Page 10 - 1954-05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ____________________Nr 37

Asistenta looveteriîiară — factor activ Vom aplica regulile agrotehnice la Sa fie îmbunătăţită munca bibliotecii
sporirea şi îngrijirea raionale din Brad
Oa şl în anul trecut, in întovărăşirea vom mal întrebuinţa nici muşuroitul, nici Ridicarea nivelului cultura), profesio­ intreg raionul şl acestea cu ocazia veni­
şepteiului noastră „Vasile Roaită" din Orăştie", in- rAritatul. pentruci cccstca sini mzlodc este o preocupare de scamă a partidului rii caravanei regionale
nal şi ideologic al maselor muncitoare
In ce priveşte fondul de cărţi, colectivul
Eâminţârilo le-am făcut după recoman­
vechi, care fac să se piardă umezeala $1
Unul din lectorii care ajută ic creşte­ nirea raţionată, mişcare în padocuri la dările agrominimului Dar. aşa cum am deai să scadă producţia la hectar. şi guvernului nostru Măreaţa sarcină pe tnbUotecia încă nu are o evidenţă daxă
rea numărului dc animale si la îmbună­ azr şi soare, tăierea regulată a ongloune- învăţat la oursunie agrotehnice care î-au Vom căuta să Iranstormâm din timp care şi-a pus-o partidul — construirea a cărţilor distribuite La cititori şi a ies-
tibuinu lor de către aceştia. Aceasta a
ţinut la sfatul popudar. aceasta nu o de
socialismului — nu poate fi dusă la bun
tăţirea lor este asistenţa zoove'.erinară !or şi unghiilor şi o folosire normilâ la ajuns Pentru o obţine o producţie mărită plugurile do tracţiune an'unală ln pră- &firşit decit dacă masele muncitoare, fac­ făcut ca multe cărţi să se piajviă.
Prin aceasta se înţelege grija perma­ montă. la hectar, este nevado să dăm şi o buna şitoare. işa cum m s-a spus de către to O cauză principală care a dus la aceste
nentă ce trebuie dată animalelor din punct Ln acelaşi timp să se acorde atenţie ani- îngrijire culturilor Toţi ţăranii muncitori varâşii ingmon Manughcvici şi Homoro- torul creator, va avea un nivel <le cunoş­ lipsuri, esto că secţiunea'culturală a sfa­
tinţe înaintat, in toate domeniile de acti­
de vedere zoo-îgienlc si sonilor -veterinar milelor de muncă, de ingraşare. etc apli- din întovărăşirea noastră, s-au convins deanu de la secţia agricolă şi cum am tului popular raional in frunte cu tova­
Spre a le teri de boli Acordarea îngrijirii cîndu-sa regulile zootehminimului care de acest lucru De pddâ, ln anul trecut, văzut în ziarul „Scintcia - Atunci cînd vitate răşul lvan Comei, a privit fără simţ da
zooveterlnare ajută la înmulţirea norma­ trebuie moi Icrg popularizate şi aplicat la cu toate că a fost secetă, datorită faptu­ porumbul răsare vom face o grâpaze, iar Pnntre nenumăratele posibilităţi create răspundere importanţa ce o constituie bi-
lă a vitelor ţi la obţinerea unei producţii loate spez'uUe şi categoriile de animale lui că am făcut toate lucrările de îngri­ cind are două. trei frunze, ii facem rări- ln acest servs de puterea populairă din ţara hliotcca Cadrele repartizate bibliotecii nu
din ce în ce mu mari. Asistenţa veterinară are de scop eâ jire, recolta medie de grîu la hectar s-a tatul lăsînd firele cele mai vlnjoase Odată noastră, una din cele mai importante o au (ost suficient verificate, ccca ce a dus
Grija din punct de vedere zootehnic este apere în mod direct sănătatea animalelor cu aceasta, executăm prima praji-lâ după constituie bibliotecile. înzestrate cu 2eci la schimbarea continuă a acestora, fie că
incredul ţaţă tehnicienilor zootehnist! cu Este mai uşor să previi bolile, să împie­ ridicat pini la 2200 kg. avind corpuri cum recomandă- agrominimul la fi-10 de mii de cărţi şi broşuri, bibliotecile din nu ootespundeau, fie că ou fest date în
străine numai 1 kg la 300 kg boabe Acum.
