei teatrului de pă­ tarlu si aliate, cel mici w solicite mai des cu marcatoarele şi să insămînţăm porumbul in cuibun aşe­
20 aprilie să realizez planul pe campanie cu 250 la sută. adică ne, este o saroinâ nobilă şi măreaţă, dar puşi d'II Alba lulia este relativ scurtă, to­ prezenta teatrului în mijlocul lor Dc zate în pătrat Eu. de asemenea mi-am îndeplinit angajamen­
în Icc de o normă, am făcui două şi jumătate dc mare şi importantă răspundere tuşi activitatea lui in această perioadă 6-a asemeni, convorbirile între artiştîi tea­ tul Din ce!e 200 de oi gestante pţnâ în prezent au fătat ni
Cit de Înălţătoare şi sublime slnt sen­ dovedit a ft la înălţimea sarcinilor pe care trului ş\ aoeototoru lui, au contribuit ca fără ca sâ am vreo mortalitate AWt oile cit Şi mie:» sint graşi
In centrul preocupărilor mele a stat şi problema economi­
timentele pe care le nutreşti astăzi, cind partidul 91 guvernul i le-a pus tn faţă spectacolote prezentate să capete mai mul­ şi frumoşi Cei 50 do miel i-am trimis muncitorilor, respec-
ilor. înlăturând oprlcule şl staţionările inutile în timpul zilei, vezi cum cresc de feriolţi copiii iubiţi ei Cele L0 piese prezentate In R? spectacole^ tă claritate armonie si precizie şt să se lîndu-mi angajamentul Pe lîngă acestea, am ferit oile de a
plimbările cu tractorul fără rost, făcind reglarea corectă a mo­ patriei dragi, ce perspective minunate li au atras în jurul lor un public de pene desfăşoare la un nivel educativ mai înalt păşuna pe păşunile rele ş» spinoase pentru a niu-st pierde lina
torului pentru a nu Consuma mai mult, evitînd scurgerile pe se descind in viitorul apropiat şi ce posi­ n 000 de mia spectatori Oîlă deosebire intre viaţa copiilor de i S în tem hotăriţi ca ş» de aci Înainte «ă muncim cu şi mai
la holendere şi conducte şi făcind alimentaţia cu multă aten­ bilităţi largi au in prezent pentru a creşte Piesa ca ..îepurele şl Vulpea” de Novc- astăzi şl cea din trecut in care tineretul | mare sîrgulnţă pentru înflorirea gospodăriei noistre Von»
şi a se forme ca adevăraţi cetăţeni şl con­ boleţcaia, „Morcovul' de Tolstct, „Hăn- căuta să dăm viaţă tuturor hotărârilor partidului $1 guvernu­
ţie. am reuşit să economisesc 9fin litri motorină, însemnate era lăsat pradă tntdnerocul'jj neştiintei i
structori devotaţi ai socialismului sel şi Oreted" de Valentin Gustav. „Capra şl ignoranţei teţă de adevărata viaţă lui In ce priveşte dezvoltarea ramurilor anexe, ca cioban, mă
cantităţi de benzină, iar piese de schimb nu am folosit n mie.
