Page 7 - 1954-05
P. 7

Nr. 36                                                               DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                  Pag. 3

                                            VIAŢA DS PARTID                                              A apăruit           Ziua radiofoniei in U. R. S. S.
                                                                                                    Lupta de clasă
                         va atitudinii de subapreciere a învăţămînfului                             Organ teoretic ţi politic                      de O. ELIN
                                                                                                     al Comitetului Central   Popoarele  Uniunii  Sovietice  sărbătoresc   radiococnutucaţliior  La  acaasta  va  contri­
                                               de partid                                         al Partidului Muncitoresc Romin   tn  flecare  an  la  7  mat.  Ziua  radiofoniei   bui  marelo  număr  de  aparate  de  radio  şi
                                                                                               Seria a V-a, anul XXXIV nr 4  Această Zi tradiţională reprezintă o trecere   da  televiziune  pe  care  le  va  livre  indus­
              Anul  şccLar  In  tnvâţâmînlul  de  partid   loc  confuzii  grosolane  in  predări  şi  dis­  partea  multor  tovarăşi  din  birourile  orga­  Aprilie 1954  In  revlsto  a  realizărilor  radiotehnlcii  şi   tria r in 19S4 — peste 3,000 000. In 1933 —
            se  apropie  de  sflrşit.  Toata  organizaţiile   cuţii  De  pildă  la  cursul  seral  de  La  gos­  nizaţiilor  de  bază,  care  neglijează  el  în­  S u m a r  ştiinţei  despre  radio,  ale  radiodifuziunii   peste 4 500 000 Iar tn 1930 - 3 400 COOi
            de  partid  au  datora  de  a-y>  concer.ua   podăria  colectivă  din  Geoaglu,  fiind  vorba   şişi  studiul,  napaiilcipînd  la  oursurl  sau   Şedinţa plenară o C C al P M. R din  şi  radioficării.  radiocomunicallllor.  indus­  Rjdloamalorll  aduc  o  Importantă  con­
            otînţla  in  vederea  lichidării  lipsurilor  ex­  de  primirea  de  candidaţi,  propagandistul   prezentîndu-s©  nepregătiţi  O  asemenea   19 aprilie 193.1.  trie»!  radioului  ţl  ale  realizărilor  radio­  tribuţie  la  dezvoltarea  radioficării  ţi  ra-
            istent?  in  ccnducersa  caroui-Jur  şi  a   Talorcea   Grigore   a   îndrumat   greşii   Bjtuaţie  esie  la  Fabrica  „Vidra",  unde   Oh  Cheorglnu-Dej:  pentru  inlârtrea  con­  amatorilor,  care  cuprind  pături  tot  mol   dioeomunlesţidnr  Radloamalorli  sovietici
            cursurilor  de  purtid  Majoritatea  orga­  cursanţii  în  ce  priveşte  stagiul  de  candi­  cursanţii  deşi  s-au  adunat,  discuţiile  nu   tinuă a muncii de partid (Expunere fă­  largi ale papulaţieL  au  fost  primii  care au  folosit undele  scur­
            nizaţiilor  de  psrlid  au  si  luat  măsuri  con­  datura.  In  cerc!  nd  să  arate cursanţilor că   s-eu putut ţine In mai multe rinduri, pen-   cută la şedinţa plenari a C C. al P AI R   Ziua  radiofoniei  a  fost  instituită  de  Gu­  te  pentru  comunicaţiile  prin  radio  la
            crete  prn.tru  asigurarea  îndeplinirii  pla­  stagiul  este  determinat  de  alte  criterii  ţi   trucă  materialul  r.-a  fost  studiat  de  met   din 19 aprilie 1934)  vernul  Sovietic  In  I94S  cu  prilejul  ani­  mon  depărtări,  au  foat  Iniţiatorii  organi­
            nului  de  invăţămînt  de  partid,  întărind   nu  do  starea  socială  a  candidatului  A-   un cursant. Cu loalo că se ştia acest lucru   Eddorlal:  Lupta  pemru  economii  In  cen­  versării  a  30  de  am  de  la  remarcabilul  e-   zării  de  staţii  de  radio  pe  unde  scurte  în
            cercurile  şl  cununie      ceaata  «le  o  confuzie  gravă  cara  denatu­  de  către  comitatul  raional  da  partid,  to­  trul întrecerii socialiste.  venlment  din  Istoria  radioului:  la  7  mai   Arctica  ;  el  au  fost  primii  radiofonlţft  în
              Din  ploile  insă.  mai  tîr.i  totuşi  uncie   rează  instrucţiunile  CC  al  PMR,  şi   tuşi  nu  s-a  luat  mcl  o  măsură  eficace  de   M.  Roller  :  Poporul  Uuritor  al  tsloriei  (In   1885  savantul  rus  Alexandr  Pcpov  a  de­  regiunea  pelarâ.  au  luat  parte  la  expedi­
            organizaţii  dc  partid  care  nu  au  acordat   erată  superficialitatea  cu  care  sini  pregă­  îndreptare  legătură  cu  uncie  probleme  de  cerce­  monstrat  la  o  şedinţă  a  Societăţii  flzlco-   ţiile  organizate  de  Academia  de  Ştiinţe