pregătire superioară şl medie de la reglu- dici ivirea lor. decîl’câ lupţi împotriva mai mult ca oricind. noi acordăm o mare cm ln acest fel. distrugem pojiţa care se regiunea noastră au devenit adevărate alte munci. Din «iceasti cauză nu e-a pu­
na, raioane, comune, gospodării de dat. urmărilor lor A preveni bolile înseamnă atenţie îngrijirii cutturilor Nu este nici formează după ,ploaJe şi. totodată, distrugem focare de lăspindire a culturii şi tehnicii tut închega un colectiv cunoscător al
etc., iar aceea Banitar-votcrinară medi­ a duce o luptă activă şl susţinută de dis­ unul dintre întovărăşiţi care să mal sus­ majoritatea buruienilor După două s3p- noi. a ideologiei socialiste Zecile de mii muncii biblioteci», bibliotecara şefă — to­
cilor veterinari şi tehnicienilor respectivi trugere a agenţilor de îmbolnăvire în me­ ţină vechile metode de lucru tâmini. vom face o o doua piăşili, de data de oameni a\ muncii: muncitori, ţărani varăşa Lupu Dorica — deprinzindu-se să
Totodată însă. calificarea în domeniul zo­ diul exterior, adică in aiaia organismu­ aceasta mai la suprafaţă pentru a nu a- şi intelectuali, sorb cu nesaţ nectarul noii
lui animal, pentru a-i distruge, a nu-i De aceia noi vom executa lucrările de liAge râdaoinile planlei ln total căutăm învăţături, din cărţile răspîndite de aceste lucrete da una singură, împrăştiat fără
otehnic cât şi în cel sanitar-veterinar tre­ îngrijire in timpul prevăzut de agro- un plan bine stabilit ceea ce dăunează
buie să fie o preocupare de fiecare li a lăsa să se înmulţească şl să pâtrilnrtâ în minîm La păioase. după grăparea c'e o să executăm 3-4 praşile Ca să nu avem biblioteci mult bunei desfăşurări a activităţii.
tuturor oresclloni'lor şl îngrijitorilor de organism Aceasta se face asanind tere­ vom face cind lulpinele sînt mai vlnjoase şUuIcţl fără boabe, noi vom face poleni­ Ln urma muncii depuse de colectivele Dacă în. ultimul tunp activitatea b.blio-
animale Pr'm contactul lor Zilnic CU nurile infectate prin distrugerea cada­ (la g'riu deja am făcut gTăpatui), vom zarea artificială suplimentară a porum­ bibliotecilor din regiunea noastră şl aju­ tecit raionale din Brad cunoaşte aceste
enlmalele pe care le îngrijesc aceştia tre­ vrelor, ingrcpîndu-le cît mai adine, prin incerpe piivitul Această operaţie, o vom bului torului edeciâv pe care U primesc din par­ lipsuri mari, apoi de acum înainte se care
buie să aplice în mod susţinut metodele distrugerea şobolanilor care aduc şi răs- executa de două trei ou, pentru a stirpi O altă plantă căreia i se acordă o mare tea organelor de partid şi ale sfaturilor ca acestea sâ fie Lichidate Colectivul bi­
de creştere raţională, ţinlnd seama de pîndesc diferitele boli, cit şi prin dezin­ toate buruienile La secară am şt început atenţie in întovărăşirea noastră, este car­ populare, majoritatea acestora au devenit bliotecii va trebui să se străduiască ca
sfaturile sl Îndrumările tehnicienilor zo- fecta regulată a grajdurilor şi padocu­ plnvitul O grijă deosebită vom acorda toful Da asemeni, la îngrijirea acestei într -adevăr un factor deosebit de însem­ in cel mal scurt timp să pună ondine in
oveterlnairî Eforturile comune ale crescă­ rilor ds animale, etc lotului ssmLncicr de grîu al întovărăşirii culturi noi executăm grăpatul şi prăşitul nat in opera de construire a vieţii nou evudenţa cărţilor, sâ ia măsuri pentru
torilor de vite, îngrijitorilor şl tehnicie­ Nu trebuie să se facă abuz de vaccinări noastre care este InRămîntat cu griu „od- Vcm ciuta ca sl facem prăşitul ori de Mai ginit insă biblioteci cere nu-şi în­ identificarea cititorilor oare nu au pre­
nilor trebuie unita in scopul menţinerii sau să credem că un animal vaccinat cate voş recomandat de secţia agricolă, ca cile ori cresc buruieni Si cum timpul este deplinesc cu cinste rolul însemnat pe ca- dat !a tunp cărţile luate De asemenea
animalelor în stare sănătoasă, deoarece gata apărat de boli, indiferent in ce con­ fiind cel ml rezistent pentru regiune* ploios şi are destulă umezeeJâ. 1i vom re-fl au, biblioteci cărora mu 11 se dl trebuie să întreprindă o acţiune serioasă
sănătatea alături de o constituţie bună. diţii de mediu este întreţinut Aceasta me­ noastră Pe acost loc vom face plivi tul de face şl muşuroibul. Daci însă se schimbă importanţa şi ajutorul ouvenit. Astfal de de atragere a unui număr cit mai mare