Partidul nostru preţuieşte nemărginit eu trei iezi" prelucrare de Paula Cult za Lupta şi vl&ul celor subjugaţi ş\ exploa­ voi conduce în munca mea după legea cu privire Ia dezvolta­
lată cu ce realizări întâmpin eu ziua de 1 MaJ de mult copiii oamenilor muncii şi acor­ (după povestea cu acelaş nume de Ion taţi de veacuri, a învins însă Steagul rea creşterii animalelor aplicând toate regulile zootehnice de
dă o atenţie deosebită formării noii ge­ Creangă). „Preacumtnte, Zdup şl Tuşea" îngrijire a oilor
MUROAN FLOREA libertăţii şi al dreptăţii, stropit cu sîngolc
neraţii, creşterii ei In spiritul dragostei de Daniela Miga şi altele, s-au bucurat Muncind în felul acesta vom putea convinge prin fapte st
tractorist brigada Ill-a SMT luptătorilor neînfricat» a fost înălţat bi- ,
Orăştle faţă de patrie, faţă de toate popoarele de o mane popularitate şi de un numeros rultor pe9to pămîntuJ patriei dragi A6- pe restul de ţărani muncitori să păşească hotărî ţi pe oulca
lumii pubLic spectator, cultlvînd tn rlnd-ul oe- târi. sub semnul împlinirii acector'visuri,' torlclrU
Dm grija ponrirj educarea copiilor cu - lor mir.i sentimente de admiraţie faţă de sub semnul visurilor ce vor fi împlinite DUR PETRU
• 'ţăranii muncitori cu gospodării individuale şl colectiviştii mendor muncit, a izvorit ideia nobilă a eroii pozitivi şi de ură şi dispreţ fjţă de de omenirea muncitoare, poporul noertru ctobaniul gospodăriei colective „a Mai”
din comuna Apoldul de )o». raionul Sehcş. anlmistl in întrecere înfiinţării Jn patria noastră a unei largi cel negativi sărbătoreşte mărea|a sărbătoare a luptelor comuna Beriu — raionul Orăştie
In cinstea zilei dc I Mai, au terminat InsImînţSrile din campania reţale de instituţii cultural educative — Activitatea teatrului de păpuşi din Alba şl năzuinţelor întregii omeniri
de primăvară. înseninate Supraleţe au losl insimîrţste în cuiburi biblioteci pentru copii, grădiniţa, cămine lutia. nu s-a rezumat numai în cadrul
Ziua de 1 Mal a rămas în istorie, săr­ 8 lărnmi muncitor! din întovărăşirea „9 Mal" năcAInţl. ram-
dispuse în pătrat de zL case ale pionierilor, teatre, ele care oraşului, reşedinţă de raion Un număr bătoarea cea mai preţuită pentru olasa
Fruntaşi in inlrercrea patriotică pe comună, sini ţăranii mun­ să contribuie In largă măsură la formarea ţnsamnat de piese au fost prezentate tn nul Orăştie, pentru a obţine o producţie sporită )a hectar, aplică
muncitoare. De măreţia ei se bucură as­ f cjrnJi1c agrotehnice înaintate
citori cu gospodării Individuale ; Drago) llie, Curca Iile. DărSbanţ concepţiei comuniste despre lume a ge­ comunole Ssrd Ighiu, Vinţul de Jos Te-
tăzi bătrin şi tinâr, mamă şt copil ; toţi
N'icotae. MoH.in Ana ş| Vaf.Me Moijc printre colectiviştii care S-au neraţiei in creştere luş, Zlatiia, Benîc şl in alte comune. De cum s-a orălat timpul prielnic, el au început .gripalul cul­
cea ce doresc du» toată puterea firii lnr turilor însăminţate In toamnă
evidenţiat. se numără tovarăşii Ccneron llîc Şi Bolcu V,mile Din această grijă a izvcrît şi -ldela în­ Setea de a cunoaşte, de a învăţa, do­
pacea luimu şi feclcirea popoarelor
• Mecanizatorii dc la staţiunile de maşini şl tractoare din re­ fiinţării in toamna anului 1052 tn oraşul rinţa de nou şt de frumos, au făcut ca De asemeni, gospodăria agricolă colectivă din Şlbot, este frun­
Teatrul do păpuşi din Aba IuJia. în-
giunea noastră, lotnslnd din plin capacitatea de lucru a maşinilor Alta lulia e unuu Ieziră d? păpuşi, încă in acelaşi zi la dou5 6pcclacole prezen­ taşă 1.» întreţinerea culturilor şl însămlnţarilor dc primăvară. PinS
timpină cu cinste ziua de 1 Mai, lup'Jnd
Şi tractoarelor au reuşit ca pini la data de 2.1 aprilie că realizeze de la înfiinţarea Iul, colectivul teatral tate în comuna Zlatna numărul specta­ acum. au gripal supralaţa de 60 ha griu, 17 ha trifoi şl 34 h a lu­
planul lucrărilor dc primăvară In proporţie de peste 07 la SuH- dîndu-şi seama de marele rol educativ al torilor să atingă mtra de 1200, iar tn co­ cu consecvenţă pentru îndeplinirea sar cerna Inafarg de aceste lucrări el »u plantat S ha cu eartnll In
cini'lor sale pedagogice şi, asigurînd un
Frunlaş pe replune este S M 7 Miercurea, care in 20 aprilie şi-n ooastuia,- de sarcinile măreţe şi grele ce-i muna. Meteş. ta piesa „Capra cu trei ieo" cuiburi dispuse in pătrat
îndeplinii planul. Tractorist Iruntaj. este tinărul Dan Darman din stau in faţă, a luptat neobosit parlru a să treacă peste 400. Înalt nivel ideologic-artistic spectacole­ ° 1 ăranll muncitori. GSşpărescu Glienrghc (Oala) Mea loan.