            suLc  iernă  atenţie  acestei  probleme  ţi  cale   tiţi  propagandiştii  fn  raionul  Orăştle.  La   In  ceea  ce  priveşte  activitatea  cabine­  tare din domeniul Islorief Romîmei)  chimice  ruse  prima  instalaţie  de  radio  din   a  U  RS  S.  io  pustiul  Kara-Kum,  In  PamJr
            mai  multe  cazuri  de  ocezt  Lsl  si.-.t  frec­  fel  de  grave  confuzii  a  făcui  şi  propagan­  tului  de  parîid.  este  birocriticâ,  rezumin-   C.  Şcrban:  Staţiunile  de  maşini  şi  trac­  lume  etc  Ei  au  fost  Iniţiatorii  construirii  de
            venta  In  ralcnul  OrSştic,  ca  urmare  a   distul  Ghecrghiu  Octavlan  care  vorbind   du-se  doar  la  predarez  lecţiilor  pentru   toare  şi  rolul  lor  in  ridicarea  producţie   Invenţia  savantului  rus  a  fost  pregătită   oodurl  de  redloampllficare  atlt  de  rfispîn-
            faptului  ci,  Comitetul  raional  de  partid   degera  întrecerea  socialistă,  a  redus  con­  ptDpagoncUrt:l  care  se  prezintă  la  seml-   agricole  de  Inlroaga  dezvoltare  a  ştiinţei  ţl  teh­  dite  ln  prezent  Radioamatorii  au  cons­
            nu  s-a preocupat  Îndeajuns de îmbunătă­  ţinutul acesteia la simpla verificare a omu­  riarii  lăsind  pe  cei  care  nu  se  prezintă   C. Araăutu : Pentru restabilirea păcii »i a   nicii  dm  Rusia,  de  lucrările  remarcabile   truit şi multe sufo de tipuri de aparart* da
            ţirea  invâţiminUilu]  de  partid   lui.  dacă  are  sau  nu  .bunăvoinţă  Aseme­  să  se  pregătească  singuri  cum  pot,  —  iar   sigur area drepturilor naţionale ale po­  ala  fizicienilor  şl  eteclrolchnicienllor  ruşi   radio.
              Deşi  Comitetul  regional  de  partid,  prin   nea  confuzii  sirii  şi  In  alte  czncuri  şi   controlul  îl  face  numai  prin  „referatele"   poarelor din Indcchina  V  V  Petrov.  B  S  lakobl,  P  L.  Şiling.   Mulţi  dintre  talentaţii  construotorî  d«
            erttvişUl  săi.  a  indicat  Încă  aoum  o  lună   cursuri din raion.  ps  care  propagandiştii  le  prezintă  cu  oca­  DIN EXPERIENŢA MUNCII   P  N  Iabloclkov,  A  N.  Lodlghin  şl  ele   aparate  da  radio,  lucrători  şlbnţUtci.  in­
            Comit  rtu)ul  raional  de  partid  Orăştie,  <■-   In  raionul  Orăştie,  nu  este  organizat   zia consfătuirilor. Comitetul raional   dc  DE PARTID  multor  altora.  A  S  Popov  a  fost  un  re­  gineri  şl  muneitorl-inovatorl,  care  lucrea­
            teva  metode  de  muncă,  minite  să  îmbu­  nici  controlul  cercurilor  şl  a  cursurilor.   partid  nu  s-a  ndioal  inipolrivo  muncii  bl-   I. Bme : Să apropiem cil mal mult mu ucu   prezentant  strălucit  al  acestei  şcoli  a   ză  ln  toate  domeniile  radiolehntell,  au
            nătăţească  atlt  organizarea  cursurilor,  cJt   Deşi s-o Indica: nu odată, ca activiştii Co-   rocTallee desfăşurată de cabinetul   de  comitetelor raionale de partid s*tcşli de   savanţilor ruşi  Ieşit  din  rindurlie  radioamatorilor  Cel-
            şi  caltlaiea  lecţiilor.  —  starea  dc  lucruri   miiolulid  raional  să  răspundă  de  cile  un   partid  El  a  îngăduit  acestuia  să  motiveze   problemele producţiei agrrcole   A  S  Popov  este  întemeietorul  multor   mau  mari  specialişti  de  radio  din  ţară  —
            e  neschimbată  ţi  In  momentul  dc  fată   cârc  sau  curs  cu  âcimtate  slabă,  cu   nojuslificat  lipsa  de  control  a  cercurilor   LECTM SI CONSULTAŢII   ramuri  ele  radiotchmcJi:  al  radarului  ţl   A  Mint,  membru-corespondent  al  Acade­
              Este  cunoscuta  Importanţa  ce  o  au  se­  scopul  de  a-1  ajuta  pe  propagandist  In   şi  cursurilor  pe  teren,  şi  nu  l-a  ajutat   I. Rochmulh: Despre profilul mijlociu şl   radionavigaţtei,  al  principiilor  emisiuni­  miei  de  Ştiinţe  a  URS3.,  constructorii
            minarul*  permanente  cu  propagandiştii   pregătirea  lecţiilor,  de  a  analiza  împreu­  sâ-şl  lărgească  colectivele  voluntare  me­  profilul maiim  lor  de  radio  dirijate,  al  radlogonlometrlcl   I  Novlajskl,  E.  GbenLşta,  B  Kuxsenko,
            pentru  a-1  înarma  cu  pregătirea  noosssiă   nă eu cursanţii  periodic modul  de predare   todologice  şi  de  consultaţii,  lăsind  acea­  CRITICA Şt BIBLIOGRAFIE   etc.  Pe  baza  lucrărilor  sale  experimentale   Z.  Model.  V.  Melnikov,  G.  Ghimltln,  V.