este Izvorul producţiilor la animale. toda do apărare contra bolilor osie de cite ori va ti nevoie (3-4 on) pentru a nu şi c secetă nu vom mal face muşuroitul. exemplu este biblioteca raională din Brad. de cititori, in speolai din rlndunlle mun­
Asistenţa zootehnică trebuie acordată mare însemnătate, dar se cere ca ea să în felul acesta 3intem siguri că la toate Datorită lipsei de sprijin şi îndrumare
citorilor şi ţăranilor muncitori, argani-
în primul rînd arumaJelor de reproducţie fie însoţită totdeauna cu acţiunea generali lăsa să crească nici o plantă străină De culturile vom obţine o producţie m-ăntă do» partea Comitetului raional de partid zind recenzii, cercuri de dllt. convorbiri,
asemeni, ti vom face secantul Această
din fermele de stat, gospodăriile colective, de prevenire prin metodele arătate, căci operaţie o executăm pe toată suprafaţa la heotar. şi tn spocial din partea secţiei culturale popularLzlnd prin toate mijloacele; pa­
staţiunile de montă comunale şl din gos­ un animal vacoinat contra unei boli dar DAlAN DUMITRU a sfatului popular raional, munca )n ca­ nouri, vitrine, etc , cărţile ce aipâr. Va
podăriile Individuale, care formează mat­ ţinut in condiţii de mediu nefavorabile, nu insimînţată cu griu preşedintele întovărăşirii drul ei a început să lînioezească. nu se
La cultura de porumb, pe care am fă­
trebui să se reia neintimat activitatea fi­
ca de prăailă Acelaşi interes trebuie acor­ întlrzie să se îmbolnăvească de altă boală cui o In cuiburi dispuse în pătrat, noi nu „Vasilz Roaită” — Orăştie mal lucrează după un pUn de muncă bine lialelor de La Racova şl Frunză Vonde.
dat animalelor tinere care Inlocucsc trep­ In cazul că au apărut unele boli la ani­ stabilit, colectivul neştund ce sarcln» con­ iar munca de la om la om sfi fie o preo­
tat prăsea reformată sl in al doilea rînd malele din ferme sau din gospodăriile in­ crete are de îndeplinit în anumite peri­ cupare de seamă şl permanentă a Între­
animalelor de muncă, de îngrăşat, ele dividuale, trebuie de îndată anunţate or­ oade A fost neglijată munca de mărire a gului colectiv In aceasta, cţ trebuie sl
Tuturor animalelor trebuie să Li se asi­ ganele veterinare, iar animalul îmbolnă­ Folosesc cu pricepere maşina numărului dc cititori, in specul dintre
gure cele mai bune condiţii de zoo-igiena, vit trebuie izolat Celelalte animale tre­ muncitori $1 ţărani Datorită ledului de­ se ajute de deputaţi, de comitetele de fe­
mei. organizaţiile UT.M. şi celelalte or­
duipă metodele tehnice de creştere avan­ buiesc vaccinate imediat, iar locul unde a încredinţată fectuos Ir» care munceşte colectivul aces­ ganizaţii de (masă.
sată folosite de colhozurile 51 sovhozuri­ stat vita bolnavă să fie dezinfectat Pen­ tei biblioteci, nu numii că numărul Citi­
le din Uniunea Sovietică. Hrănirea lo timp. tru stabilirea diagnosticului unai bol: apă­ Multe lucruri ce pot spune despre o „Diesel" şi al feri dc defecţiuni, este torilor nu a crescut, dar a scăzut mat bine Secţia culturală a sfatului popular ra­
ional trebuie să dea mal mult sprijin co­
adăpostlrea. folosirea justă la reproducţie rute trebuie să se ia legătura cu labora­ meserie sau alta, despre specificul şi fru­ necesar să nu fie supra solicitat şi îă nu de jumătate Pe cind anul brecut biblio­ lectivului acestei biblioteci, ajutindu-1 In
şi la muncă au o mare influenţă asupra torul veterinar regional, înfiinţat în ulti­ museţea fiecăreia sau de simţămintul ce-L se gonească cu viteză mire indiferent ce teca avea paste 1200 cititori permanenţi,
dezvoltării normale a animalelor ma vreme Acesta are putinţa sS preci­ are Decane cind încearcă un nou fel dc drum ar fi. In acest mod, se evită zdrun­ anul acesta nu are decât 549 dinhre care toate acţiunile sale, indrumlndu-i prac­
Hranirea animalelor trebuie să se facă zeze diagnosticul Poalelor infecto-conta- a munci şi reuşeşte. La noi s-a LntimpLat cinăturile, segmanţli pirioanelor nu se numai 53 muncitori şi doar 2 ţărani mun­ tic şt ln special în ac punea do recupe­
totdeauna cu nutreţuri de buna calitate, gicase, parazitare şi turburările de nutri­ multor «oferi să fie schimbaţi de pe o ma­ uzează aşa repede, iar cauciucurile pot fi citori De asemenea, au fost neglijate cele rare a cărţilor.