brigada V||| de la SMT Miercurea, care şl-a îndeplinit planii! ridica permanent calitatea artlstico-peda- Dragostea şt simpatia mlcu'lor spectatori lor El va dărui cu acest prila) eeJor mica Stăncule» loan (Budoş) Slăntule.a Gheorghe (Salini) şl ,»l|il din
In proporţie de 250 la rută. gogici a cpocIacalelor pentru a cneie eroi faţă de Teatrul ele păpuşi din Alba lulia. piesele: „Vine tractorul” şi „Prinţesa comuna Hă,«dat. satul NAdăşfia Superioară, raionul Hunedoara, rn
Rezultate frumoase in cinstea zilei de t Mal au obţinui şl apropiaţi de viaţă, reala, care să ccţlo- a crescut mult, mai ales tn ultimul timp mofturoasă", regizate la cererea acestora. emitea zilei de t Alai şi-au predat in întregime cotele de lapio şl
tractoriştii Morgan Florea, de la S Al 7 Orăştie şl Popa loan de neze in mod pozitiv asupra nucilor spec­ luanu ce o făcut ca tn multe sate dtn ra­ ION VAIDEANU carne pe acest nn. CI slr\t lotodală Iruntaşl şl la muncile agr.cole
la S M T. Alba lulia. tatori ion C8 Hăpria, M/ihalţ. Sintimbru. Coş- dlr. Teatrului dc păpuţi Alba lulia de primăvară
«-Mţi»: ■x-a-a-’—»=jg,------_____ -c__________ r_
lucru, nu se mal deslipea de lingă cup­ Victorie face oţelul mal fluid in momentul cînd
tor împreună cu Jcscu, Maier,. Pripiş şl
„0 şarjă pe schimb - oţel de hună calitate" Dăseălescu. orbacii lui, îngrijeau 'de fie­ Cu toate că dobîndise succese, Lăbuneţ avea sâ-\ dea drumul, iar alţii pregăteau
ranga şi ţeava de oxigen pantru sparge­
nu era mulţumit. Cind lucrare la Machi-
care şarjă de oţel ca de un frate a lor rea şt icului Pe felele tuDuror curgea su­
evea cu*oţalnrui sovietic Uşacov, învăţase
mat mic care trebuie 6ă intre în voaţă Nu doarea
Noaple albă pe un ecran, vedea acum toată forfota trecerea în cinstea luj I Mai să albă o stăteau locului o cLpâ. Imediat ce termi­ si dea şi şirje rapide de oţet Uşacov dă­ Cind topirea se apropie de slirşit Lă­
muncu de acoJo 5> rind pe rind, pro- bază materială, mai trebuie să ne luăm dea multe şarje diri acestea Lucra după
Era pe 1a sfîrşlbu] lut martie Toată ziua nau o şarjă începeau a IU. Şi ntmul mun­ buneţ făcu semn pentru introducerea in
b!om» care-l frămintaso toată ziua. se şi un angajament. metoda Matullneţ De ce m-ar face şl el
bătuse vintul iar seara sc lasă cu ploaie cit so iuţea din zl în zi. Şarjele de scurtă cuptor a fero-aliajelor După aceasta ma­
lămurea Tîrzlu, după miezizl nopţii, ştia r.şa ? E drept că Uşacov n-avea 22 de ani
şi frig Băirîna Hunedoara se mohorîse Părerea secretarului de partid fu pri­ durată au început să fie tot mai nume­ sa incandescentă n oţelului topit &c sub*
ce are de făcui Organizarea munci» tre­
Cei ciţiva oameni cane pini acum m=i um- mită cu bucurie. Discuţiile începură să roase cum are el, d2r oare asta-i important ? ţie Putea incopc evacuarea şarjei