            teoretică  ţi  melodici.  Totuşi,  Comitetul   al  acestuia  ţl  pentru  a  sta  de  vorbă  cu   stă muncă numai pe seama lucrătorilor de   el  a dovedit  tncâ în acele timpuri posibili­  SpnghlQ.  B  Lazarev,  Laureaţi  al  Premiu­
            raional  dc  partid  Oriatle  continuă  să  su-   acel  cursanţi  care  hpiesc  de  la  lecţii.  —   la  cabinet,  care  s-au  Împotmolit  in  pre­  I. Chlrrulescu: Volumul I al Operelor a-   tatea creării tle radiofjrurt  lui  Stabn.  şl  mulţi  alţii  şd-au  Inoeput  ac­
                                                                                                  tese ale lui Mao Tze dun
            barrecieze  aeeastâ  muncă  La  semlnarllle   foarte  puţini  activişti  participă  la  cursu­  gătirea  diferitelor  lecţii,  sau  se  ocupă  dc   Abonamenlele se lac la ollciik poştale   Astăzi,  radioul  a  pătruns  in  cele  mal   tivitatea ca radioamatori.
            de  pregătire  a  propagandiştilor  dc  la              sarcini  ce  nu  le  aparţin  ca  :  mobilizarea                                    O   mărturie  siriiuoltă  a  Importantelor
                                        rile  de  partid  Dm  această  cauză,  slnt             prin factorii poştali şi difuzorll voluntari   îndepărtate  regiuni  ale  Uniunii  Sovietice
            cursurile  serale  de  La  saîe.  ce  au  avut   cercuri  ţi  cursuri,  care  nu  respectă  pro­  propagandiştilor, «te                    succese  obţinută  da  constructorU-radfo-
            loc  intre  27  ţi  28  martie,  au  fost  prezenţi   gramul  de  iDvăfămlnt.  amină  lecţiile  sau   Aceste  lipsuri  grave  donotă  că,  Comi­  dm întreprinderi şl instituţii  Zeci  dc  milioane  de  oameni  ascultă  zilnic
            numai 7 propagandişti din 21, la 13 apri­  nu  le  lui  săpt&mîru  in  şir  Aşa  se  IrrtJm-   tetul  raional  de  partid  Orăştle  conliotiă   Preţul abonamentului — 12 numere 13   emiaiuoiio  staţiunilor  de  radio,  folosind   amatori,  a  creşterii  măiestriei  lor,  o  con­
            lie  12  iar  in  29  aprdie  numai  10  tovarăşi.                                  lei                        peste  20  milioane  de  aparate  de  radio  ş<   stituie  expoziţiilo  anuale  locale  (pe  raioa­
                                        plă  In  comuna  Tămăşaso.  unde  s-a  ajuns   ai  subaprecieze  învăţămlntul  de  partid  E)
            Restul  prcpagar.dijtUor  n-au  fost  chamaţl                                                                  difuzoare  Instalate  In  locuinţele  munci­  ne.  pe  regiuni,  oraşe  şl  republicii  şl  unio­
                                        abia  la  tema  IV-e  ;  In  Oi  ăştloara  de  Soj   nu trage la răspundere lucrătorii de partid   In colecţia LECTURA
            de  Comitetul  ralcnol  de  parud  pantru  a                                                                                               nale  ale  creaţiei  radioamatorilor,  devenite
                                        la  $ibol  şi  la  Băcăinţl  unde  pînă  fn  pre­  pentru  lipsurile  monifesute,  nu  îndrumă   au apărut:  torilor,  oolhozmciior  şi  funcţionarilor.  în­
            vedaa  cauzele  neptezentârll  lor  la  senn-
                                        zent s-a ajuns numai la terna V-a. etc  concret  birourile  organizaţiilor  de  bază   M Corchi Cum am învăţat carie.  văţătorilor etc.,  precum ţi în cluburi, ţcoll,   tradiţionale  In  UJţ.S.S.  La  expoziţia  uni­
            nam  ţi  pentru  a  11  se  da  indicaţiile  ne­                                     S. Anionov: Scrisoarea.
                                         La  Geoaglu  de  pildă,  din  luna  decem­  penLru  a  se  preocupa  ou  răspundere  de   cămrno  culturale  şl  colţurile  roşii  dm  )n-   onală  de  radio  din  1953.  de  pCdă,  au  fost
            cesare  in  vederea  clarificării  principalelor        educarea  membrilor  şl  nemembrdor  de   M Bubennou : Foc ia laJgS
            probleme  In  jurul  cărora  trebuie  să  se   brie  1953  şl  plnă  In  luna  aprilie  mei  un   partid.  L. N Tolstot : După bal   trepnndon, ln colhozuri şl sovhozuri.  prezentate  pesta  12  000  modele  de  apa­
            desfăşoare  discuţiile  şl  cuvîntul  introduc­  oetlvtsl  nu  a  participat  la  cursul  seral,                 1q U D S-S ss acordă o deosebită aten­  rate  de  radio  şi  diferite  diapozitive  con­
                                                                     in  scurtul  timp  ce  a  mai  rămas  pină  la   B Corbatov: Oirnpul sălbatec
            tiv  Din  acer,stă  cauză  de  multe  ori  lec­  care.  din  februarie  şi  pină  in  aprilie  nu   I S. Turphenlex) ; Eormlstrul.  ţie  radioficării  satelor  In  3953.  în  casele   struite  de  radioamatori.  Aici  au  fost  ex
                                                                    Încheierea  anului  şcolar.  Comitetul  raio­
            ţiile  nu  sint  atractive,  discuţiile  slrvt  La   s-a intrurut niciodată  nal Orăştle va trebui neapărat sâ-şl Îmbu­  N.  Liasco: Povestea lanţurilor   colhoznicilor  au  fost  Instalate  peste  un   puse  aparate  care  contribuie  la  Introdu­
            nivel  scăzut.  iar  frecveaţa  e  foarte  redusă   LApoa  de  control  ţl  preocupare  feţâ  de   nătăţească metodele de muncă, căci numai   N Aflchifin: In noaptea Iul Octombrie.   milion  de  difuzoare  î  numărul  aparatelor   cerea  radiotehnicll  tn  economia  naţională,
             Dar ceea ce « ţi mal grav. este că au  Lnvâţămintul de partid se manifestă şi din  aşa va putea obţine rezultatele aşteptate  A Novlcov-Pribol: In golful Otrada   de  radio  a  crescut  in  această  perioada  cu   instalaţii  da  lalmanune,  de  transmisie  şl
                                                                                                 I. Ehrcnbxtrg: Pipa comunardului
                                                                                                 Iwon Franco ; — Două constituţii.  clteva  sute  de  mll.  Iar  numărul  ascultă­  recepţie,  dispozitive  şl  aparate  pentru  ra­
                                                                                                 B Poleool; S-a împlinit visul.  torilor  de  radio  —  cu  paste  10  milioane   di culcare, radlocomuntcaţU şl radiodifuzi­
                     In excursie la o gospodărie legumicolă fruntaşă                             I. Aramilev : La odihna   de oamenL                   une
                                                                                                 Preţul unei broşuri aste de 0,40 lei.