(care să nu fie mucegăite, ingheţale, etc.l, ţie la animale tinere. Pentru aceasta, spe­ şină pe alta cu totul deosebită de cea pa menţinute Ln circulaţei fimp îndelungai. cinci cercuri de citit din oraşul Brad caro Comitetul executuv al sfatului popular
bine combinate inrie ele, penVru a fi gus­ cialiştii de la laboratoare sc deplasează care a lucrat mai înainte. Şi fiecare şo­ Eu arn patru cauciucuri cu care cm rulat cu toate că au fost înfiinţate, nu funcţio­ raional va trebui să la măsuri severe îm­
toase şi consumate cu plăcere, făcind ra­ chiar pe teren spre a analiza la faţa lo­ fer simţea tn momente din acetea că toate deja 20.000 Vm şi cred că mal merg aproa­ nează potriva celor de la baroul spaţiului loca­
ţia cu nutreţurile cele mai polnvlte pen­ cului cauzele care au înlesnit apariţia privirile sînt aţintite asupra sa. Aceste pe încă alit. In suburbiile oraşului — Racova şi tiv al oraşului Brad, cape nu s-au preocu­
tru o anumită categorie şi pentru anu­ unei bob Şi pentru a prescrie măsurile 6imţAmlnte le-am avut şi eu cînd am în­ Curăţenia motorului şi In special al fil­ Frunză Verde — biblioteca raională a în­ pat să âLibareze restul localului 1n care
mite stări filologice tn care se află ani­ speaale de combatere ceput să muncesc pe altă maşină. trelor de motorină trebuie să stea in a- fiinţat două filiale, care insă, din negli­ se află biblioteca, fapt cane dăunează de
malele. Aşa de pildă, categoriilor de pră- In aglomerările de animale, bolile pa­ L/ucrez numai din anul trecut pe maşi­ tenţia fiecărui conductor nule, deoarece jenţa colectivului, nu mai funcţionează asemenea munco acesteia
sllă trebuie să II se dea moi ales nutre­ razitare se răapindesc mai uşor şi fac ra­ na „Horseh' 1 25.710. Pină a ml se repar­ 90 la sută din uzajul segmenţilor şi al încă din luna august a anului trecut Luptînd neîncetat pantru îmbunătăţirea
ţuri verzi, celor de îngrăşat maJ multe vagii mal mari în special printre anima­ tiza această maşină, am avut altele, insă cilindrilor se datoreşte murdăriei şi pra­ Popularizarea cărţilor prin: panouri cu activităţii bibliotecilor, factor aotiv In
concentrate, animalelor tinere hrană bo­ lele tinere ; de aceea, trebuie să se dea o toate cu motor cu explozie Pe cînd fului Defectările şi înfundarea pompei de coperte false, vitrine rceennt. convorbiri răsplndlrea ştiinţei şl tehradl nai, In dez­
gată In vitamine, săruri şi albumme, etc atenţie mai mare decit pînă acum preve­ „Horsch”-u] după cum ce ştie, are mo­ motorină se datcresc aceleiaşi cauze, ca şi etc., a fost şi ea dată uitării. Aceasta re- voltarea necontenită a nivelului cultural
femelelor Restante hrană mai puţin vo­ nirii şi combaterii acestora. Prevenirea tor „Diesel”. consumul mane de carburanţi şi lubre- esc din faptul că de la începutul acestui şi ideologic al maselor muncitoare, aces­
luminoasă pentru a nu le îngrduia şi mal bolilor paraaMare, mai ales a acelor pro­ f lan ţi tea trebuie să devină un srpnjm preţios In
mult, Lar celor In alăptare hrană zemoasă vocate de paraziţi interni, se face cu ace­ La început, mi-a fost oarecum teamă Cunoscînd acesle lucruri, am început să an, colectivul bibliotecii nu a organizat realizarea politicii partidului, in opera de
spre a produce lapte, etc leaşi mijloace de asanare şl dezlntecţie eâ o iau tn primire Intrucît nu cunoş­ mă preocup mal mult de staioa maşinii şl nici o convorbire cu oii Ilarii, Lat recenril construire a socialismului şi apărarea
AsLstenţa zootehnică trebuie să dea o regulată a grajdurilor, padocurilor, locu­ team. bine specificul motorului „Diesel” a motorului, curâţindu-lc la timp, iar fil­ s-au ţinut in acest interval numai 3 în păcii.