buia pusă la punct Apoi să se sfătuiască A învăţat Şi dacă a învăţat trebuie să
blaserâ pe străzi, plecară spre casă Se • ie şi mai aprinse. PInă la urmă. toţi gă- In clipele clnd oţelul clocoteşte în cup­
cu ceilalţi primitorilor», ca toţi să lupte In spatele cuptorului oala era deja pre­
întoarse şi Lăbunuţ eensâ. Ieşise să-şi moi suâ că lozinca cea ma» bună este „O .şarjă tor. lncop să clocotească şi inimile lor facă I
pentru şarje de sourtă durată Numai asa gătită începu spargerea orificiului de
limpezea«că mintea, dar ploaia şi frigul pe schimb — oţel de buna calitate”, iar Se Mrîng în jurul lui Lăbuneţ şi urmă­ Lăbuneţ hotărî ca intr-una din zilele
va putea s& cinstească oum trebuie ziua «ourgerea oţelului Mai intn cu ranga de
11 lăcură şi mai necăjit. Cum intră în angajamentul sectorului in cinstea mani resc cu atenţie uULmefle zvîrooliri ale me­ următoare si dea o şarjă rapidă Mai ţn-
de I Mai (ier. >ar apoi cind şt chul se subţiase în-
cameră, iş» dezbrăcă paltonul şi se lungi sărbători să fie: „depăşirea planului ou talului dtn care se naşte oţelul. Tar cînd tîi chemă pe Jcscu şi pe Maier. care ii
Ubiineţ adoirmi spre tiufl. cîl pute.» (i spart cu oxigen, ranga fu
pe pat. 2.5 la sută". Mitingul se fixa pentru dup? topirea e pe sfirşite. forfota in jurul Cup­ Sint prieteni şi se sfătui îndelung cu ei schimbată cu ţeava de suflat oxigen In
Prin gind li venaau tot feJul de pianuri. Sfafiul prim-lopiforilor. Mitingul amiaza aceleiaşi zile Lăbuneţ icş» de la torului se înteţeşte şi mal mult — Uite ce-am hotârit, le-a spus Labu- curind, aruneînd mu de scântei, pc orifi­
Dsr nici unul nu-i plăcea El voia sâ in- Sai’a colţului roşu a1 oţelărle» era plina această consfătuire uşurat şi vesel I se Unii sparg orificiul de scurgere, alfn noţ Să scoatem n şarjă ra.pidă I ciul de scurgere ţişni oţetul. Lumina or­
tîmpine ziua de 1 Mai aşa cum se cuvine... de oameni şi de fum de ţigară. Razele luiisa o piatră de pe inimă. pregătesc canalul, .«e aduce oala uriaşă tn Ceilalţi doi ctiură de acord. Apoi ti bitoare a fluidului colora în roş-porlocaliu
După un timp de gindirc. se ridică dm soarelui cară cădeau pieziş prin ferestrele ♦ oare intră o Ş9rjă întreagă Şi numai anunţară şt pe Pripiş şi pe Discălascu Se pe tot» cei ce erau de faţâ Oţelarii din
pat şi apropiindu-se de dulapul ir» care mari alo clădirii, aşezau fumul tn straturi Mitmgul se ţinu ca de obicei după ce după ce oţelul începe să curgă, bucuria sfătulră toţi cinci Lăbuneţ le-a spus ce brigada Iul Lăbuneţ simţeau crescind in
îşi (mea imea lui bibliotecă incoc-j sj groase şi albe Consfătuirea ţinea de a- schimbul Intîi lăsă lucrul Toţi oţelarii «are a mocnit fn Inimă, esle dată pe faţă. invăţaae de la Uşacov Tot» hotârlrâ si ci bucuria faptului împlinit.