                                                                                                                             In  Ucraina,  de  pildă,  a  foii  terminală   Radiodifuziunea  şl  televiziunea  Sovie­
              Gospodăria-anexă  „Ciapabv”.  situată  In   de A. MARKINA şl   Acum  ramele  sint  pline  cu  amestecul      radlofkarea  tuturor  aşezărilor  populate   tică  constrtuio  un  mijloc  puterote  de  cul­
            apropiere  de  oraşul  Kuibîşev,  strlnge  in   S. VASILEVSKAIA  care  este  '  bine  îndesat.  Cu  ajutorul  lu-                          turalizare  a  maselor  largi  ale  populaţiei,
            fiecare  an  recolte  bogate  de  legume  Anul          arătearetor. Avdeev aşează aparatul pe una   Creşte numărul difuzoarelor   dtnlr-un  număr  considerabil  de  raioane
            trecui,  aia  s-au  obţinut  cît9  320  chintale   Legumi  oul  torul  gospodăriei  aduce  un   dm rame El apasă pe o pedală, apcu pe c*a-   In  Ucraina,  ca  şt  în  loate  celelalte  repu­  de  îmbogăţire  a  vieţii  spirituale  a  oame­
            varză  de  toamnă  $:  cile  400  chintale  de   argument  concludent  in  sprijinul  răsadu­  lahă,  $1  deodată  tn  ramă  apar  20  de  cu­  în regiunea noastră  blici  sovietice,  a  luat  o  largă  răspindLire   nilor muncii
            icşii  la  hectar  Experienţa  acestor  frun­  rilor timpurii  buri  ou  burduşari  adinei  pentru  repicarea   radiocomunieaţia  in  agricultură.  In  SMT-   Primul  decret  al  tinerel  Republici  So­
                                                                    răsadului-  Apoi  aparatul  se  aşează  po  a   In  regiunea  noastră,  lupta  pentru  con­
            taşi a atras ttenţia multor legumicultori.  —  AnuJ  trecut  —  apune  el—  La  o  re­                          urile.  colhozurile  şă  sovhozurile  R.SS   vietice,  Lranşmlş  prin  radio  In  oclombrie
                                                                    ■Jeua  Jumătate  a  aceleaşi  rame,  iar  după   tinua  extindare  a  reţelei  de  radiaflcara.
              Nu  de  mult.  s-a  organizat  o  excursie  a   coltă  ds  400  chintale  de  roşu  la  hectar,   se duce cu muh succes. PaţS de anul 1952,   Ucrainene  au  fost  Instalate  peste  1SOOC   1017,  a  tos:  Decretul  asupra  păcii  De  a-
            coLhcatinilor  legumicultori  din  preajma   aproximativ 130 chintale au fost roşii tim­  aceea  pe  rama  următoare.  După  5-6  mi­  In  anul  1933  numărul  difuzoarelor  Insta­
            oraşului  Ia  acecstă  gospcâărie  legumi­  purii,  adică  au  fost  recoltate  înainta  da   nute.  pe  tărgi  apar  80  de  ghivece  uni­  late  a  fast  d©  4  ori  mal  mare.  tar  in  a-   de staţii de radio "U ruj al".  tunei, radiodifuziunea sovietică slujeşte cu
            colă.                       t  august  Pruna  recoltă  am  strins-o  la   forme.  Folosind  această  metodă,  po:  fi   nul acesta, pină In prezent, sarcina de plan   Anul  acesta.  In  localităţile  rurale  va   credinţă  cauza  pădJ,  cauza  Întăririi  prie­
                                        14 Iulie                    confecţionate 13 000-20 000 bucăţi pe 21               creşte şl mal mull ritmul radioficării şi  teniei Intre popoare
               RĂSADNIŢE  CU  f.YCALZIRE  ZLZC-                      Tărgile  se  aşează  pe  masă,  ln  faţa  că­  io  extinderea  reţelei  de  radiolicare  a  fost
            TRtCA.  Excursioniştii  au  coberlt  din  au­  Goopoaărla-anexă cultivă răsaduri tim­  rora stau lucrătoarele care replanteazâ ră­  depăşită cu 46,5 la sută.