mare atenţie $1 adăposturilor, deoarece rilor de plimbare a animalelor şi de pă­ felul cum trebuie procedat cu el cînd trele do motorina le-am spălat ori de
animalele fşi petrec o bună parte din via­ şuna*. Un mare ajutor în prevenirea bo­ este în 6arelnă, precum şl modul ln care cile ori a fost nevoie Rezultatul este că
ţa lor în aceslea Se recomandă ca adă­ lilor il au băile sezoniere, mai ales pentru era recomandabil să meargă, adică dacă n-am rămas niciodată în drum cu maşina, Ş T I R I S P O R T I V E
posturile să fie luminoase, uscate şi bine oi, contra parazIţUor cx-temi (rîia) Pen­ ee poate merge cu el cu viteză mare 3au sau să fi venit cu ea remorcată, ceea ce
aerisite, pentru ca că asigure o atmosferă tru deseoparirea la tunp o paraziţilor in­ mică Am întrebat pe tovarăşii mei de constituie o mare ruşine pentru orice şo­
cit mal apropiată de aceea dm libertate terni trebuie să se facă examenul de son­ muncă, «un studiat cărţi despre motoruî fer. • Astăzi sc va desfăşura pe stadioa­ • ln oraşul Hunedoara )a cinematogra­
In grajdurile întunecoase, umede sau prost daj a fecalelor, în mod periodic, spre a-i „Diesel* şi caracteristicile lui, pînă am nele din regiunea noastră etapa V-a a ful de vară se va desfăşura astăzi îna­
aerisite, animalele di* prăsilă intră greu în combate înainte de a dezlănţui efectul reuşit să stflpinesc maşina eşa cum se Munca şoferilor care atenţie, cLragoste campionatului regional de fotbal. C-j a- inte de masă campionatul de box — fază
caiduri, celo supuse îngrăşani consuma lor dăunător asupra animalului. cuvine şi interes pentTU cunoaşterea şl îngrijirea ceastă crazie se vor tntilnl la Simeria: regională — Juniori. La această tntflmro
o bună parte dui hrană fără a o trans­ Pe lîngâ prevenirea şi combaterea bo­ ln luna august a anului trecut, am în­ fiecărui element In parte O maşină care „Locomotiva” Simeria—„Dlnamo Orăş­ vor participe cel mai buni boxeri Juniori
forma 1n came şi grăsime, ammalele ti­ lilor. asistenţa veterinară işi desfăşoară cheiat contract cu intreprinderea I.HT A are motorul sa-u un element defect pe lin­ tie; la Zlatna Colectivul Zdatna—„Avîn- din regiune
nere cresc neaatisISeătoT (in număr mare acbivitaiea şi prin tratarea propriu-zisS a Hunedoara-Dîva, in care m-am angajat gă faptul că Sl pune Sn imposibilitate tul" Sebeş ; la Ghelar: „Constructorul” • In ziua de 2 mal a c., pe atadJoande
devin rahitice,) animalele de muncă nu bolilor in spitalele şi dispensarele veteri­ să parcurg eu maşina 100.000 km. fără re­ să-şi înd-opUnească prompt cerinţele în­ Hunedoara—„Metalul” Ghelar; La Orăş din regiunea noastră s-a desfăşurat a
se odihnesc bine pentru o-şi reface for­ nare ce au luat funţă în acest scop A- paraţii capitale De atunci şl pină acum, treprinderii, îi cauzează eforiAin supli­ tie : „Flacăra” Orăştie—Colectivul Brad ; patra etapă a campionatului regional dc
ţele ş am d cealea trebuie să Iie dotate din ce în ce am reuşit să realizez 51 000 km fără nici mentare, rimîneri ln urmă faţă de cei­ la Lupani : „Flamura roşie" Luprni— „Mi­ fotbal lată care au fost rezultatele ou
Cu multă grijă trebuie să se faci darea mai bine cu personal de specialitate, cu o reparaţie mică sau mare. cu toate că lalţi tovarăşi dc muncă Pentru a preveni nierul” Lonea ; la Deva : „Spartak * Deva prilejul acestor întUrări ;
animalelor la prăsdă Atît femelele, cit ustensile şi medicamente necesare, pen­ am străbătut drumuri din cele mai ţrele, asemenea lucruri este necesar să se la —„Spatak" Alba ; la Petroşani : „Şantie­ „Metalul” Cugir—Coleotivul Zlatna 6-0.