privească cârţi'le Luă clicna în miini. Ic pro.op; o ori In afară de ^eeretnr-u) or­ au aplaudat îndelung angajamentul sec­ Ştergindu-şi năduşeala oare i^a cuprins 'îmbunătăţească aplicarea metodei Matu- Lăbuneţ rămase o clipă nemişcat, pnvmd
cejcetfi, apoo Jc prjsc la loc. L,a urmă îuă ganizaţiei de partid ?t de Lăbuneţ, mai torului Pentru a ajuta şl mal mult la toată faţa. Lăbuneţ începe să fluiere o l'noţ. în bn«ada lor, cu experienţa lui şuvoiul de oţel ce se scurgea du» cuptor
un caiet, şi se Lungi dm nou pe pct. erau acolo prim-topitorii Coslache Vanie înfăptuirea lui. mulţi dintre el şl-au Luat melodie. Jescu îl jaovetteşte ceva Ier Uşacov. Tn momentul acela Întreaga sa funţă era
Filele caietului emu pline de însem­ Str-atulat Dumitru, BLrlea Tralan şl al­ angajamente pene cele trecute in con­ Maier. Pripiş şi Dascălescu vorbesc tare In Ziua hotârîtă. top veniră la lucru cu
una cu o|ptul cu cuptorul şi cu ortacii săi
nări Unele ir» iremînc-ştc iar altele ir» ru­ ţii Veniseră şi dintre membri» brigăzilor tractele de întrecere socialistă Lozinca rid. Iţi dau ghiontiiri prieteneşti Acest n jumătate de ori mu devreme LSbuneţ Şarja rapidă fusese realizaţi in cinci ore
seşte Lăbuneţ păsLna ucasle notiţe mai eiţiva Discuţtiie erau aprimse Vorbea „O şarjă ipe schimb — oţol de bună cali­ moment de destindere însă nu durează se consultă un timp cu Ccstachc pe carr şt cinzeci şi cinci de minute I
mult ca orice. Şi le Uidsc dc acum un an Lăbuneţ: tate , parcă tusese atunci plămădită Fie­ mult. Înainte ca întreaga şarjă să pără­ tocmai îl «ichlmba. ca 6â afle dacă nu Dar momervtuî acoLa de contopire cu lot
şi ceva cînd fusese ir» Uniunea Sovietică — Eu propun, ca in cinstea zilei de 1 care avea imoreuia ci şi el gindLse ş» fă­ sească cuptorul, trebuiesc terminate pre­ cumva există ceva defecte la cuptor. Apoi co era mal drag troeu repede. In clipa
începu sa răsfoiască (oile caidului cu Mat să luptăm fiecare şi să dăm ei» mai cuse o asemenea lozincă Ea a lest pri­ gătirile pentru Tnceoerea unei noi topi/i începu pregâihtrile de lucru Gind tnVrarâ
intere» şl placare Fiecare cuvint ii răs­ multe şarje rapide sau de scurtă durată mită cu multă bucurie. ‘ La un semn al lu» Lfibuneţ toată brigada tn schunb, echipa lui Costache termina următoare Lăbuneţ devenj din nou con­
ducătorul brigăzii utemiste de top»lori.