                                        purii şt direct In răsadniţe De regulă,
            tobus. Ei privesc cu atenţ e la   'Azi  njămioţarea se face aici Intre 20 martie   sadurile.  încăperea  fiind  încălzită,  ele   Concomitent  cu  activitatea  extinderii
            neobişnuita  de  cuîoarc  cenuşie  aflate  In   şl 1 aprUie  aşează repede răsadul de varză in ghivece   reţelei  de  radlotlcare,  s-a  mal  dus  o  In­
            partea  stingă  a  drumului,  şi  la  cablu]  e-        Apoi,  pentru  a  nu  dăuna  plantelor  dato­  tensă  activitate  şl  in  ceea  ce  priveşte  e-
                                         Paramanova,  membră  a  unei  brigăzi  le­
            lectrie tras pină la ele    gumicol©  din  colhozul  „Molotov”,  roagă   rită  vremii  reci,  ramele  se  acoperă  eu   menajarea  de  noi  studiouri  Astfel  In  ur-
              —  Oaro asteu sint rizadriţele elcclrlce ?            lăzi.  şl  cu  ajutorul  tărgilor  sint  transpor­  m9  cu  dteva  săptâmlnl  au  fost  terminate
            —  Întreabă cclliccniea K.’.vOjava. din col­  să  1  se  arate  cum  a  fast  orgaaizală  con­  tate  In  r&sadmţă.  Aici  sint  necesare  tă­  studiounie  din  Tâiuş  raionul  Aibă,  Batlz
             hozul „Stabn”. raionul Voskrescnslc  fecţionarea  ghlvecelor  de  pămlnt  cu  mra-   vile  de  placaj.  Folosind  semi-ramele  de   raionul  Hunedoara,  etc.  De  asemeni  s-au
              Intr-adevăr,   ac«‘:e   erau   risidnilele   niţă şl dopicanea răsadurilor  lemn.  lucratoarele  întind  tăvile  de  pla­  terminat  lucrările  de  Instalare  a  reţelei
             unde  In  loc  de  băiegor  încins  se  folossşto   Avdeev  conduce  pe  excursionişti  ln  în­  caj  sub  ghivece  şl  aşează  astfel  ghivece­  de  radioflcara  in  localităţile  Bieău  raionul
            energia  electrică  Avdeev,  legumicultorul             le ca sub flecare ramă să Intre 360-380 de   lila.  Rişca  raionul  Brad,  strada  Sintu-
            gcspodâriei-anexe,  da  explicaţii  amănun­  căperea  serei  vecine.  Aici,  lntr-o  sală   halm din oraşul Deva, etc.
             ţite  Lăzile  acestea  &int  racordate  cu  elec­  mică,  legumicultorii  colhoznica  au  văzut   râsadurl.  Aid  răsadurile  vor  creşte  pînă   In anul  acesta  s-a reuşit ca  numărul La
            trozii  —  pI3ci  din  tablă  eubţire  de  f;?r   cum  se  poate  confecţiona  repede  ghivece   la transplantarea lor In pâruint.  difuzoare  din  regiune  să  se  ridice  la  peste
             aşciate  ln  pămir.t  la  fiecare  30  cm  Cîn<5   pentru  răsaduri  şl  cum  se  poate  executa   CUM  ESTE  ORGANIZATĂ  tNTREŢl-   20000
             irzc*  curentul  prin  pimîoiui  răsadniţei,   in  bune  condiţii  depicarea  răsadurilor   NEREA  RĂSADURILOR  Operaţia  urmă­  La  muncile  efectuate  cu  ooazia  extin­
             accesia se încălzeşte.                                                            derii  reţelei  de  radloficare,  s-au  remar­
                                           l!4  5-6  MINUTE  ClTE  80  GHIVECI   toare  de  îngrijire  a  răsadurilor  constă  tn   cat  o  sene  de  muncitori  liniori  ca  Dumi­
              Excursicniştii  privesc  cu  atenţie  insta­
             laţie  electrică  a  răzadn'îei.  Dar  un  in­  NUTRITIVE  Gospodăria  are  un  aparat   udarea  fi  Ingrâşarea  lor  •uplimentară,   tru losif. Mărginea nu Ştefan, Rusu Dumi­
             teres deuAcbit U stlrnezc semână‘.urile Sub   portativ de 3,3/20, fcloslt la confecţionarea   cbijruiirea  plantei  cu  lumina  şl  aerisirea   tru,  Gheorghe  Teodoresou  şl  alţii,  care  Id
            sticlele  curate  ale  ramelor,  ei  Ldmiră  vsr-   ghivccsJor  direct  ln  păminlul  răsadniţe­  răsadniţelor  In  prima  perioadă  după  re-   toată  penoada  activităţii  tar  au  fost  a-
                                                                                                juta|l  îndeaproape  de  referentul  tehnic
            dcls  viu  al  copal,  al  răsadurilor  de  cono­  lor-  Dar  aici  el  a  fost  adoptat  pentru  a   P'Cirea  răsadurilor,  udatul  se  tace  La  3-5   Eoboc loan, precum şl de cetăţenii din lo­