?i masculii trebuie daţi la prăsda numai tru x face faţă cît mai tune cerinţelor de tn special în timpul iemid şl drumurile de măsuri din tunp, verlficlndu-se întregul rul” Petroşani—. Metalul" Cugir. ,,Spatak” Alba IuRa—Ooleetivul Bnad 1-1
complex Numai ţinind cont de cele ex­
ClrsJ au atins vîrsta şi greutatea cores­ tratare animalelor bolnave pădure, fiindcă eu lucrez încă din iami puse, arn reuşit să înregistrez rezultate • Astăzi 9 mai a c va avea loc in ora­ „Flamura roşie" Lupenl—„Şantierul ' Pe­
punzătoare speccei şi rasei respective Fo­ In condiţiile actuale, cind partidul şl la I.F.E.T. Orăştie troşani 3-0
losirea prea devreme le opreşte din dez­ guvernul pun un accent deosebit pe creş­ Transportul lemnelor do la locurile de frumoase in muncă, tntărindu-mi încre­ şul Deva un concurs de trotinete, trici­ Dinamo” Orăştie— „Avintul” Sebeş 2-2.
voltare, Ic scurtează viaţa de reproducă­ terea şi dezvoltarea animalelor, aplicarea tărere. din parchetele undo nu sint linii derea In rlndul tovarăşilor mei şl a con­ clete şl biciclete, organizat de Comitetul „Constructorul' Hunedoara — „Flacira"
tori şl le micşorează puterea de produc măsurilor zoovetennare trebuie făcută din înguste de cale ferată, sau nu sint posi­ ducerii întreprinderii făcindu-mă să-ml regional C.F.S. ţn colaborare cu Comite­ Orăşbe 2-2
tivitate. O grijă deosebita trebuie să ie ca în ce mai bine, căci numai in acest bilităţi de a face transportul prin plutire, iubesc mai mult meseria şl sa mă consa­ tul orăşenesc U.T M La concurs var par­
dea reproducătorilor comunali, care. Ia fel, vom putea asigura creşterea şeptelu- şi pînă La 1 F-E T se face cu maşinile cru intru-tolul ci „Metalul" Ghelar—„Spartalt Deva (amf-
multe staţiuni de montă, sint ţinuţi inel lui, chezăşia sigură a îmbunătăţirii apro­ ticipa copii de la grădiniţele din oraşul nat din cauza ploii).
In condiţii necorespunzâtoare. Asistenţa vizionării oamenilor muncii cu produse De mare folos ml-au fost sfaturile unul BADEA ŞTEFAN Deva, precum şi pionieri şi şcolari dm „Minierul” Lonea—„Looomotlva" Simeria
zootehnică a acedora trebuie să aibe t.n ammalc dm ce in ce mai multe şi mzj şofer bătrân d° la Timişoara, oare mi-a conductor auto — I F E.T. localitate. Startul este fixat ln „Piaţa (nu s-o Jucat din cauza neprezentărd
vedere crearea de posibilităţi pentru hrâ- bune. spus, că pentru o lungi viaţa motorului Orăştie Unirii” arbitrilor).
gmainiiwiMai—p—xiiiim 1111 ■ 1 im ^ ^ ■ a
spre aceiaşi stea micuţă şi cu dorul cleios fi mînjise fvţa şi pieptul, iar (in într-o parte, era aşezată o şapcă
Î N F R Ă Ţ I R E în inimă se înUrea-bă poate, pe unde oi acum spălat de ploaie i se prelingea pe oare strălucea o stea.
fi rătăcind** ?... în o.*hi $i în gură — Rus L. Reuşi să îngaime şî e-
Simţi că ochii t se umezesc. In în­ moţia îl copleşi.
( S C H I J A ) De undeva dim noapte pomi un va­
chipuirea sa işi văzu satul mic. In iet lung... — D.a, aus, sovietic răspunse cel
Era prin zi lele furtunoase ale Tăz vieţii, au învins. Cotropitorii hit’erişti cu ochii pironiţi sus In necuprinsul tundat sub dosul unei păduri oe fagi Şi acolo — socoti Cat rin oj — 'ci­ venit, apoi întrebă
boiului In care armatote noastre ală­ au fnst puşi rlin nou pe fugă, din nou văzduhului bătrini. Acest sat, ce îi era atît dc neva îşi numără tot ca mine U'ltimele — T11 romîn ?