colea amintiri bogate Ş> frumoase Iat5. Şl $\ îmbunătăţim calitatea oţelului Pen­ De la miting, toţi au plecat hotăriţi să se avtntă din nou tn clocotul muncii. elaborare] unei şarje Cuptorul era bine Fără grabă, cu mişcări precise, el începu
pe o foaie sta scris: regiunea Dom'aas... tru asta trobuie să ne organizăm bine facă ‘totul pentru „O şarjă pe schimb — Aceste lucruri se întfmplfl obişnunl tn încălzit Treaba incâpu pregătirea altei şarje Tovarăşii şA» în­
M-achievca prim-topllorul Ujacov.. In munca... oţet de bună calitate”. fiecare zi Dar după lansarea lozincii ..O Ca de obicei, mal întti aruncară dolo- cepură şt ol dtn nou lucrul
mini Iu» Lebunct nu mai era un caiet cu Mai multe voci sparseră tăcerea dintr-0 sarlă pe schimb — nţ©i de bună calitate", mtta pentru netezirea vetrei, mai tirziu Deşi munciseră mai mult şi mai rep :de
notiţe. Avea In faţă pe unul dintre cei dată : Primele bucurii ele căpătară un înţeles nou.. Şi arsa nu Gerul vechi, apoi foiVa şi celelalte. Fie­ ca tn zlte zile nici unul nu simţea obo-
mai buni lopitori ai oţe'.ărie! de acolo pe — Da. aşa trobuJe s5 facem i..^ Au trecut eiteva zile Aprilie a nins numai tn brigada lui Lăbuneţ In toate care ortac tşl îndeplinea îndatoririle cu teala Dimpotrivă, parcă alune» Incc-pu-
Uşîcov îi simţi râsuflai'ea şi privire» a- Vorbiră apoi pe rind şi Costache şl cu flori peste pomi. tar colţul ierbii s-a brigăzile Şi In cea a lui Cosiaehe şi în multă precizie, repeziciune şi lndemlnare reră schimbul. Lucrul acesta îl simţiră :o-
Cară Şi prietenoasă Parcă i-.»r fi spus : StratuJai Şi toţi ceilalţi prun-loputori făcut mai viguros Primăvara de$l in­ cea a lui Stratulat, a lui Birlea, Potro- Nu se irosea nici o dlipă în zadar. ţi. iar Jeseu neputîndu-se stupină. .1 în­
Nu. şto?-.. Tijilo NiriVO, pabedin» rr»J...*) Fiecare îs* spunea părerea timată, s-a statornicii şi pe meleagurile tescu. tn intreoga oţalărie Ritmul muncu Munca se desfăşura normal pini cind trebă pic Lăbuneţ:
Apoi îl vede pw Uşacov suMccindu-şi mj- Scei-rUri:! organizaţiei de bază care hunedorene Şi inima fiecărui om s-a um­ s-a Iuţit peste iot. calitatea oţelului s-a în cuptor începu topirea In momentul a- — Măi Vaiere, i-a ta murele-mă tu.
necile cimÂşii şi po-mind la lucru Dc axe* pini atunci nu se amestecase in vorbă plut de prospeţimea e». aşa cum sc umplu făcut mai bună. tar şarjele de scurli du cesta pentru a grăbi top-rea. Ltbuneţ No» am munatt azi mai mult ca altădrilă.
Încolo. Lăbuneţ nu s-o mai uitat la no­ ceru şl el cuvîntul : toamna hambarele cu rodul bogat al rată s-au înmulţit De la incoputul Lui introduse ţeava eu aer ps care o pregă­ atunci do ce nu aîntem obosiţi ?
tiţele din caiet Amintirile despre U.?3- — Eu v-am ascultat pe te ţi şi am vă­ pămtnluîul. opnlie. în numai 22 de zde, brigada lu» tise dinainte Oţelul începu să clocotească Lăbuneţ Q privi cu dragosle apoi r:se
cov In brigada cărui.» lucrase m»i bine zut că vreţi acelaş lucru Practic, păre Dar in inimile oţeJarllor pe lingă acea­ Lăbuneţ a dat 10 şarje de scurtă durată Din ce in ce. munca devenea tot mai în aşa fel ca să-1 audă şi ceilalţi j
de 3 tuni pentru specializare, ii duseră in rea mei cale, că trebuie să lansăm O che­ stă primăvară a naturii s-a statornicit si cea a lui Costach* 14 era a lui StraUilai încordată Toată atenţia lui Lăbuneţ era — Am muncit in cinstea lui 1 Ma: -
ojelăria combinatului din Machi-'vca Ca mare căt.ic toţi oţelarîi. Trebuie să for­ r> altă primăvară Primăvara împlinirii lt Primele roade sint bogate Primele îndreptată acum asupra perjei La fel şi am otţ>'»ut o mare victorie. Iar victo.
*i Fi, ce-i F QrtU -■■■ Nu-i nimic, lom mulăm o lozincă, iar ca să ştie tot sec­ faptelor I bucurii au răscolit Inimitc, au pre^ăPt atenţia caSorirUi tovarăşi a săi Unit din­ odihneşte omul PAUL EÎRLAUEANU
tre ei pregăteau fero-atinjele pentru a
înuîn^e noi... torul, să facem un mitmg Pentru ca în­ Lăbuneţ. in tot impui ealor 8 ore de victoria finală