             pidă,  C:  varză  timpurie  ji  de  ridichi  ds   funcţiona  şi  in  încăpere,  ln  acest  sccp   zile  Pentru  a  îmbunătăţi  regimul  de  apă   calităţile  respective  unde  au  avut  loc  lu­
             lună.  In  afară  de  ceapă,  toate  culturile   au  fest  pregătite  rame-cutll,  lărgi  fără   şl  aer,  înlocuim  uneori  udarea  prin  stro­  crările,  aceştia  preatind  in  mod  voluntar   PASCU SEBASTIAN  ZAHARIE AVNAM
             i-isadniţelor  au  crescut  in  ghivece  da  pl-   bard uri şi tăvi dc placaj  pirea plantelor cu apă din stropitori. Apoi,   un însemnat număr de ore  dr.  uefcrlnar  este  unul  dintre  cel  mat   instructor  ol  Dlrecflcl  regionale  apHco-
                                                                                                 Actualmente  se  tac  intense  pregătiri   activt  colaboratori  al  zlonilul.  Prin  pu­
             mtnt cu mranlţă.            —  Tehnico  conlocţlonSrii  ghivec«lor  tn   po  măsura  creşterii  nevoii  de  apă  a  plan­                 le  de  pe  linpd  s/atul  popular  reglonol  ni-
                                                                                                pentru  a  se  trece  la  amenajarea  cit  mal   blicarea  materialelor  taie  de  îndrumare,   nulejfe  condeiul  cu  multd  pricepere.  Prin
               FIECARE  SUPRAFAŢĂ  ESTE  FOLO­  rame-culii  este  toarte  simplă  —  spune   tei.  o  udam  mal  des  Răsadul  de  varză   grabnici  a  unor  noi  studiouri  la  Alba  lu-   a  ajutat  ţdrdnfmea  muncitoare  din  regiu­
             SITĂ  DE  TREI  ORI.  —  Am  pus  ridichi  In   Avdaev  —  o  veţi  vedea  de  îndată  Sâ  în­  se  udă  la  1-2  zile,  folosind  doze  mioi  şl   llo.  Apoldul  de  Jos,  ele.,  precum  şi  in  ve­  ne  in  mod  practic  cum  trebuia  zd-şl  în-   participarea  activă  ta  editarea  ziarului,  a
                                        cepem  cu  amestecul  Prepararea  ameste­  menţinînd  pâmîntui  din  răsadniţe  la  o   derea  măririi  volumului  instalaţiilor  de   pnjească  niţele  dupd  toate  regulile  şflin-   reuşit  s<3  sa  ntuerc  printre  cel  moi  buni
             răsadniţe — explică legumicultorul Avdeov
                                        cului  a  lost  mecanizată : am  comandat La   umezeală  moderată  Răsadurile  de  roşii   difuzoare din regiunea noastră  fl/ice zooueterlnare.  corespondenţi oolunlari din regiune.
             —  pentru că ridichile sint din culturile
                                        fabrică  un  malaxor,  am  instalat  un  motor   ie udă mal rar. la 3-5 zile, dar mal abun­
             cela mai timpurii Dar ridichile nu râ-
                           \                                        dent.  deoarece  udarea  mal  frecventă  face
             mân  multă  vreme  aici.  De  indată  ce  le   clzelric  şi  acum,  In  decurs  de  o  oră.  pre­
                                        parăm  amestecul  pentru  o  zJ  întreagă  dc   ca  plantele  sâ  fie  mai  plâpînde,  ceea  ce   Toate forţele pentru terminarea insămînţărilor
             scoatem,  punem  răsaduri  de  roşii  Apoi
                                        lucru.                      în ultuma instanţă duce la scăderea rccol-
             locul  roşiilor  il  iau  răsadurile  de  castra­                                   Spre  deosebire  do  onli  trecuţi,  in  anul   acelaşi timp sint şi torenuri zvintato, bune   păminlul  arc  multă  umezeală.  Lotuşi  dacă
             veţi.  Aşa  dar.  fadoslm  aceeaşi  suprafaţă   —  Ce  compoziţie  are  amestecul  î  în­  teL  acesta  îruăminţărrfa  au  suferit  Inbirueri   pentru  In&Âmlnţat  Ţ3ranii  muncitori  tre­  terenul  râmino  neg  re  pat  apa  so  evapo­
                                        treabă agronomul Slşkovi, din colhozul  —  Dar dnd se scoate răsadul nu se dis­  din  cauza  timpului  nefavorabil.  Dar  în   buie  îndrumaţi  să  treacă  de  îndată  la  In-   rează  repede,  ceea  ce  face  ca  plantele  să-i
             de trei ort.