turi rle glorioşii oslaşi sovietici, rtimi alungaţi. împrăştiaţi şi nimiciţi, încercă să-şi amintească de lot ce drag, îndurase atîtea «rele In ultimul clipe Văzînd că acesta-l cunoştea limba,
cern pe cotropitorii fascişti, alungtn- Acum nimeni, văzind pacea ce odih­ se petrecuse timp. El nu-l văzuse de mult, îair a Calninoiu rî povesti scurt ce se întfm«
riu-i spre vizuină nea pe aici, nu ar fi bănuit că doar ...Ştia că sunase atacul şi el orîn- cum l-a văzut doar în trecere, în ţi mp Lncepu din nou sâ fulgere şi căde­ P'lase cu el :
Se Insera şi sub mantia cenuşie a numai ru cîteva nre mai devreme, duindu-şi grupa o pornise spre vîrţul ce tovairăşii din divizia sa. loveau de rea apei parcă mai conteni. — Am fost !a atac şi am fost ră­
primelor umbre, crestele Tatrei, poso­ coasa morţii secerase cumplit şi oa unei culmi. Se strecurase cu toţi ai lui moarte pe aceî care porniseră la je­ Lungit In lutul mocirJos, sergentul nit. Nu ştiu cucn am nimerit în mo­
morite şi colţuroase, păreau nişte cai meni prăbuşiţi, muşr.aseră ţarina pînă aproape de ţinlă, răzbind prin fuirea lumii. îşi aducea aminte cum Gatrinoiu Ilisîie, sîngerfnd puternic b cirla asta. Am încercat sâ ies. dar,
preistoriei, ce aşteaptă doar un semn, Doar dacă s air fi uitat cu băgare de raialele de mitralieră fără să se în- aitunri cînd l-a cuprins de după gît tîmplâ şi picior, Işi asculta zvîcnetul puterile nu mi rnaî ajută...
pentru ca să se năpustească spre larg seamă, a* fi putut descoperi acest Iu lîmple nimic Apoi au pornii fntr un mamă-sa. i a spus plîngînd : inimii ce devenea tot mai rar, tof mai — Aşa. tăcu noul venit, eşti rănit.
slârmînd totul sub uriaşele lor co­ cru după băltoacele de sînge închegai iureş la asalt Atunci ceva l a saget-aâ Să i bateţi Ilisîie, să i bateţi şi sâ slab. Şî eu sfnt răniiL dar nu-i nimic, fa*
pite Liniştea apăsa grea ; aşa dc risipite la intîmplare. ici şi colo în picior şl la cap... După aceasta nu- scăpaţi (ara de ei, tîlhariî şi ucigaşii. Deodaiti, prin tăcerea de aioamtn't. cern noi ceva... Luă apoi mîna lui !li-
grea, incit părea materializată. Doar Noaptea căzuse de-a binelea Cerul şi mii aducea aminte de nimic... Ima­ Au batjocorit bălrlnii şi au jefuit sa­ ce apăsa peste toi ca o lespede, se sîie şi o duse la un omoplat de a lui.
din cind în cind, in răstimpuri, unde înţesai cu nori groşi, brăzda dm cind ginile i se învălmăşeau ameţindu-l. tul întreg, nu le ajute dumnezeu... auzi hîrşîit de paşi. Acesta siimţî un bandaj pe sub oare se
şi unde, se înălţa cîte un vaiel prelung în cînd întunericul cu fulgere verzui Işi dadea seama că era rănit Nu-şi Cu aceste vorbe tn inimă, Catxinoiu Adunîndu şi cele din urmă forţe, prelungea u$or sfnge cald.
scos din v.r-un piept de rănit, tâmd şerpuitoare. putea da seama însă cum de nu I au s a bătut straşnic peste tot şi gloan rănitul se ridică într-un cot, câiutlnd — Ce facem ? Întrebă, fntr-un tîr«
deznădăjduit noaptea, asemeni unui găsit brancardierii... ţe!c l-au ferii mereu de parcă ar fi să patmndă direcţia de unde venei ziu Ilisîie.
pumnal. ..Sergentul Catrinoiy Ilîsîe, des­ Dm cauza întunericului ce i se cer iost vrăjit Iată Insă că acum l-au a 2gomotuJ. Tn minte î se înfipse un — Mergem.
Nu se împlinise pnale două ceasuri chise ochii şi instinctiv pipăi cu mina nea în jur, ol nu putea şti că după juns. gînd ce-J înfiora. Sovieticul îşi vîrl o mînâ pe sub
bune. dc cind pe aici fusese încinsă împrejur. Bezna de nepătruns cairc se cădere, alunecase pe un povîrniş, ros Steaua se stinse şi de sus începu — Nemţii!... umerii sergentului şi-l sălta pe pi­
hor.a morţii, de cînd peste colinele roş întindea peste tot nu i îngădui însă să togolindu se în zonă inamică. De ase­ să curgă o ploaie abundentă Se încorda cît putu de tare, încer- cioare.
cate ale acestui colţ de lume, se ridi şi dea seama unde se găsea Mina ce menea. nu avea de unde să ştie că în cînd să se ridice. Încercarea a fost — Aşa. acum rea2ămă-te de mine-.i
r.aseră năvalnic strigăte de luptă, bu pipăia cu înfrigurare tecul de pe lin timp ce zăcuse în nesimţire, a fost „Trebuie să mă trag la un adăpost’’, însă fără folos Horcăind se întinse ...O porniră amfndoi. încet, şovăitor.
huituri de tun. ţăcănituri do miilraliere gă cl, se lovî de nişte pietre. apoi găsit dc nişte nemţi, dar Iiind orezut se gîndi sergentul şi înlorelndu se pe din nou jos. înfundîndu-şi faţî în noroi. aluneeînd Sîngele ce se prelingea şî
şî irăbutniri scurte, răguşite, dc gre­ dădu peste ceva umed. cleios. Încercă mort, nu s a atins nimeni de el. o parte începu să se tirască Terenul Paşii se apropiată încet. După de la unul şi de la altul, se împreuna
nade. Dragostea de pace, do libertate să se scoabe, dar cu un geamăt scurt încercă din nou să se ridice, dar era povirnit şi înaintarea anevoioasă mers părea că şovăiesc. In sfîrşit a- plcurînd în lutul ud, ca un simbol, ca
şi cu ura se inlîlniserâ într o încleş­ se întinse din uou la pămînt O jun istovit, se întinse iar la pămînt. Du­ Işi împletea degetele in lutul ud, apoi junseră chiar lingă el. Calrinoiu simţi un legămînt al frăţiei dintre.ei. dintre
tare năprasnică, măsuirîndu-se pe via ghieluTă puternică fl străpunse dea reri îngrozitoare, ît ţintuiau locului. se trăgea sus, mereu in sus. Aluneca că cineva se apleacă deasupra-i, apoi popoarele lor. Sprijiniţi unul de altul,
ţă şi pe moarte Sold iţii noştri bravi, supra genunchiului sting şi o a.lh tot Rămase aşa nemişcat, privind înăl­ însă de fiecare dală rostogol in du-se două miini vînjoase îl întoarseră cu uniţi prin eforturi, sîngcrînd pentru
mereu in rînd cu vitejii sovietici, se atît de puternică la timplă Cu grijă ţimile dc cărbune. Undeva departe la locul de unde plecase Simţi cum faţa în sus Işi dădu seama că cel aceiaşi nobilă cauză, cei doi ostaşi
înfruntară aici ;u cei care porniseră îş! întinse mîna la cap şi simţi pârul peste zare, o margine dc cer se lumi întreg corpul îi tremură slăbit. Rana care venise spre el ena singur. păreau însăşi personificarea prieteniei
la înrobirea lumii, cu fasciştii. A fost fmbîesit de sînge închegat Se pipăi naşe pentru o clipă şi o stea rnîcă de la cap începu iar să 1 sîngereze. — Dacă î aşa — se gîndi ed atunci puternice, de nezdruncinat a celor
o luptă cum numai în-tîlnirea între se la picior şi simţi că şi aici avea rană. plezni asemeni unui pumn deschis, Ploaia rădea în picuri mari şî deşi. să vedem. Tşi strînse miiniile şi se pre­ două popoare, prietenie călită în fo­
tea de viaţă şi libertate pe de o parte cu singuira deosebire că din acest loc înfiorînd întunecimea Calrinoiu o Porni într o nouă încercare de a găti să le încleşteze de gîtul celui care cul luptelor grele, prietenie ce va trăi
şi disperarea pe de altă pirlc, o poate sîngele nu s« opiise ci continua să privi îndelung,.. „Cine ştie peste ce urca dar simţi că i este peste putinţă >tâlea aplecat peste el cît veacurile, legînd mereu dorul lupt-
naşte Pământul fusese răscolit dc curgă Se întoarse uşor pe o pante şi meleaguri strâhiccşle se socoti el Braţele, slăbite de sîngele pierdut, re­ Un fulger brazdă din nou cerul şi tei lor comune pentru atingerea ace­
obuze şi sîngele gîlgiise în şipot. prmzîndu-şi cămaşa de la- piept o Poale chiar peste salul mou şi ponte fuzau să-l mai asculte. Muşchii nu 1 atunci Catrinoiu văzu o faţă lată, lu­ leiaşi cauze, aceleiaşi'nobile nâzuinţiţ
Cei care luptaseră însă in numele sfişie in fîşii Işi înfăşură piciorul bol­ in chiar clipa asta, mama trezita din mai puteau servi Se întoarse cu laţa minată dc doi ochi scînteielori. o eliberarea omului muncitor.
adevăr udul, în oumele libertăţii si a nav, apoi se întinse dm nou pe spate, somn, priveşte prin geamul aburit în sus sleit de puteri Lu^ul moale şi frunte boltită, iar pe cap. aplecată pu- V. AFLOAREt