                                        „Molotov”.                  trug  ghivecele  ?  —  întreabă  horticultorul   ultimele  zile.  lerrvperatura  solului  s  cres­  nSmJnUiree  acestor  terenuri  In  timpul  cit   ducă  lipsa.  In  scopul  pistrfrii  umezelii
              —  In colhozul „StalIn” din raionul Srru-                                         cut  la  peste  10  grade  şl  se  menţine  la  a-   cele caro sînt părea umede se ivintă  in  sol.  ţăranii  muncitori  trebuie  sâ  gra-
             şleaevski  —  intervine  In  discuţie  Pere-   —  Amestecul  se  prepară  ln  felul  urmă­  Ivinov de la colhozul „Slalin* 1 .  ceat  nlval.  Deci  trebuie  mobilizate  ţoale   Comuniştii,  agitatorii,  deputaţii  sfaturi­  po  arăturile  imediat  după  ce  le  exe­
             hina-brigadierul  brigăzii  legumicole  —   tor.  răspunde  Avdeev  Luăm  trei  părţi  de   —  Nu,  se  păstreaiă  foarte  bine,  —  răs­  forţela  pentru  terminarea  Insămlnţânlor   lor  populare  tunrţtononi  care  au  sarcina   cută,  sa  spargă  cu  grapa  scoarţa  formată
                                        mraniţă  po  care  le  amestecăm  cu  două   punde  Avdeev  Dar  cu  2-3  zile  înainte  de
             vom  loca  de  asemenea  rcplcsrea  in  ghi­                                       Intr-un t;nvp cit mai sourt  do  a  mobiliza  ţăranii  muncitori  la  grăbi­  pe  terenurile  însăminţate  ori  de  cile  cri
                                        părp  dc  pămint  fnferbat,  trecut  prin  dur.   a-1 scoate trebuie sa inoeteze udatul, pen­  Tlnlnd  seama  că  timpul  este  IneintaL   «te  ne  rea  ar  să  grape  semănăturile  de
             vece  cu  pâmtnt  şi  mraniţă.  Am  vrea  să                                                                  rea  însăminţflnlor,  trebuie  să  le  arate  că
                                        La  acest  amestec  adăugăm  rumeguş  şi   tru ca pâmlntul aâ sc usuce puţin şl atun­  organele  de  partid  şi  de  stat  au  datoria   porumbul care se cultivă tn regiunea noa­  toamnă,  trifoiştile  şl  lucarnele  Acestea
             ne  arătaţi  cum  este  organizată  această                                        da a  îndruma  ţăranii muncitori  să nu mai            clnt  lucrări  agrotehnice  do  marc  însem­
                                        puţin bălegar de vita (3-4 la sută), precum   ci se desface uşor                   stră  e  din  solul  „dintele  calului  *  şi  po­
             muncă In gc3pcdftriî voastră                                                       contlrvue  Insămînţarea  griului  de  primă­           nătate.  lucrări  de  care  depinde  in  bună
              Excursioniştii  se  îndreaptă  spre  răsad­  şl  Îngrăşăminte  minerale  In  funcţie  de  ca-   PRIMA  RECOI.VA  PE  CASTRAVEŢI.   vară, orzului, orzoaicei şt ovăzului, Iar su-   rumb  „romlnesc'*  corcit  cu  „dintele  calu­  măsură  sporirea  producţiei  agricole
                                        rcclorul  culturilor  legumicole  din  răsad­  Excursioniştii  au  cercevat  ou  mult  tn  le­  lui”.  Aceste  soiuri  de  porumb  au  nevoie
             niţe.-  AtenţLe  le  este  reţinută  aici  do  un                                  praţelo  în  care  trebuiau  însăminţate  a-   de  circa  3030  grado  temperaturi  pină  ln   Insăminţarea  porumbului  în  cuiburi  a-
                                        niţe  Toate  acestea  se  umezesc  cu  apă.   neş şl a doua seră a gospodinei unde cresc   ceste  culturi  să  le  insâminţeze  Imediat  cu   ţciate  ln  pătrat  e  un  mijloc  sigur  de  spo­
             răsad  verde,  viguros,  de  roşii,  care  creşt­                                                             coacere,  ceea  ce  Înseamnă  temperatura
                                        Iar  cu  ajutorul  malaxorului  se  amestecă   castraveţii,  care  înfloresc  frumos  şl  unii   porumb        rire  a  producţiei  la  hcciar  Nu  se  admite
             in  ghlvozs  dc  pămini  cu  mraniţă  El  a  şl                                     In  raioanele  Alba.  Sebeş  şi  oraşul  Hu­  medie  din  circa  160  zile  totalizată  la  un   sub  nici  un  motiv  ca  organizaţiile  de
                                        bine  întreaga  operaţie  durează  In  general   au ajuns dastui de mari. Curînd va începe   loc  Dacă  ţinem  seama  de  faptul  că  In  re­
             atins o înălţime de SO cm                                                          nedoara,  insâminţârde  se  apropie  de  sfir-         partid  şl  sfaturile  populare,  precum  şl  or­
                                        3-6 minute                  prima recoltare                                        giunea  noastră  toamna  începe  devreme,
              —  Astea  sint  roşu  de  seră  —  continui                                       glt  Sint  unele  raioane  ca:  Brad,  Ha|eg,          ganele  agricole  să  neglijeze  aplicarea  a-
                                                                                                                           putem  vedea  că  porumbul  insâminţat  cu
             Avdeev                      Legumicultorul  demonstrează  apoi  cum   Castraveţii  de  seră  sînt  bine  îngrijiţL   Orăţtie,  Mia  şl  oraşul  Deva.  In  caro  fn-   întindere  nu  are  timpul  necesar,  adică  nu   ceilel  metode  şlllnţlfive  Datoria  lor  est*
              —  El?  var  creste  Şi  vor  da  red  aici,  iar   funcţionează malaxorul  ln  primele  zile  după  apariţia  plantelor   oămînţările  sini  mult  rămase  Ln  urmă  şi   are  180  zile  cu  căldură  pentru  a  creşte,   de  a  mobiliza  pa  fiecare  ţăran  muncllor
             In  aczsle  lădiţa  creşte  răsadul  pe  care  II   —  Sâ  vedom  acum  cum  e©  confecţio­  tinere, dud zii*/o erau mai scurte, au fost   sa  desfăşoară  inlr-un  ritm  cu  totul  ooaa-   a  se dezvolta  şl  a se  coace lată de ce  tre­  să  îruăminţezc  porumbul  In  cuiburi  aşe­
                                        nează  ghivecele  —  continuă  Avdeev.  A-   folosite  puternice  becuri  electrice.  Pen­  tisfăcător  De  aiemeni,  in  comunei©  Băca.   zate  in  pătrat  Membru  de  partid,  depu­
             vom planta in pămial.                                                              Că)an,  Sirel-Sîngîorgiu,  Slmeno  şi  altele   buie  asigurate  toate  condiţiile  pentru  ca   taţii,  agitatorii  agenţii  agricol!,  ţăranii
                                        rr.estocuJ este turnat pe o platformă spe­  tru  a  feri  plantele  de  păienjeniş,  legumi­  Insăminţarea  lui  să  se  termine  pini  cel
              In  răsadniţă  sint  multe  lldiţs  de  IsluJ                                     din  raionul  Hunedoara  se  află  suprafeţe           muncitori  din  conducerile  cooperaţivolor.
             acesta  S.'mîtţi  a  fost  puşi  ln  e!e  U  13   cială  de  sub  malaxor  In  acest  timp  lu­  cultorii  au  folosit  preparatul  DDT.  au   însemnate  de  teren  care  nici  pini  acum   llrziu la 10 mal  trebuie  să  fie  ln  primele  rinduri  pentru
                                        crătoarele  aduc  tfirgiie  Avdeev  aşează  pe   stropit planta ou o esenţă de foi do ceapă,   rui  au  fost  arate  Comitetele  raionale  de   Grăbirea  rllmuiui  do  insămînlare  nu   ridicarea  agriculturii  no-aslre  la  un  nivel
             martie.  Planlels  tinere  cresc  şl  se  dezvolţi!                                                           trebuie  să  se  facă  insa  in  dotrlmenlul  ca­
                                        ele  tăvile  de  placa).  Lar  apoi  două  rame-   cu presărat pămiotul cu ceapă fărlmitată.  partid  şl  comitetele  executive  ala  sfatu­  inslt.  Ei  trebuie  să  île  aceia  care  aplică
             rezide.                                                                            rilor  populare  raionale,  sint  obligate  să  la   lităţii  lucrărilor  Degeaba  Insămlnţăm  la
              Pentru  ca  răsadul  să  fie  viguros  şl  să­  culii,  q^lculate  astfel  înclt  fiecare  dm  ele   întorşi  acasă,  legumicultorii  colhoznici   toate  măsurile  în  vederea  mobilizării  tu­  timp  dacă  nu  respectăm  regulile  agroteh­  In  primul  rlnd  metodele  înaintate  şl  prin
                                                                                                                                                       exemplul  lor.  să  antreneze  întrengo  ma«î
                                        sâ poată forma dtnlr-o dată 40 de ghivece   ou  discutat  cu  însufleţire  cum  sâ  folo­
             nătos.  I  :e  creează  un  regim  spaoel.  Cind                                   turor  atelajelor  pentru  ca  in  timpul  cel   nice  Prin  zccaata  nu  am  făcut  altceva  de-   <lz  ţărani  muncitori,  pemru  a  aplica  cu
             plantele  tinere  au  înfrăţit  bine.  lădiţelc   Acest  lucru  se  obţine  daloriia  faptului  că   sească  experienţa  fruntaşilor  pentru  a   mai  scurt să fie arate şl Însăminţate toate   cit  am  creat  condiţii  proaste  plantelor   stricteţe  regul‘1©  agrotehnice  înaintate
             cu  răsaduri  sînt  mutate  timp  de  S-9  zile   lă|imea  părţii  in  te  ncva  re  a  ramelor  «te   realiza  anul  acesta  o  creştere  a  recollel   suprafeţele de teren  pentru a se dezvolta De aceia, ţăranii mun­  Ţărani  muncitori,  nu  lăsaţi  să  treaeft
                                        de  dcuâ  ori  mal  mare  declt  lăţimea  de   de  legume,  pentru  a  aproviziona  populcţla   Ploile căzute fai ultimele zile au făout ca   citori trebuia îndrumaţi să Insimlnleze po­  nici  o  zl.  nici  o  d’pi.  (ărJ  ca  să  o  folo­
             !nlr-o  sită  Izîiperc.  ur.d»  sc  menţine  o                                     terenurile  mau  mllţlinoase  s5  nu  poată  fi   rumbul  numai  In  terenuri  arate  la  adin
             temperatură  ce  nu  depăşeşte  7-B  gradt   lucru  a  aparatului,  fn  timp  ce  lungimea   oraşului  Kuibîşev  cu  cantităţi  toi  mal   lucrate  momentan.  Aceasta  nu  poate  «i   clmo  de  18-20  cm  şi  guniite  tale  nece­  siţi  din  plin  pentru  terminarea  Intr-un
                                                                                                                                                       ti:np scurt a însămi,iHrilor l Respectaţi cu
             Apoi,  aaeste  răsaduri  ss  rcplanteazi  In   ramelor  şi  a  aparatului  «le  aceeaşi  Pen­  mari  de  ridichi,  ceapă  verde,  castraveţi,   conjtllule  Lisă  o  piedică  in  calea  grăbi­  sar  ca  lupta  pentru  menţinerea  umeze­  cea mai mare slrlcleţo regulile agrotehnice,
             ghivece cu pămir.t şi mraniţă şi se aşzază   tru  ca  -hlvscele  să  sc  deplaseze  mal  uşor.   roşu şi varză timpurie.  rii  şl  terminării  insăminţărllor  In  fiecare   lii  In  sol  să  (ie  eoninuaiă  eu  perseve­  fiindcă  ele  sint  garanţia  o-.el  recolte  bo­
             1n răsadniţe               tăvile sint presărat© cu rumeguş.            (Agerpres).  comună sînt terenuri mlăştinoase, dar In  renţă  Cu  loate  cu  in  mmenlul  dc  faţă  gate I
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12